Categorie: Afganistan

ZECI DE MORŢI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 9 nov – Zeci de soldaţi şi civili afghani au fost ucişi sau răniţi în atacuri întreprinse de către talibani în provinciile afghane Takhar (nord) şi Ghazi (sud-est), scrie Agerpres.

Un număr între 14 şi 20 de soldaţi ai armatei afghane au fost ucişi după ce a fost atacată baza lor din districtul Khawjs Ghar din Takhar în noaptea de miercuri spre joi, au declarat doi membri ai consiliului provinciei, Mohammad Azam Afzali şi Sayed Salahuddin Burhani, precizând că între 10 şi 16 militari au fost de asemenea răniţi.

Potrivit lui Afzali, şapte soldaţi ai armatei au fost ucişi şi alţi şapte răniţi în apropiere de districtul Dasht-e Archi miercuri noaptea.

Între timp, atacul talibanilor în districtul Jaghori din Ghazni a continuat. Rămîn însă neclare relatările referitoare la victimele în rîndul forţelor poliţiei locale şi al civililor care au pus mîna pe arme.

Joi dimineaţa, talibanii au început să atace şi au reocupat două posturi de control pe care le-au pierdut anterior în cursul unor lovituri aeriene în zonele Hotqul şi Dawood, au afirmat doi membri ai consiliului provinciei, Khaliq Dad Akbari şi Mohammad Nawrooz. Luptele în zonă continuă.

Potrivit unui localnic din Jaghori, Asad Arman, comandouri ale armatei au ajuns cu elicopterul joi dimineaţa, determinîndu-i pe militanţi să se retragă.

Jaghori, un district unde şiiţii Hazara sînt predominanţi, este unul dintre cele sigure din provincie, care a devenit ţinta atacurilor talibanilor ca urmare a unui asalt al militanţilor împotriva provinciei vecine Uruzgan.

În ultimele luni, militanţii talibani şi-au intensificat atacurile împotriva forţelor afghane de securitate şi a instituţiilor guvernamentale, lăsînd trupele răsfirate pe cuprinsul ţării, în ciuda apelurilor la negocieri de pace şi chiar a prezenţei unei delegaţii la Conferinţa de la Moscova.

De altfel, cel puţin 500.000 de persoane au murit în Iraq, Afghanistan şi Pakistan de la declanşarea de către SUA a războiului împotriva terorismului după atentatele de la 11 septembrie 2001, arată un raport al Institutului Watson pentru relaţii internaţionale al Universităţii Brown (statul american Rhode Island), transmite AFP.

Raportul indică un bilanţ de 480.000-507.000 morţi, dar atrage atenţia că numărul real al victimelor ar putea fi mai ridicat.

Iraqul furnizează cel mai mare număr de civili ucişi (între 182.272 şi 204.575), urmat de Afghanistan (38.480) şi de Pakistan (23.372).

Aproape 7.000 de militari americani şi-au pierdut viaţa în Iraq şi în Afghanistan.

“REZULTATE PARŢIALE” ALE ALEGERILOR DIN AFGHANISTAN

BMTF, 6 nov – 56 de persoane au fost ucise şi 379 rănite luna trecută în timpul alegerilor legislative în Afghanistan, a anunţat marţi ONU, ceea ce face ca scrutinul respectiv să fie cel mai sîngeros înregistrat vreodată în ţară, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Prima din cele trei zile ale scrutinului, care a demarat pe 20 octombrie şi anunţul rezultatelor sale a fost amînat pentru 23 noiembrie, a fost cea mai sîngeroasă, a indicat într-un raport Misiunea ONU din Afghanistan (Manua).

La alegerile din 2014, marcate de fraudă, s-au înregistrat 251 de morţi sau răniţi. Nici un scrutin nu a făcut atîtea victime de cînd ONU a început să înregistreze pierderile civile în Afghanistan, în 2009.

În cele şase luni care au precedat alegerile, aproape 500 de afghani au fost ucişi sau răniţi – femeile şi copiii reprezentînd peste o treime din victime – şi 245 au fost răniţi, potrivit misiunii ONU.

Cu cîteva zile înainte de alegeri, talibanii au făcut apel la alegători să stea acasă şi candidaţii să se retragă din cursă, ameninţînd cu atacuri împotriva secţiilor de votare.

Talibanii au folosit mai ales grenade şi alte obuze de mortieră pentru a-i descuraja pe afghani să voteze, potrivit Manua.

Atacul cel mai sîngeros, un atentat-sinucigaş soldat cu 13 morţi şi 40 de răniţi la Kabul, a fost revendicat de către gruparea Stat Islamic, a adăugat misiunea ONU.

Potrivit unor statistici oficiale, circa 4,2 milioane de persoane s-au pronunţat la acest scrutin, din aproape nouă milioane de înscrişi pe liste.

Votul a fost marcat de numeroase deficienţe. Unele centre nu au putut fi deschise din cauza lipsei unor evaluatori, a listelor electorale sau din cauza unei proaste funcţionări a terminalelor de recunoaştere biometrică introduse în ultimul moment şi utilizate pentru prima dată.

În provincia Kandahar, unde acţionează principala forţă militară românească din cadrul RS, scrutinul a fost întârziat cu o săptămînă după asasinarea unui puternic şef al poliţiei.

Legislativele, care au avut loc cu o întîrziere de trei ani, sînt considerate drept un test important înainte de alegerile prezidenţiale din 2020.

INSIDER ATTACK SAU G&B ÎN RS

BMTF, 3 nov – Un militar american a fost ucis, iar altul a fost rănit, sîmbătă, într-un atac produs într-o bază din capitala afghană, Kabul, anunţă Misiunea NATO în Afghanistan, citată de site-ul agenţiei Reuters.

„Datele preliminare arată că atacatorul este un membru al armatei afghane. Autorul atacului a fost ucis de alţi militari afghani”, anunţă Misiunea NATO Resolute Support.

Militarul rănit este în stare stabilă şi a fost spitalizat.

În octombrie, un militar ceh a fost ucis într-un atac similar, într-o bază din provincia afghană Herat.

Potrivit informaţiilor, violenţele au făcut 2552 de victime în luna octombrie, în Afghanistan. 1398 de persoane au fost ucise şi 1154 rănite în 31 din cele 34 de provincii ale ţării. Cei mai mulţi morţi, aproape 1250, s-au produs în luptele directe, faţă în faţă. Aproape 500 de oameni au fost ucişi în explozii ale dispozitivelor explozive improvizate, IED, sau atacuri sinucigaşe.

Pe de altă parte, WorldFood Program informează azi că 5000 de familii din Kandahar, afectate de sărăcie, au nevoie de ajutoare alimentare. Fiecare familie primeşte 150 kg de făină, 13 kg de ulei şi 15 kg de alte produse.

