BMTF, 19 dec – Organizaţia internaţională Human Rights Watch (HRW) estimează într-un raport publicat joi că Israelul comite ”acte de genocid” prin restrîngerea accesului la apă pentru palestinienii din Fîşia Gaza de la începerea războiului între Israel şi Hamas, în urmă cu peste un an, transmit AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.
”Autorităţile israeliene au creat în mod deliberat condiţii de viaţă vizînd distrugerea unei părţi a populaţiei din Gaza, privînd intenţionat civilii palestinieni din enclavă de un acces adecvat la apă, ceea ce probabil a cauzat mii de decese”, scrie HRW într-un comunicat.
”Făcînd acest lucru, autorităţile israeliene sînt responsabile de crime contra umanităţii prin exterminare şi de acte de genocid”, adaugă ONG-ul.
”Am descoperit că guvernul israelian ucide intenţionat palestinieni în Gaza prin privarea lor de apa de care au nevoie pentru a supravieţui”, a declarat directoarea Human Rights Watch pentru Orientul Mijlociu, Lama Fakih, într-o conferinţă de presă.
Ministerul de Externe israelian a reacţionat la acuzaţiile formulate de Human Rights Watch, afirmînd că raportul elaborat de această organizaţie este ”plin de minciuni neruşinate”.
”Acest raport este plin de minciuni neruşinate, chiar dacă provine de la HRW, pentru care ştacheta este deja coborîtă”, a declarat diplomaţia israeliană într-un comunicat. De asemenea, MAE israelian a denunţat ceea ce a numit o ”propagandă anti-israeliană”.
Israelul a respins constant toate acuzaţiile de genocid, afirmînd că respectă dreptul internaţional şi că are dreptul de a se apăra după atacul terorist fără precedent comis de mişcarea palestiniană Hamas în 7 octombrie 2023, care a declanşat actualul război din Fîşia Gaza.
Human Rights Watch este a doua mare organizaţie pentru drepturile omului care foloseşte în ultima lună cuvîntul genocid pentru a descrie acţiunile Israelului în Fîşia Gaza, după ce Amnesty International a publicat un raport care ajunge la concluzia că Israelul comite un genocid în enclava palestiniană.
Acuzațiile organizației internaționale vin în timp ce forțele israeliene au intrat pe teritoriul Syriei pentru prima dată în jumătate de secol cu scopul de a preveni noile autorități – rebelii islamiști care l-au răsturnat de la putere pe Bashar al-Assad – să profite de capacitățile militare ale armatei syriene pentru a ataca Israelul, potrivit versiunii oficiale. Incursiunea în Syria, care reprezintă a treia operațiune terestră a armatei israeliene din octombrie 2023, după Gaza și Liban, a venit într-un moment în care syrienii abia ce sărbătoreau sfîrșitul a 13 ani de război civil.
Israelul a stârnit îngrijorări la nivel internațional în legătură cu incursiunea sa în Syria, pe care a justificat-o argumentînd că acordul de retragere a trupelor din 1974 dintre cele două țări „s-a prăbușit” odată cu căderea regimului lui Assad. Mișcările de trupe au fost acompaniate de o campanie masivă de bombardamente aeriene care au distrus sute de ținte militare și civile de pe întreg teritoriul Syriei. Tancurile și buldozerele au continuat să se deplaseze înspre zona de graniță. Pe platoul stîncos din Golan, principalul rezervor de apă potabilă din regiune, căderea regimului Bashar al-Assad a stîrnit emoții complicate și contradictorii și a creat o nouă realitate neașteptată, scrie The Guardian.
După mai bine de un an de război cu Hezbollah în Liban, timp în care rachetele lansate de militanți au căzut peste satele din Golan, tancurile și trupele israeliene sînt din nou în ofensivă. De această dată, însă, ele înaintează înspre est, în loc de nord, și pătrund tot mai adînc pe teritoriul Syriei. Potrivit declarației oficiale din partea armatei israeliene, IDF a distrus, printre altele, 15 nave militare syriene în porturile Al Bayda și Latakia și zeci de rachete aer-aer cu o rază de acțiune de pînă la 190 de kilometri. A fost una dintre cele mai mari operațiuni din istoria forțelor aeriene ale Israelului, scrie El Pais.
Israelul a capturat Înălțimile Golan în 1967 și a anunțat anexarea unilaterală a regiunii în 1981. Cea mai mare parte a comunității internaționale nu recunoaște dreptul Israelului asupra teritoriului ocupat, cu toate că administrația Trump a recunoscut anexarea în 2019. Regiunea Golan și zona tampon dintre Israel și Syria au o poziție geografică specială aflată la intersecția a patru țări – Syria, Israel, Liban și Iordania. Rămîne de văzut dacă nevoia de a securiza zona este justificată sau ea va servi unei agende mai extinse.