BMTF, 13 mai – Cel puţin 40 de civili, inclusiv mame, copii şi nou-născuţi, au fost ucişi în atacurile teroriste de marţi din Afghanistan, au anunţat autorităţile, potrivit Agerpres.

Două dintre atacuri au vizat un spital civil din Kabul şi o înmormîntare din provincia estică Nangarhar, iar un al treilea incident fatal a survenit în provincia vestică Farah, unde mai mulţi copii au fost prinşi într-un schimb de focuri.

Marţi dimineaţa, trei atacatori neidentificaţi, îmbrăcaţi în uniforme militare, au năvălit într-un spital public din vestul Kabulului. Potrivit Ministerului de Interne afghan, atacul a vizat maternitatea spitalului, condusă de Medici fără Frontiere. Aici, atacatorii au împuşcat mortal cel puţin 14 civili, între care doi nou-născuţi.

Alte 15 persoane au fost rănite. Imagini difuzate pe social media au arătat nou-născuţi zăcînd la podea împreună cu mamele lor.

Forţele de securitate au reuşit să salveze alţi peste 100 de civili şi i-au ucis pe cei trei atacatori, după o luptă de mai multe ore, a menţionat purtătorul de cuvînt al MAI afghan Tariq Arian.

În paralel, în provincia Nangarhar, un atacator sinucigaş s-a aruncat în aer la o înmormîntare, ucigînd cel puţin 24 de oameni, între care un politician local, au anunţat oficiali din regiune. Alte 68 de persoane au fost rănite, inclusiv un deputat.

În provincia Farah, doi copii au fost ucişi şi un altul rănit după ce au fost prinşi într-un schimb de focuri, în urma unui atac cu mortiere, potrivit unor responsabili locali.

Marţi seara, gruparea jihadistă Statul Islamic a revendicat atacul din Nangarhar, anunţînd într-un comunicat difuzat pe Telegram că „jihadistul Abdallah al-Ansari (…) şi-a detonat centura şi a omorît şi rănit 100 de apostaţi”.

În ce-i priveşte, talibanii au negat implicarea în atacuri, dar preşedintele afghan Ashraf Ghani le-a cerut forţelor armate să-şi reia operaţiunile împotriva talibanilor şi a altor grupări militante.

La sfîrşitul lui februarie, armata afghană a adoptat o poziţie defensivă, pe fondul speranţelor într-un acord de pace cu militanţii talibani, deşi a abandonat parţial acest statut peste cîteva săptămîni. La 29 februarie, talibanii au semnat un acord cu Statele Unite, menit să deschidă calea pe de o parte către un acord de pace cu guvernul de la Kabul şi pe de altă parte către retragerea, în etape, a forţelor americane din Afghanistan, ce ar urma să se încheie în iulie 2021.

În discursul său de marţi, Ghani le-a cerut talibanilor să respecte încetarea focului pe timpul pandemiei şi pe fondul nevoii de pace a oamenilor. La rîndul său, secretarul de stat american Mike Pompeo a insistat într-un comunicat că „talibanii şi guvernul afghan trebuie să coopereze pentru a-i aduce pe autori în faţa justiţiei” şi că „atît timp cît nu va exista o diminuare durabilă a violenţei şi progrese suficiente în direcţia unei reglementări politice negociate, Afghanistanul va rămîne vulnerabil în faţa terorismului”.

Atacurile de marţi, soldate cu victime în rîndul celor mai vulnerabili, au generat un val de condamnări în social media, organizaţia Amnesty International calificîndu-le drept „crime de război inacceptabile”. „Aceste atacuri, care au vizat o maternitate şi o înmormîntare, trebuie să trezească lumea să vadă ororile cu care continuă să se confrunte populaţia civilă”, a scris organizaţia pe Twitter.