BAZĂ CHEIE CAPTURATĂ DE TALIBANI

BMTF, 3 nov – Militanții talibani au capturat o bază cheie a forţelor de ordine publică ale poliției afghane, după o confruntare de mai multe ore care a făcut trei morţi, în rîndul forţelor de securitate, alţi 17 fiind luaţi ostatici de către militanţi, în provincia nordică Faryab.

Talibanii au atacat şi cucerit baza fortificată a poliţiei de ordine publică situată între districtele Sherin, Tagab şi Dawlatabad, după o luptă de 16 ore, de la ora 20 a serii de joi la ora 12 a zilei de ieri a declarat șeful districtului Dawlatabad, Abdul Raziq Kakar. El a declarat pentru Pajhwok Afghan News că insurgenții au luat ostatici 17 membri ai forţelor de securitate, dar au confiscat şi patru tancuri, două lansatoare de rachete, alte arme și mii de gloanțe de la baza Pul-i-Acha.

Kakar a reproşat că baza a căzut în mîinile talibanilor pentru că armata nu a ajuns să sprijine forțele asediate din bază, iar cererile de sprijin aerian din partea Forţelor Aliate s-au soldat fără răspuns.

Kakar a mai spus că nu mai există un post de securitate pe autostrada dintre Maimana, capitala provinciei, Khwaja Sabzposh, Sherin Tagab, Dawlatabad și pînă în districtul Qaramqul, deoarece toate posturile au fost capturate de talibani. Pul-i-Acha a fost ultima bază de pe drumul Dawlatabad, care a căzut în mîinile insurgenților.

„Contactul dintre districtele Dawlatabad și Shergin Tagab este rupt, nici un sat sau o zonă nu se află sub controlul guvernului. Căderea ultimei baze înseamnă că cele două districte sînt asediate „, a spus Kakar.

ATAC SINUCIGAŞ LA KABUL

BMTF, 31 oct – Cel puţin şapte persoane şi-au pierdut viaţa într-un atentat sinucigaş care a vizat un autobuz ce transporta funcţionari, în apropiere de principala închisoare din Kabul, relatează AFP.

Cel puţin alte cinci persoane au fost rănite în acest atac. Autobuzul transporta angajaţi ai închisorii din Pul-e-Charkhi, potrivit purtătorului de cuvînt al poliţiei, Basir Mujahid.

Potrivit lui Abadullah Karimi, ofițer în cadrul închisorii, atacul a avut loc în exteriorul porții închisorii, unde un număr de vizitatori așteptau să treacă un control riguros de securitate înainte de a intra să viziteze rudele încarcerate.

Un Kamikaze s-a deplasat pe jos pe lîngă şirul de oameni, potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, Najib Danish. Atacul nu a fost revendicat imediat. Majoritatea atacurilor sinucigaşe comise în ultimele luni în Afganistan au fost revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic.

Cel mai recent atac, similar ca mod de operare – cu kamikaze pierton! – comis în capitala afghană a avut loc luni, cînd un atentator sinucigaş s-a detonat în faţa sediului Comisiei Electorale.

Pe de altă parte, 14 talibani înarmați au fost uciși de forțele de securitate din provincia Kandahar, aseară. Militanții au fost vizați în districtul Maiwand în timp ce desfăşurau “activități distructive și teroriste”, potrivit unui comunicat.

Potrivit comandantului ANA din sudul țării, Corpul de Armată 205 ciocnirile au continuat timp de trei ore, fără să facă victime în rîndul forțelor de securitate și civililor. Corpului de Armată 205 din cadrul Armatei Naţionale Afghane este comandat de general maior EMAM NAZAR, comandantul, care în fiecare zi luptă cu forţele talibane în cele patru provincii din Sudul Afghanistanului.

Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a păstra zonele eliberate. Aceştia sînt consiliaţi de cei 10 militari români a căror obiectiv principal este generarea unei forte credibile în măsură să susţină reformele Guvernului afghan şi statul de drept.

Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, a recunoscut, marți seară, că forțele afghane au suferit mai mult de 1.000 de victime în august și septembrie ale acestui an.


PRODUCĂTORII DE RODII AU VOTAT, STATUL ISLAMIC – NOU ATENTAT

BMTF, 30 oct – Doi morţi şi şapte răniţi este bilanţul atentatului cu bombă din apropierea clădirii Comisiei electorale din capitala afghană, revendicat luni de Statul Islamic.

Atacul a fost revendicat într-o declaraţie publicată de Amaq, agenţia de presă a grupării jihadiste.

Un kamikaze care se deplasa pe jos s-a aruncat luni în aer în apropierea unui vehicul care tocmai intra în sediul Comisiei electorale independente (CEI) de la Kabul.

Acest atac a intervenit în contextul în care urnele în care s-au strîns voturile din provincia sudică Kandahar pentru alegerile legislative de la 20 octombrie sînt colectate în capitala afghană, fiind transportate în interiorul sediului ultra-securizat al Comisiei electorale care a organizat scrutinul.

Talibanii şi gruparea Statul Islamic au comis mai multe atacuri asupra birourilor de vot, ucigînd sau rănind aproape 300 de persoane în întreaga ţară în ziua votului.

CEI urmează să publice în următoarele săptămîni datele definitive privind prezenţa la vot. Scrutinul s-a desfăşurat în două faze, după ce a fost amînat cu o săptămînă în provincia Kandahar din motive de securitate.

Potrivit CEI, peste patru milioane de persoane au participat la vot, din cele 8,9 milioane înscrise pe listele electorale, în pofida numeroaselor atacuri asupra alegătorilor.

Kandaharul a produs în acest an 150.000 de tone de rodii, mai mult cu 25.000 de tone faţă de anul trecut, potrivit Ministerului Agriculturii, Irigării și Zootehniei (MAIL). Dintre acestea, 26.546 de tone au fost deja exportate în Pakistan, Emiratele Arabe şi India.

În Kandahar, 8000 de hectare de teren sînt cultivate cu rodii, 10.000 de afghani fiind implicaţi în afaceri cu acest fruct, care pe piaţa locală se vinde cu 300 de afghani/7 kg.

KANDAHAR: ALEGERI CU AVIAŢIE

BMTF, 28 oct – O rachetă a căzut lîngă complexul guvernatorului din provincia Helmand, sudul Afghanistanului, duminică, după ce președintele Ghani a sosit în provincie. Racheta a lovit la doi kilometri de biroul guvernatorului provinciei în jurul orei 9:00 a.m., a declarat pentru 1TV Omar Zwak, un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei.

Atacul nu a produs victime, racheta căzînd pe un teren agricol din apropierea biroului guvernatorului. Forțele aeriene afghane au monitorizat zona prăbuşirii. Atacul a fost revendicat de talibani.

Cel puţin cinci persoane, printre care doi poliţişti, au fost ucise şi peste 31 rănite, sîmbătă într-un atentat sinucigaş cu maşină-capcană produs în provincia afghană centrală Wardak şi revendicat de talibani, transmit AFP şi Reuters.

