“REZULTATE PARŢIALE” ALE ALEGERILOR DIN AFGHANISTAN

BMTF, 6 nov – 56 de persoane au fost ucise şi 379 rănite luna trecută în timpul alegerilor legislative în Afghanistan, a anunţat marţi ONU, ceea ce face ca scrutinul respectiv să fie cel mai sîngeros înregistrat vreodată în ţară, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Prima din cele trei zile ale scrutinului, care a demarat pe 20 octombrie şi anunţul rezultatelor sale a fost amînat pentru 23 noiembrie, a fost cea mai sîngeroasă, a indicat într-un raport Misiunea ONU din Afghanistan (Manua).

La alegerile din 2014, marcate de fraudă, s-au înregistrat 251 de morţi sau răniţi. Nici un scrutin nu a făcut atîtea victime de cînd ONU a început să înregistreze pierderile civile în Afghanistan, în 2009.

În cele şase luni care au precedat alegerile, aproape 500 de afghani au fost ucişi sau răniţi – femeile şi copiii reprezentînd peste o treime din victime – şi 245 au fost răniţi, potrivit misiunii ONU.

Cu cîteva zile înainte de alegeri, talibanii au făcut apel la alegători să stea acasă şi candidaţii să se retragă din cursă, ameninţînd cu atacuri împotriva secţiilor de votare.

Talibanii au folosit mai ales grenade şi alte obuze de mortieră pentru a-i descuraja pe afghani să voteze, potrivit Manua.

Atacul cel mai sîngeros, un atentat-sinucigaş soldat cu 13 morţi şi 40 de răniţi la Kabul, a fost revendicat de către gruparea Stat Islamic, a adăugat misiunea ONU.

Potrivit unor statistici oficiale, circa 4,2 milioane de persoane s-au pronunţat la acest scrutin, din aproape nouă milioane de înscrişi pe liste.

Votul a fost marcat de numeroase deficienţe. Unele centre nu au putut fi deschise din cauza lipsei unor evaluatori, a listelor electorale sau din cauza unei proaste funcţionări a terminalelor de recunoaştere biometrică introduse în ultimul moment şi utilizate pentru prima dată.

În provincia Kandahar, unde acţionează principala forţă militară românească din cadrul RS, scrutinul a fost întârziat cu o săptămînă după asasinarea unui puternic şef al poliţiei.

Legislativele, care au avut loc cu o întîrziere de trei ani, sînt considerate drept un test important înainte de alegerile prezidenţiale din 2020.