BMTF, 31 ian – Violenţele din Afghanistan au atins un nivel record în ultimul trimestru din 2019, indică un raport oficial american publicat vineri, luptele continuînd în ciuda unui calm relativ la Kabul, scrie AFP, preluată de Agerpres.

De peste două luni, capitala şi celelalte mari oraşe din ţară nu au fost vizate de atentate majore şi foarte sîngeroase, care le afectau în mod regulat, dar luptele nu au scăzut în intensitate în zonele rurale.

Potrivit Biroului inspectorului general special pentru reconstrucţia Afghanistanului (Sigar, care ţine de Congres), „atacurile iniţiate de inamic” au crescut puternic anul trecut, fiind înregistrate 8.204 în trimestrul al patrulea, faţă de 6.974 în aceeaşi perioadă din 2018.

În septembrie – luna desfăşurării primului tur al alegerilor prezidenţiale – a fost raportat un număr record de atacuri mortale de după 2010, an din care au început să fie contorizate aceste incidente.

Potrivit Sigar, ritmul atacurilor corespunde evoluţiei negocierilor dintre americani şi talibani. Incidentele s-au redus într-adevăr în cursul anului şi s-au intensificat din nou după întreruperea brutală a discuţiilor de către preşedintele american Donald Trump, în septembrie.

„Turbulenţele din ultimele şase luni au provocat o creştere generală a atacurilor inamice (6%) şi a atacurilor efective (care au condus la lupte, 4%) în 2019, comparativ cu nivelul deja ridicat raportat pentru 2018, relevă raportul trimestrial al Sigar.

Pentagonul a continuat totodată anul trecut să-şi intensifice ritmul operaţiunilor, cu un număr record de bombe lansate de avioanele americane în Afghanistan cel puţin în ultimii 10 ani, potrivit forţelor aeriene ale SUA.

Washingtonul şi talibanii continuă să discute un posibil acord ce ar viza retragerea trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate din partea insurgenţilor.

SUA cer de mai multe luni insurgenţilor o reducere a violenţelor. Cele două tabere nu au vorbit decît foarte puţin despre stadiul discuţiilor din ultimele zile.

Orice acord cu talibanii ar urma să se sprijine pe doi piloni: o retragere a trupelor americane – care, în vîrful de implicare a SUA, în 2010, numărau 100.000 de militari, pentru a coborî apoi la circa 13.000 în prezent – şi angajamentul insurgenţilor de a nu oferi găzduire grupărilor jihadiste.

Refuzul talibanilor, atunci la putere în Afghanistan, de a-l preda, după atentatele din 11 septembrie 2001, pe şeful Al Qaida, Osama bin Laden, a dus la invazia americană şi căderea regimului lor, mai notează AFP, scrie Agerpres.