Explozia a survenit în timp ce un autobuz care transporta poliţişti pătrundea într-o cazarmă la Maidan Shar, capitala provinciei. Doi poliţişti şi trei muncitori au fost ucişi, iar alţi 12 muncitori au fost răniţi, a precizat purtătorul de cuvînt al poliţiei, Hekmatullah Durrani.

Conform purtătorului de cuvînt al guvernatorului provinciei, Abdul Rahman Mangal, bilanţul celor ucişi este de şase persoane.

Într-un mesaj de revendicare postat pe o reţea socială, Zabiullah Mujahid, purtător de cuvînt al talibanilor, a anunţat că ”zeci de poliţişti au fost ucişi în explozie”.

Atentatul a avut loc pe fondul unor intense acţiuni diplomatice purtate de SUA pentru a convinge gruparea insurgentă să negocieze încetarea războiului.

În această dimineaţă, Forțele Naționale de Poliție Afghane au descoperit şi detonat o mină magnetică în Kabul, în Districtul 5 al capitalei. Mina a fost plantată pe un drum în zona Niaz Bek din districtul 5 al poliției din Kabul.


Într-un gest aparent de destindere, autorităţile pakistaneze l-au eliberat miercuri pe Abdul Ghani Baradar, fost număr doi al talibanilor, care l-a ajutat pe mollahul Omar să fondeze mişcarea.

Vineri, aviaţia afghană a bombardat mai multe poziţii ale talibanilor în provincia Kandahar, unde se desfăşoară un scrutin legislativ, amînat cu o săptămînă faţă de alegerile din restul ţării. Purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kandahar a precizat că 56 de talibani au fost ucişi în operaţiune, care a avut loc în urma informaţiilor că talibanii pregăteau să desfăşoare atacuri sîmbătă, în timpul derulării scrutinului.

Afghanii votează în Kandahar

BMTF, 27 oct – Zi extrem de dificilă pentru militarii Batalionului 812 Infanterie Protecţia Forţei, dislocaţi la Kandahar. Provincia sudică a Afghanistanului, Kandahar, votează în alegerile parlamentare, la o săptămînă după ce 32 de provincii ale țării au trecut pe la urne.

Întîrzierea votării este rezultatul asasinării șefului poliției din Kandahar, generalul Abdul Raziq, de către insurgenții talibani cu două zile înainte de alegerile naționale. Uciderea lui Raziq, care a fost creditat pe scară largă pentru menținerea stabilității în Kandahar, locul de naștere al talibanilor, a trimis valuri de șoc în întreaga țară.

Oficialii afghani au declarat că au fost desfăşuraţi mii de soldați ai Forţelor Afghane de Securitate pentru a spori moralul alegătorilor. Zia Durani, un purtător de cuvînt al poliției din Kandahar, a declarat că forțele de securitate încearcă să protejeze mai mult de 550 000 de alegători care sînt așteaptaţi să voteze în provincie.

Însă, oficiali din cadrul securităţii au declarat că ar putea exista atacuri ale militanților talibani care încearcă să reimpună legea islamică strictă în Afghanistan după desființarea lor din 2001 de către forțele conduse de SUA.

Alegerile din Afghanistan au fost perturbate de atacurile repetate ale talibanilor și ale Statului Islamic. Ambele grupuri au avertizat afghanii împotriva participării la alegeri și au folosit violența pentru a împiedica oamenii să meargă la urne.

În timpul celor două zile de votare de săptămîna trecută, militanții au lansat 250 de atacuri în întreaga țară, ucigînd cel puțin 50 de persoane și rănind mai mult de 100 de persoane, a afirmat ministerul de interne.

Raziq și şeful intelligenceului din Kandahar au fost uciși pe 18 octombrie, cînd un membru al personalului de gardă al guvernatorului provinciei a deschis focul asupra oficialilor care au părăsit o întrevedere cu generalul Scott Miller.

Miller a scăpat nevătămat, dar un alt general american a fost rănit în atac.

GREEN AND BLUE

BMTF, 23 oct – Un soldat ceh care participa la misiunea NATO în Afghanistan a fost ucis, iar alţi doi răniţi luni într-un atac comis de un soldat afghan, a anunţat armata cehă, relatează Agerpres.

Soldatul ucis este sergent-major T.P., născut în 1976, a indicat purtătorul de cuvînt al Statului Major al armatei cehe, Magdalena Dvorakova, pe site-ul armatei cehe.

„Cei doi soldaţi răniţi au fost transportaţi la spitalul militar din Bagram şi viaţa lor nu se află în pericol”, a adăugat Magdalena Dvorakova, potrivit căreia atacul a avut loc în jurul orei 09.20 GMT.

O conferinţă de presă extraordinară a ministrului ceh al apărării Lubomir Metnar este programată pentru marţi dimineaţă la Praga.

„Primele constatări indică faptul că atacul a fost comis de un soldat al armatei afghane” în provincia Herat (vest), a anunţat anterior într-un comunicat misiunea NATO, precizînd că un soldat a fost ucis şi alţi doi răniţi.

Talibanii au revendicat de asemenea atacul într-un mesaj postat de către unul dintre purtătorii lor de cuvînt pe reţele sociale.

AFGHANISTANUL ALEGE

BMTF, 22 oct – Unsprezece civili, inclusiv o femeie şi şase copii, au fost ucişi într-un atac cu bombă pe un drum din provincia Nangarhar din estul Afghanistanului, duminică, în a doua zi a alegerilor parlamentare care au loc în această ţară. Victimele se aflau într-o camionetă care a trecut peste o bombă în zona Momand Dara din districtul Achin.

Alegerile legislative au fost reluate duminică în Afghanistan, în cele 401 de secţii de votare care nu au putut fi deschise sîmbătă. Pînă acum, aproape 170 de persoane au fost ucise sau rănite în violenţe din jurul acestui scrutin.

Afghanii au început să voteze sîmbătă în alegeri parlamentare pe fondul unei organizări haotice, acuzaţiilor de corupţie şi violenţă. În provincia Kandahar, scrutinul a fost amînat cu o săptămînă, după asasinarea comandantului poliţiei locale, generalul Abdul Razeq. Aceeaşi măsură a fost luată şi în provincia centrală Ghazni, din cauza neînţelegerilor privind reprezentarea diferitelor grupuri etnice.

Absenţa de evaluatori, de liste electorale, de terminale biometrice impuse în ultimul minut sau de personal care să ştie să le manevreze au dus la formarea unor lungi cozi de aşteptare sîmbătă dimineaţa, în faţa a sute de secţii de votare în întreaga ţară.

Aceste probleme în organizarea scrutinului nu au întîrziat să alimenteze critici împotriva CEI, în condiţiile în care trei milioane de afghani au sfidat ameninţările talibanilor şi grupării Statul Islamic (SI) pentru a se prezenta la vot. Militanţii talibani au difuzat o serie de comunicate cerînd oamenilor să nu participe la ceea ce ei consideră a fi un proces impus de străini şi avertizînd că centrele electorale ar putea fi atacate.

