BMTF, 5 sep – Ce ironie! La cîteva sute de metri de cetatea teutonă Ladislaw, de la Coronini (Pescari) şi chiar pe linia de apărare teutonă medievală împotriva turcilor, compania Eti Bakir, parte a Holdingului turcesc Cenghiz, şi-a cucerit un loc important în economia zonei. Recent au cîștigat în țara noastră şi licitația pentru construirea a 30 de km din autostrada Sibiu – Pitești, cu 49 de viaducte și 7 tuneluri. Va fi prima autostrada care străpunge Munții Carpați. Turcii trec şi Carpaţii în Transilvania! Cetăţile Făgăraşului şi Rîşnovului rămîn doar în palmaresul Teutonilor!

Reluarea exploatării cuprului a intrat în linie dreaptă la Moldova Nouă, după ce noul proprietar al minei, un puternic holding turcesc, se află pe ultima sută de metri a procedurilor birocratice. Rezervele de cupru concentrate în zona Moldova Nouă, sînt estimate la circa 200 de milioane de tone, adică, aproximativ 30% din rezervele naționale, valoare estimată fiind de 2,5 miliarde de euro. Pentru exploatare, compania va angaja 1000 de salariaţi din zonă, iar procedurile de selecţie a personalului au fost deja demarate. Odată cu reluarea exploatării, autorităţile locale sînt convinse că situaţia economică a zonei de sud a judeţului Caraş-Severin se va revigora, iar problemele de mediu – care au dus, de-a lungul vremii la un scandal internaţional – vor dispărea.

Timp de 16 ani după închiderea exploatării miniere de cupru de la Moldova Nouă, în 2006, despre acest loc din Clisura Dunării se ştie doar că a provocat o mare problemă internaţională de mediu care a dus la aplicarea procedurii de infrigement pentru România. Se ştie mai puţin, însă că Moldomin S.A. Moldova Nouă a fost o companie minieră, înființată în 1965 pentru extracția și prepararea minereurilor cuprifere din carieră și subteran și valorificarea concentratului cupros. Mina de cupru a funcţionat până în anul 2006. În urma ei au rămas haldele de steril ale Moldomin, care au creat probleme de poluare cu praf de steril, atît în România, cît şi în Serbia. Rezervele de cupru ale companiei, concentrate în zona Moldova Nouă, sînt estimate la circa 200 de milioane de tone, ceea ce ar însemna circa 30% din rezervele naționale, valoare estimata la 2,5 miliarde de euro.

După mai multe tentative eşuate, Moldomin a fost vîndută la licitaţie, pentru 6 milioane de euro, la 1 martie 2021. Cumpărător a fost Holdingul turcesc Cenghiz cu o experienţă în minerit de 90 de ani şi care în momentul de faţă exploatează 10 cariere şi mine în întreaga lume şi produce 10% din necesarul de cupru şi 20% din cel de Aluminiu al Turciei.

Birocraţia românească, mai ceva decît cea de la Înalta Poartă a obligat compania turcească să cumpere din nou licenţa de exploatare, care a expirat pe 14 mai anul acesta, iar explozia pieţei energetice să revizuiască de cîteva ori planurile de afaceri, a spus recent, la Reşiţa, Mehmet Egriboyunoglu, reprezentantul investitorului turc:

Dacă drumul spre cuprul de la Moldova Nouă a intrat în linie dreaptă, cu o investiţie de 200 de milioane de euro în tehnologie modernă, proprietarul resursei speră la o producţie de 10 milioane de tone de cupru anual, cam de 3 ori mai mult decît se exploata în 1989, pentru o perioadă de 25 de ani, cu beneficii majore pentru administraţia şi economia locale. Cel puţin 1000 de oameni din Clisura Dunării vor fi angajaţi la exploatarea de cupru, spune Mehmet Egriboyunoglu:

Cum spuneam, cuprul de la Moldova Nouă vine la pachet cu marile probleme transfrontaliere de mediu despre care am vorbit. Rezolvarea acestora, însă, deşi cade în sarcina investitorului, va depinde de posibilitatea exploatării minereului din halde, rămas în urma tehnologiilor vechi aplicate în urmă cu două decenii. Mehmet Egriboyunoglu:

Potrivit investitorului turc, prima tonă de minereu cuprifer de la Moldova Nouă va fi extrasă în maxim 2 ani şi jumătate!

În loc de încheiere: impotenţa Statului Român de a exploata propriile resurse, ticăloşia iobagului ajuns la putere, ignoranţa criminală a poporului/populaţie a dat cîştig de cauză investitorilor străini, în toate domeniile strategice ale României. Împăunarea a rămas singurul capitol la care nu ne întrece nimeni. Aşa s-a întîmplat şi la conferinţa de presă a reprezentantului CupruMold Mining, filiala românească a Eti Bakir. Organizată de Primăria Moldova Nouă, la conferinţă au fost prezenţi, alături de primarul urbei de pe Dunăre, prefectul şi preşedintele Consiliului Judeţean. Deşi turcul spune că exploatarea începe abia peste doi ani şi jumătate, primarul Chisăliţă a şi împărţit beneficiile obţinute de pe urma investitorului strategic, iar preşedintele Dunca a cerut ca Cenghiz să facă nişte drumuri judeţene. Bine că nu mai avem echipă de fotbal!