BMTF, 18 ian – Atacurile piraţilor pe mare s-au înmulţit în lume în 2018, în special din cauza unui val de acte de piraterie în Golful Guineei în Africa de Vest, a transmis Biroul Maritim Internaţional (BMI), potrivit AFP, scrie Agerpres.

Anul trecut au fost înregistrate 201 atacuri, comparativ cu 180 în 2017, a precizat BMI în raportul său annual privind pirateria.

În Africa de Vest, atacurile identificate în apele din largul Coastei de Fildeş şi pînă în Republica Democrată Congo (RDC) s-au înmulţit de peste două ori anul trecut: cele şase deturnări de nave în lume în 2018 au avut loc în această zonă, precum şi 13 din 18 cazuri de atacuri armate asupra unor nave şi majoritatea răpirilor pentru obţinerea de recompense.

Instalat la Kuala Lumpur în Malaezia, Biroul Maritim Internaţional a observat o înmulţire importantă a violenţelor în ultimul trimestru din 2018 în regiune, cu nave atacate de piraţi dincolo de ape teritoriale şi cu echipaje răpite şi duse în Nigeria, unde marinarii au fost ţinuţi prizonieri în aşteptarea de recompense, precizează raportul.

În perioada analizată, au fost înregistrate 41 de răpiri în largul Nigeriei, conform BMI, care a observat că piraţii se aventurează tot mai departe şi atacă o gamă tot mai largă de nave, de la bărci de pescuit la nave mari de transport de marfă.

Golful Guineei a devenit mai afectat de piraterie decît Golful Aden, zona maritimă situată între Cornul Africii (Somalia) şi Peninsula Arabică şi care a fost mult timp cel mai puternic infestată de piraţi din Africa.

Intensificarea pirateriei în Golful Guineei, care găzduieşte principalele două ţări producătoare de petrol din Africa, Nigeria şi Angola, perturbă rutele maritime internaţionale şi aduce pierderi de miliarde de dolari economiei mondiale.

Cele 17 ţări din regiune încearcă de cîţiva ani să-şi consolideze mijloacele de intervenţie şi colaborarea în special cu ajutorul SUA şi al Franţei. Atacurile din ce în ce mai violente ale piraţilor asupra navelor comerciale i-au determinat pe proprietarii de vase să ia în calcul soluţia angajării de echipe private de securitate la bordul navelor lor, apelînd astfel la companii care pînă acum operau numai în Iraq şi Afganistan.

Potrivit estimărilor oficiale, costul desfăşurării unei echipe experimentate de siguranţă maritimă formată din patru persoane pe o rută de 10-12 zile între Suez şi Galle/Sri Lanka/ ar fi de 55.000 de dolari.

Forţele navale internaţionale s-au dovedit pînă acum incapabile de a ţine în frîu pirateria în Oceanul Indian în primul rînd din cauza distanţelor mari. Această criză provoacă pagube de miliarde de dolari în fiecare an în comerţul mondial. „Necesitatea de a angaja echipe înarmate de siguranţă este o confirmare a lipsei unei soluţii politice la răspîndirea pirateriei somaleze în nordul Oceanului Indian”, a declarat Peter Hinchliffe, secretar general al International Chamber of Shipping.

Pirateria contemporană nu mai are nimic din „corsăreala” secolului al XVII-lea. Este o ocupaţie dură şi violentă, iar sfîrşitul Războiului Rece, şi a constrîngerilor exercitate asupra unor regiuni, a eliberat „dginul din sticlă”! În faţa costelor somaleze, în Oceanul Indian şi Marea Roşie operează, după unele estimări, 1500 de piraţi, care operează patrulînd pînă la 2000 de km de baza lor din Somalia. Ei au lansat atacuri în sud pînă la canalul Mozambicului, în nord pînă la Marea Roşie şi în est pînă în Maldive şi pe coasta de sud a Indiei!

Pe coasta somaleză, cauza pirateriei este determinată, în parte, de faptul că regimul de la Mogadishu nu a reuşit să împiedice pescuitul navelor străine în apele teritoriale ale Somaliei. Pescarii somalezi au căutat să-şi facă dreptate prin alungarea navelor străine. Prin poziţia Somaliei pe drumul comercial nautic aceşti pescari înarmaţi, care la început au căutat împiedicarea pescuitului ilegal în apele lor, nefiind sub control guvermnamental, au devenit o parte din ei, prin anii 1990, piraţi. Expertul kenian Andrew Mwangura afirmă că originea pirateriei se datorează 90 % pescuitului ilegal în apele somaleze! Atacurile piraţilor încep la Mogadishu (sudul Somaliei) şi se continuă spre nord în Golful Aden. Cele mai multe atacuri au avut loc în regiunea Puntland, din nord-estul Somaliei, în porturile Eyl, Harardheere şi Hobyo. Deşi piraţii somalezi au început să acţioneze la un nivel scăzut după anul 1991, anul căderii regimului Siad Bare, care a coincis cu începutul crizei în Somalia, comunitatea internaţională a început să ia atitudine abia în 2007. Astfel, capturarea în luna februarie 2007 a unui vas angajat de către World Food Programme (WFP) pentru transportarea ajutoarelor umanitare pentru Somalia şi înmulţirea atacurilor întreprinse de piraţii somalezi au avut ca efect alarmarea IMO şi îngrijorarea CS ONU, exprimată prin Rezoluţia nr. 1772 (2007). Piraţii, în prezent, răpesc nave diferite nu numai în apropiere de coastă ci şi în larg, pentru acestea, şi echipaj, pretind preţuri de răscumpărare. Ei provin din:

* pescari a căror cunoştinţe de navigaţie sînt utile pe mare,
* soldaţi care provin din războaiele civile
* şi experţi tehnici care folosesc instrumente moderne de orientare

Asia a devenit centrul lumii secolului 21! Intensitatea crescută a pirateriei în regiune este determinată şi de reducerea prezenţei navale ruso-americane în Oceanul Indian. Potrivit analiştilor, fenomenul este amplificat de prăbuşirea monedelor asiatice şi de criza financiară globală, ultima avînd două consecinţe majore: 1. un mare număr de persoane este atras de piraterie din cauza reducerii masive a locurilor de muncă, scăderii salariale şi creşterea preţului la produsele alimentare; şi 2. statele de pe coastă s-au trezit cu o scădere drastică a încasărilor. În acesată regiune, în afara atacurilor „clasice”, se regăseşte fenomenul numit „vasul fantomă”, atunci cînd un vas este capturat, falsificate documentele de transport, marfa e vîndută, vasul e re-vopsit şi re-botezat şi, ulterior, re-vîndut. Acest gen de operaţiuni „beneficiază” de implicarea unor organizaţii criminale bogate şi extrem de bine organizate, precum cele chineze din Canton, Shanghai sau Fuken!

Piraterie clasică se regăseşte şi în Marea Caraibilor şi Golful Mexic, din cauza suprafeţelor întinse, extrem de greu de monitorizat. În apele Braziliei, pirateria este întîlnită în largul porturilor Santos şi Rio, dar acestea sînt operaţiuni complexe şi sofisticate care vizează doar un anumit tip de încărcătură şi demonstrează o organizare la nivel înalt!