Mii de poliţişti şi soldaţi au fost desfăşuraţi în întreaga ţară, dar deja nouă candidaţi au fost asasinaţi şi sute de persoane ucise şi rănite în atacuri avînd legătură cu alegerile. Din cauza intimidării observatorilor independenţi există temeri privind fraudarea alegerilor, menţionează Reuters. Din cei aproape nouă milioane de alegători înregistraţi, 50% sau mai mulţi au fost înscrişi pe liste ilegal, potrivit unor estimări. În capitală au votat sîmbătă peste un milion de afghani, dar în provincie prezenţa la vot a fost foarte redusă.

Naee Ayubzada, director al Fundaţiei pentru Alegeri Transparente din Afghanistan, a declarat că decizia neaşteptată de prelungire a votării deschide calea către abuzuri, deoarece în unele secţii urnele au fost lăsate deschise toată noaptea, cu buletinele de vot în ele.

Aproape 170 de persoane au fost ucise sau rănite în violenţe din jurul acestui scrutin. Un atentat sinucigaş a ucis 15 persoane şi rănit alte 20 la Kabul, iar peste 70 de rachete s-au abătut asupra oraşului Kunduz (nord).

Mai mult de 2.500 de candidaţi sînt în cursă pentru cele 249 de locuri din camera inferioară a parlamentului. Rezultatele preliminare sînt aşteptate la 10 noiembrie.

Organizat cu o întîrziere de trei ani, acesta este al treilea scrutin parlamentar, după 2005 şi 2010, de la intervenţia militară a SUA care i-a înlăturat pe talibani de la putere în 2001.

Trei alegeri prezidenţiale au avut loc în 2004, 2009 şi 2014.

Acest scrutin legislativ este considerat un test crucial pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor şi o etapă importantă înainte de o reuniune a ONU în noiembrie la Geneva, unde Afghanistanul va trebui să-şi arate progresele înregistrate în materie de „proces democratic”.

ELICOPTERE ŞI FOAMETE

BMTF, 17 oct – Mai multe elicoptere de transport militar germane au fost ţinta unor tiruri în timpul zborului lor deasupra provinciei Kunduz din nordul Afghanistanului, chiar dacă nu au fost raportaţi răniţi, a anunţat marţi seara armata germană, transmite Agerpres.

Asupra elicopterelor s-a tras în timp ce acestea zburau dinspre provincia disputată Mazar-e Sharif, capitala provinciei nordice Balkh, a precizat armata germană într-un comunicat. Militarii germani de la bordul elicopterelor au ripostat cu tiruri, însă nimeni nu a fost rănit, potrivit comunicatului.

Mazar-e Sharif este locul unde este desfăşurată cea mai mare parte a contingentului militar german din Afghanistan.

În jur de 1.300 de militari germani staţionează în prezent în Afghanistan ca parte a misiunii NATO, Resolute Support.

Pe de altă parte, coordonatorul umanitar al ONU pentru Afganistan, Toby Lanzer, a avertizat luni că cel puţin trei milioane de afghani se află într-o situaţie de urgenţă alimentară absolută, confruntîndu-se cu riscul de foamete, ca urmare a secetei din cauza lipsei ploilor şi a zăpezilor iarna trecută.

În ceea ce priveşte securitatea alimentară, există cel puţin opt milioane de persoane încadrate la nivelul 3 şi cel puţin trei milioane de persoane la nivelul 4 de urgenţă, acesta din urmă precede foametea (nivelul 5, cel mai ridicat). La nivelul patru, aceste persoane supravieţuiesc cu mai puţin de o masă pe zi şi, după toate probabilităţile, această masă este compusă din pîine şi ceai. Aceasta nu poate dura la nesfîrşit!

Cu titlu de comparaţie, în sudul Sudanului, numărul persoanelor încadrate la nivelul 4 de urgenţă este de 1,5 milioane şi puţin sub patru milioane la nivelul 3. Potrivit UNOCHA, nevoile Afghanistanului sînt de două ori mai mari decît cele din sudul Sudanului. Nevoile alimentare prezentate se referă la 18 din cele 34 de provincii afghane, în principal cele din nordul şi vestul ţării.

Conform previziunilor agenţiei ONU, 600.000 de persoane ar trebui salvate în octombrie, după ce 600.000 au fost ajutate luna trecută.

Apropierea iernii adaugă un grad de urgenţă la această criză. UNOCHA a stabilit mijlocul lunii decembrie ca dată limită pentru a ajuta cel puţin 2,5 milioane de persoane.

Produsele de bază trimise sînt făină de grîu îmbogăţită, linte, sare, ulei vegetal şi, în unele cazuri, zahăr.

Pînă la mijlocul lunii septembrie, aproximativ 250.000 de persoane au părăsit provinciile cele mai afectate de secetă din vestul ţării, majoritatea aflîndu-se acum în tabere improvizate.

În urmă cu cîteva zile, militarii români din cadrul Batalionului 812 Infanterie Protecţia Forţei, plutonul 3, din cadrul Companiei 1 Protecţia Forţei ”Aquila”, dislocaţi în sudul Afghanistanului, la Kandahar, conduşi de locotenentul Daniel Morar, au ieşit din Baza Militară Aeriană Kandahar, cu destinaţia Sharifi, un mic sat din aria de responsabilitate a batalionului, în cadrul unei misiuni complexe. Principalele probleme ale locuitorilor din Sharifi sînt lipsa apei potabile, lipsa unui medic şi dificultatea procurării de medicamente. De asemenea, puţinele rechizite pe care le au sînt insuficiente pentru elevii care merg la şcoala din sat.

Forţele de Securitate Afghane, împreună cu ofiţerul CIMIC din cadrul Batalionului 812 Protecţia Forţei ”Şoimii Carpaţilor”, căpitanul Bogdan Stochiţă, au distribuit geci, ghete şi rechizite copiilor din sat. Aceste materiale au fost donate de către oamenii din parohia preotului militar american Jeffry Cooper, locotenent-colonel în cadrul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii.

Foametea a lovit Afghanistanul de trei ori în ultimii 20 de ani.

ROLL-OVER

ROLL-OVER

Cine nu a fost la cursul lui Patrick, de roll-over, nu există! Pînă în urmă cu ceva ani, nu puteai să pleci în misiune cu MRAP-ul dacă nu aveai cursul de tăvăleală, care-ţi arunca tot praful în ochi şi te lăsa suspendat în centuri cu capul în jos! Patrick te învăţa cum să evacuezi blindatul după ce acesta călca pe un IED şi se dădea peste cap. Patrick, unul dintre cei mai simpatici contractori cu care am lucrat!

CIVILI UCIŞI DELIBERAT ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 8 oct – Misiunea Naţiunilor Unite în Afghanistan (MANUA) trage un semnal de alarmă faţă de creşterea numărului de atacuri deliberate şi nediscriminatorii împotriva populaţiei civile comise de talibani şi de gruparea jihadistă Statul Islamic cu ajutorul dispozitivelor explozive, potrivit unui raport publicat duminică, informează Agerpres.

Între 1 ianuarie şi 30 septembrie, MANUA a înregistrat 3.634 de victime civile (1.065 de morţi şi 2.569 de răniţi) în urma atentatelor sinucigaşe şi a exploziilor unor bombe artizanale, ceea ce reprezintă o creştere de 21% faţă de 2017.

În perioada menţionată, şi-au pierdut viaţa 72 de femei şi 155 de copii, potrivit aceluiaşi raport.

În acelaşi timp, MANUA subliniază că numărul victimelor atentatelor sinucigaşe a crescut cu 46% în raport cu 2017, indicînd că aceste atacuri fac din ce în ce mai multe victime decît orice altă tactică, inclusiv luptele la sol.

Victime au fost studenţi, spectatori sau practicanţi ai sporturilor, credincioşi în moschei, reprezentanţi ai unor organizaţii umanitare sau din domeniul educaţiei, funcţionari sau cetăţeni care doreau să se angajeze în procesul electoral.

MANUA atribuie 52% din victimele civile Statului Islamic, 40% talibanilor, iar restul unor grupări neidentificate.

Cele mai multe dintre aceste atacuri par să fie îndreptate în mod specific împotriva minorităţii şiite, notează raportul. Grupările sunnite extremiste, precum Statul Islamic, îi consideră necredincioşi pe şiiţi.

Din 2002, s-au făcut eforturi uriaşe pentru crearea ANSF, structura de forţe care cuprinde AAF, ANP şi NDS, formată cu ajutorul OMC, transformată ulterior în CSTC-A şi care a fost instruită prin intermediul programelor OMLT, MAT, ETT, OCCAT, SFAT (pentru instruirea ANA – Armata Naţională Afghană), respectiv POMLT, PAT (pentru instruirea ANP) și prin intermediul DHS pentru instruirea NDS, toate grupate generic sub titulatura NTM-A. La acest efort a contribuit şi UE prin misiunea EUPOL. S-a trecut astfel de la faza „NATO-led”, prin intermediul „Afghan-face” la faza „Afghan-led”.

Cu toată desfăşurarea de structuri şi acronime, violențele au escaladat în Afghanistan în ultimele luni, dat fiind că insurgenții talibani își extind controlul din fiefurile lor tradiționale, aflate în sudul și estul țării, către regiunea mai liniștită din nord, unde talibanii recrutează mai ales tineri.

Lupte grele, cu pierderi de ambele părţi, au loc în Maidan Wardak, unde forțele afghane au respins atacul taliban început sîmbătă seara tîrziu, ținta acestuia fiind capturarea sediului guvernatorului districtului Sayed Abad din provincia Maidan Wardak. Podul distrus ca urmare a atacului talibanilor a dus la întreruperea traficul rutier pe autostrada principală care face legătura între Kabul și provinciile Ghazni, Zabul și Kandahar.

Ca urmare a acestor lupte a fost întreruptă și furnizarea de electricitate în patru provincii ale Afghanistanului: Maidan Wardak, Logar, Ghazni și Paktia.

Talibanii pretind că au cucerit sediul districtului Sayed Abad, dar oficialii locali au negat această afirmație.

James Slape, al 8-lea ucis în 2018

BMTF, 6 oct – Ministerul american al apărării l-a identificat sîmbătă pe unul dintre soldaţii ucişi recent în lupte în Afghanistan, informează mass-media americane, transmite Agerpres.

James Slape, 23 de ani, din Carolina de Nord, a murit joi în urma unor răni cauzate de un dispozitiv exploziv improvizat în provincia Helmand, potrivit comunicatului emis de minister.

Acesta este al optulea militar american ucis în Afghanistan în ultimul an, potrivit mass-media locale.

Tot în această dimineaţă, cel puțin două persoane au fost ucise și alte nouă au fost rănite în două explozii “spate-în-spate”, ce au vizat lucrători ai Ministerului de Interne de la Kabul.

Primul VBIED a explodat în faţa Ministerului de Interne ucigînd un poliţist. A doua explozie a mai ucis o persoană şi a rănit alţi şase angajaţi ai ministerului şi trei civili care sosiseră la locul primei deflagraţii.

Anul trecut, Statele Unite si-au sporit efectivele din Afghanistan cu mii de militari, care participă atît la pregătirea şi consilierea forţelor armate naţionale, cît şi la misiuni antiteroriste împotriva Statului Islamic şi a altor grupuri militante.

Conflictul din Afghanistan, marcat de o recrudescenţă a violenţelor în ultimele săptămîni, este pe cale să devină cel mai sîngeros din lume în 2018, devansînd războiul din Syria, în pofida speranţei într-un dialog cu talibanii. Potrivit informaţiilor, din luna august 2018, situaţia de securitate din Afghanistan s-a deteriorat, iar conflictele cu luptătorii talibani, dar şi cu membrii Statului Islamic Korasan s-au intensificat. În al doilea trimestru al anului 2018, Forţele de militare şi de poliţie afghane au eşuat în efortul lor de a îmbunătăţi controlul asupra teritoriului, districtelor şi populaţiei Afghanistanului. În schimb, controlul teritorial şi districtual a devenit mai contestat între structurile guvernamentale şi insurgenţă.

Potrivit raportului semestrial ”Enhancing Security and Stability in Afghanistan June 2018 ”, înaintat de Departamentul pentru Apărare al SUA Congresului american şi dat publicităţii în luna iunie 2018, se menţionează că Afghanistanul ”continuă să se confrunte cu o rezistenţă insurgentă sprijinită şi facilitată din exteriorul ţării”. Raportul apreciază că pe teritoriul Afghanistanului există cea mai mare concentraţie de organizaţii extremiste şi teroriste din lume, peste 20 de organizaţii, fapt ce reprezintă o ”formidabilă” provocare pentru forţele NATO, americane şi de coaliţie care execută misiuni în acest teatru de operaţii.

Mai mult, în cel de-al 40-lea Raport trimestrial al Inspectorului General Special al SUA pentru Reconstrucţia Afghanistanului, dat publicităţii în primul trimestru al acestui an, se spune că aproximativ 126 miliarde $ au fost alocate de SUA pentru ajutorul şi reconstrucţia Afghanistanului începînd cu anul 2002, fonduri utilizate pentru crearea Forţelor naţionale de apărare şi securitate afghane, promovarea bunei guvernări, dezvoltării, precum şi pentru sprijinirea eforturilor de eradicare a corupţiei şi traficului de narcotice. Potrivit aceluiaşi raport, dată fiind corupţia aproape generalizată din Guvern, o mare parte din bani nu şi-au atins niciodată ţinta, una dintre concluzii fiind: ”Rezultatele slabe în stabilizarea Afghanistanului ar putea sugera concluzia că astfel de demersuri nu ar mai trebui întreprinse niciodată”.

Ca o concluzie, deşi există progrese în dezvoltarea sustenabilă a capacităţilor de apărare şi securitate proprii, situaţia actuală de securitate din Afghanistan este caracterizată, încă, de incertitudine.

Oficial, însă, Washingtonul apreciază că eforturile sale au permis progresul spre o soluţionare politică a crizei, potrivit generalului John Nicholson, care a condus forţele NATO în Afghanistan pînă în septembrie. La mijlocul lunii august, generalul american declarase că această ţară se bucură de oportunităţi de pace fără precedent.

NUNTĂ BOMBARDATĂ LA KANDAHAR

BMTF, 5 oct – Trei femei și un copil au fost ucişi și alți opt civili au fost răniți, inclusiv șapte femei, în timpul unei procesiuni de nuntă, la Kandahar, în urma unui atac aerian ce viza mai mulţi militanţi talibani care se retrăgeau din districtul Maroof din sudul Kandaharului, transmit surse de securitate.

Atacul a avut loc în districtul Maroof, cînd membrii forțelor de poliție au cerut sprijin aerian ca urmare a atacurilor talibanilor asupra avanpostului lor. Talibanii au atacat satele Khogyani și Ishaqzai, în districtul Maroof joi seară, dar s-au confruntat cu rezistența forțelor guvernamentale, se spune într-o declarație a Biroului de presă al guvernatorului provinciei.

Potrivit acesteia, membrii forțelor afghane de poliție națională au cerut sprijin aerian, iar talibanii s-au ascuns în casele oamenilor și, prin urmare, au avut loc pierderi civile în timpul intervenţiei aeriene.

Declarația confirmă moartea a trei femei și a unui copil în bombardament.

Opt talibani, inclusiv trei cetățeni pakistanezi, au fost uciși de avion.

Talibanii nu au comentat, deocamdată, informaţia.

Pe de altă parte, două fete au fost ucise și alţi 16 civili au fost răniţi cînd vehiculul lor a lovit o bombă de pe marginea drumului, în districtul Zheri din Kandahar.

PRINŢUL SE ÎNTOARCE

BMTF, 5 oct – Într-o ţară măcinată de 40 de ani de război, cu instituţii aproape inexistente, miza alegerilor legislative, regionale şi prezidenţiale este imensă. Atît afaceriştii autohtoni, ancoraţi mai mult sau mai puţin în insurgenţa de orice fel, dar mai ales conchistadorii externi, caută oportunităţi de preluare a controlului, a banilor şi resurselor. Lupta seamănă cu cea din democraţiile est-europene neconsolidate, categorie din care face parte şi România, în care feudele şi corupţia generalizată generează oportunităţi pentru “partenerii” externi!

În Afghanistan, SECURITATEA şi prezenţa trupelor NATO pe teritoriul ţării, pînă în 2024, reprezintă punctele principale de discuţie în această campanie electorală.

Alegerile legislative şi regionale se vor desfăşura în Afghanistan pe 20 octombrie, cu o întîrziere de trei ani faţă de calendarul iniţial. Scrutinul trebuia să aibă loc în 2015, la un an după ultimele prezidenţiale, apoi a fost programat pentru iulie 2018 şi amînat în cele din urmă în toamnă din cauza numeroaselor dificultăţi logistice şi de securitate. Alegerile vor permite reînnoirea pentru cinci ani a mandatelor celor 249 de deputaţi aleşi în 2010. În mod normal, acestea vor fi urmate de alegerile prezidenţiale în primăvara anului 2019. În acelaşi timp, vor avea loc şi alegerile regionale în circa 400 de districte din 34 de provincii, dintre care multe nu se află sub controlul guvernului. Alegătorii, al căror număr exact este încă necunoscut pentru o populaţie estimată la 30 de milioane de afghani, vor fi înregistraţi cu cartea de identitate, tazkira, pe care mulţi cetăţeni nu o au, în special cei strămutaţi de război.

Teritoriul afghan este revendicat autorităţilor de mai multe grupări insurgente, printre care talibanii şi Statul Islamic. Forţele guvernamentale păstrează controlul doar asupra a aproximativ 40% din teritoriu, în special în jurul capitalelor de provincie, cu sprijinul direct al Misiunii NATO Resolute Support, dar şi a forţelor speciale americane.

În multe districte şi provincii, la aceste alegeri candidează reprezentanţi ai talibanilor, foarte populari şi cu mari şanse să obţină victoria politică. Poate popularitatea talibanilor l- făcut pe preşedintele Ghani să le propună armistiţiul şi negocieri. Chiar şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a lansat un apel către talibani să profite de oportunitatea dialogului cu guvernul de la Kabul, a informat miercuri Departamentul de Stat într-un comunicat, citat de AFP.

O eventuală “cădere la pace” cu talibanii ar ridiculiza eforturile SUA şi ale NATO, de 16 ani! Tocmai această cădere în ridicol este exploatată, zilele acestea, de Erik Prince, fondatorul Companiei Blackwater, de retragere onorabilă a trupelor americane din Afghanistan şi privatizarea războiului! Propunerea are susţinători, atît la Washington, cît şi la Kabul, printre oponenţii actualului preşedinte afghan.

Luni, preşedintele Afghanistanului, Ashraf Ghani, s-a pronunţat, însă, ferm împotriva ideii de privatizare a războiului în ţara sa. „Nici un mercenar străin nu ar putea face aici ceea ce trebuie să facă afganii înșiși. Mercenari străini nu vor fi niciodată autorizați în această țară „, a spus Ghani, transmite ToloNews.

Pajhowk Afghan News scrie că, la rîndul său, Guvernul afghan a respins, joi, cu fermitate ideea privatizării războiului din Afghanistan, deoarece mișcarea ar submina principiul potrivit căruia afghanii ar trebui să-și determine singuri viitorul.

Şi Armata americană, prin vocea generalului Joseph Votel, spune că nu ar fi o strategie bună transferarea interesului național al SUA către contractori. “Nici guvernul afghan și nici armata americană nu cred în planul lui Erik Prince de a privatiza războiul din Afghanistan”, a declarat comandantul Comandamentului Central, CENTCOM, generalul Joseph Votel, citat într-un raport al Task & Purpose.

Potrivit New York Times, la începutul lunii august, Erik Prince a declarat că președintele Donald Trump s-a declarat “frustrat” de situația din Afghanistan, în ciuda noii strategii anunțată anul trecut. Mass-media din SUA a sugerat că Trump s-a arătat interesat de propunerea lui Prince de a privatiza războiul american în Afghanistan, dar preşedintele ar fi respins revizuirea strategiei anunţată.

Şi totuşi, zilele acestea, întreaga presă internaţională comentează prezenţa lui Erik Prince la Kabul, susţinut de un grup de înalţi oficiali americani, bănuiţi de interese directe în disputa electorală, potenţial explozivă. După mai bine de un an de la propunerea avansată preşedintelui Donald Trump, de a înlocui militarii americani cu contractori şi o forţă aeriană privată, fondatorul Companiei Blackwater, căzută în dizgraţie după incidentele violente în care a fost implicată la Baghdad, în 2007, a reapărut pe prima pagină a ziarelor.

În acest răstimp, Prince şi vîndut serviciile către o mulţime de afghani influenţi cărora le-a fost prezentat în calitate de consilier al lui Donald Trump, scrie New York Times, în ediţia de joi, ziar cunoscut pentru opoziţia aproape perpetuă faţă de preşedintele american.

Fostul puşcaş marin face ce ştie cel mai bine: profită de oportunităţile oferite acum de Afghanistan: Forțele afghane de securitate mor într-un număr record, de 30-40 pe zi, în mare parte într-o poziție defensivă faţă de talibanii care cîștigă teritoriu, Guvernul afghan se confruntă cu crize politice repetate, întrucît alegerile parlamentare au fost întîrziate timp de trei ani, alegerile legislative şi provinciale bat la uşă, iar alegerile prezidențiale sînt programate pentru luna aprilie 2019.

Interviurile acordate de şase figuri politice americane importante, cu care Prince s-a întîlnit în ultimele luni, dar şi interviul acordat de acesta pentru New York Times, după vizita efectuată în septembrie, la Kabul, dezvăluie o viziune hotărîtă despre o retragere militară oficială din Afghanistan în faţa unui public și un președinte american obosiţi de război. Acum, oficialii intervievaţi spun că Prince găsit o “audiență favorabilă” printre unii brokeri de putere din Afghanistan, comandanți ai milițiilor, foști oficiali ai guvernului de la Kabul, comandanţi ai forţelor regionale nou înfiinţate, cîțiva candidați, care au în comun dorinţa de a-l vedea plecat de la putere pe preşedintele Ashraf Ghani, care a refuzat repetat să se întîlnească cu Erik Prince.

Mai mulți oficiali afghani apropiați de Ghani spun că planul lui Prince nu este chiar atît de rău, în contextul unui conflict complex și al efortului de pace cu talibanii, dar îl văd ca o amenințare politizată față de președintele afghan înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, şi doar opoziţia fermă a lui Ghani faţă de prezenţa contractorilor stă în calea ambiţiilor lui Prince.

O declarație a consilierului pentru securitate națională al preşedintelui Ghani, declara joi, că guvernul afghan nu va permite transformarea combaterii terorismului într-o „afacere profitabilă”. Lucru care s-a şi întîmplat!

Erik Prince îşi prezintă proiectul ca fiind o variantă mai ieftină între continuarea unei strategii militare, în mare măsură eșuată, şi un effort annual costisitor, de zeci de miliarde de dolari, și teama că o retragere completă a forţelor de securitate aliate ar risipi 17 ani de eforturi occidentale costisitoare de reconstrucţie a Afghanistanului. Prince spune că soluţia sa poate rezolva ceea ce peste 140 000 de soldați americani și NATO, nu au putut. Prince compară misiunea curentă a US Army, redusă la aproximativ 15.000 de militari sprijiniţi de peste 20.000 de contractori privați, cu eșecul Uniunii Sovietice. (Un militar american a fost ucis joi în Afghanistan, a informat US Army, fără a oferi detalii, ceea ce ridică la opt numărul soldaţilor americani morţi, în acest an în TO).

Proiectul lui Prince prevede o „raționalizare” a contractelor private care se derulează deja: doar 6000 de contractori privați care să ofere „sprijinul structurii de bază” și instruirea forțelor afghane. Echipe mici formate din veterani ai Forțelor Speciale, înglobate în batalioane afghane timp de aproximativ trei ani ar asigura continuitatea, absentă acum prin rotirea anuală a efectivelor. Acestea ar beneficia de sprijin aerian din partea unei flote de avioane operate în comun de afghani şi contractori. Circa 2500 de forțe americane pentru operațiuni speciale vor rămîne, totuşi, în Afghanistan pentru misiuni de combatere a terorismului. Toate acestea, a spus Prince, ar reduce costul anual al războiului la aproximativ o cincime din suma actuală!

Prince a negat că încearcă să influențeze procesul politic afghan pentru a impune această strategie. El a spus că singurii bani pe care le-a cheltuit în Afghanistan au fost costul de producție pentru un film de 10 minute în care îşi explică planul. „Poporul afghan va avea alegeri și vor face alegerile cu care vor trăi”, a spus Prince pentru New York Times, „dar voi vorbi cu oricare partid din Afghanistan care vrea să se gîndească la un mod diferit de a opri violenţele sîngeroase”.

Prince şi-a legat proiectul de efortul de a exploata bogăția minerală a Afghanistanului, inclusiv depozitele de pămînturi rare, un subiect preferat de Donald Trump, care s-a plîns de faptul că SUA nu obține beneficii suficiente din eforturile sale de război. Într-o prezentare multimedia, Prince prezintă unul dintre scopurile sale: „Dezvoltați și extrageţi minerale de bază din pămînturi rare pentru a restabili lanțul de aprovizionare high-tech din SUA”. În timpul vizitelor sale în Afghanistan, el sa întîlnit cu oficiali ai minieritului afghan, întîlniri pe care le-a descris ca fiind exploratorii.

Erik Prince, fondatorul Companiei Blackwater, a cîștigat sute de milioane de dolari din contractele militare americane, în principal în Iraq, înainte de a fi cercetat pentru uciderea unor civili, la Baghdad, în 2007. Afacerea lui a trecut, de atunci, prin mai multe “reîncarnări”. Cea mai recentă, Grupul Frontier Services din Hong Kong, care are contracte în Africa și Asia și este susținută de Citic Group, o mare companie de investiții chineze de stat.

Dacă la Kabul din ce în ce mai mulţi oficiali şi lideri militari par să îl sprijine, la Washington Prince s-a lovit repetat de opoziţia a doi dintre cei mai în vîrstă membri ai echipei de securitate națională a lui Trump: H.R. McMaster, consilierul pe securitate națională, la vremea respectivă, și Jim Mattis, secretarul actual al apărării. Ei l-au convins pe Trump să sporească numărul de trupe și resurse din Afghanistan, lucru care se întîmplă în prezent. Însă, vîntul pare favorabil, în prezent, pentru Prince: McMaster a plecat din echipă și Mattis se află prea adesea în contradicție cu Trump! Iar Prince are relaţii apropiate şi în cercul intim al preşedintelui, sora sa, Betsy Devos, fiind membră a Cabinetului.

Totuși, planul actual al lui Prince pentru Afghanistan are mulți sceptici.”Ideea că acești contractori sînt încorporați în unități afghane doar pentru pregătire este aproape ridicolă”, a declarat Laurel Miller, expert în politica externă la RAND și fost diplomat american pentru Afghanistan și Pakistan.”Și ideea că privatizarea războiului va economisi bani este cu siguranță ridicolă”, a continuat Miller. „Dacă această idee nu promite să fie o resursă semnificativă de bani, atunci de ce o promovează atît de puternic cei care vor să profite de ea”.

Chiar și mulți dintre liderii politici afghani, care acceptă elemente ale propunerii lui Prince, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea unei prezențe private mai puțin responsabile decît armata americană.

Prince insistă, însă, că un pericol mai mare decît contractorii privaţi îl reprezintă un public american nerăbdător, forțînd o retragere completă și lăsînd în Afghanistan un vid de securitate.

Atunci însă cînd NATO prelua sarcina coordonării Forţei Internaţionale de Asistenţă de Securitate (ISAF) din Afghanistan în vara anului 2003, Alianţa îşi asuma un angajament politic pe termen lung pentru sprijinirea guvernului şi a poporului afghan. România va continua să contribuie la eforturile de stabilizare a Afganistanului, inclusiv printr-un aport sporit la Misiunea Resolute Support, potrivit deciziei Summitului NATO (Bruxelles, 11-12 iulie 2018). România va susţine eforturile Afghanistanului pe linia reformelor şi a construcţiei instituţionale, în Deceniul de Transformare 2015-2024, prin furnizare de expertiză şi pregătire profesională a specialiştilor afghani, în arii de competenţă ale unor instituţii cheie ale statului român, la solicitarea părţii afghane.

România a participat la Misiunea Resolute Support încă de la debutul său, iar în prezent dispune de un contingent de aprox. 700 militari, îndeosebi în Kandahar şi la cartierul general de la Kabul, la Baghram şi Mazar-e-Shariff. Cei mai mulţi militari aparţin Batalionului 812 Infanterie Protecţia Forţei.

Forţele pentru Operaţii Speciale, la Madrid

Capitala Spaniei, Madrid, a găzduit, în perioada 25-27 septembrie, Simpozionul Forţelor pentru Operaţii Speciale (FOS) cu tema “Europe: Bridging Continents through Trust”, organizat de Fundaţia Global Special Operations Forces (Global SOF). La această ediție, Armata României a fost reprezentată de generalul de flotilă aeriană Vasile Toader, locţiitorul pentru operaţii al şefului Statului Major al Apărării, şi de colonelul Claudiu-Ovidiu Dobocan, locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor pentru Operaţii Speciale.

Simpozionul a debutat, pe 25 septembrie, cu seminarul în domeniul Forţelor pentru Operaţii Speciale al statelor Uniunii Europene şi membre NATO, dedicat îmbunătăţirii schimbului de informaţii în interiorul organizaţiilor menţionate şi conştientizării problemelor comune din acest domeniu, oferind o oportunitate unică pentru reprezentanții FOS din țările NATOși UE de a se întâlni și discuta pe teme de interes în vederea realizării unei mai bune cooperări.

Potrivit raportului Departamentul pentru Apărare al SUA, în timp ce RS condusă de NATO se concentrează pe efortul comun de instruire, consiliere şi asistenţă al forţelor afghane, efortul principal al misiunii americane de combatere a terorismului (CT) este de a destructura reţeaua teroristă Al Qaeda şi asociaţii săi şi a înfrînge ISIS-K, în scopul protejării forţelor americane şi împiedicării Afghanistanului de a servi ca un loc sigur pentru teroristi, care să le permită să planifice atacuri împotriva SUA, intereselor SUA în străinătate, precum şi împotriva aliaţilor şi partenerilor acestora.

Aceste două misiuni continuă să fie complementare, parte a strategiei coaliţiei internaţională de forţe din Afghanistan.

FOS americane în Afghanistan sînt constituite într-un Grup întrunit de FOS, the Special Operations Joint Task Force – Afghanistan (SOJTF-A). Această structură sprijină eforturile contra teroriste ale SUA prin misiuni de instruire, consiliere, asistenţă, dar şi, foarte important, de însoţire a Forţelor afghane speciale de apărare şi securitate aparţinînd atît Ministerului apărării, cît şi Ministerului de interne. Sprijinul acordat FOS afghane se concentrează, în special, pe crearea capacităţilor logistice, de comandă şi control, de sprijin cu foc, de intelligence, de aviaţie, dar şi pe crearea sinergiei şi interoperabilităţii dintre acestea şi forţele convenţionale.

SOJTF-A asigură sprijinul forţelor afghane speciale de apărare şi securitate la nivelurile tactic şi operativ, pe timpul executării:
• Operaţiilor speciale facilitate (enabled operations) – sînt acele misiuni ale FOS afghane în care sînt încorporate capabilităţi de sprijin aerian apropiat, evacuare medicală, intelligence, ISR şi sprijin logistic furnizate de forţele internaţionale de coaliţie;
• Operaţiilor speciale consiliate (advised operations) – sînt acele misiuni ale FOS afghane în care, pe lîngă includerea capabilităţilor furnizate de forţele internaţionale de coaliţie menţionate mai sus, se regăseşte şi participarea directă a FOS americane.

Pe timpul discuțiilor și activităților, membrii delegației române au reafirmat respectarea și continuarea angajamentelor asumate de forțele pentru operații speciale ale Armatei României, în cadrul operațiilor desfășurate în teatrele de operații.

România participă din anul 2006, la eforturile de stabilizare şi reconstrucţie a Afghanistanului, cu Forţe pentru operaţii speciale (FOS) care execută misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor naţionale de apărare şi securitate afghane, mai precis a Forţelor Speciale ale Poliţiei.

În luna aprilie a acestui an, ministrul apărării naţionale român, Mihai Fifor a vizitat Baza aeriană din Bagram , Afghanistan, una din bazele militare în care se află dislocaţi militari români din FOS, prilej cu care s-a întîlnit cu comandantul NSOCC-A. Pe timpul discuţiilor, acesta a apreciat că militarii români îşi execută misiunile într-un mediu dificil de securitate, adăugînd că „Aşa cum au făcut în ultimii 12 ani, militarii din FOS sînt alături de colegii lor afghani din Forţele Speciale ale Poliţiei şi se străduiesc să îşi îndeplinească cît mai bine misiunile de antrenare şi consiliere ale acestora”.

Indiferent de nivelurile la care operatorii FOS români vor fi destinaţi să execute misiunile de instruire, consiliere şi asistenţă, aceştia vor trebui să ţină seama de următoarele cerinţe critice:
• Înţelegerea mediului operaţional – include cunoaşterea situaţiei de securitate, a limitelor capabilităţilor la dispoziţie, a dinamicii populaţiei şi repartiţiei spaţiale a acesteia, a considerentelor de natură geografică, precum şi a acţiunilor indirecte de ”soft power” în domeniile diplomatic, informaţional, militar, economic cu efectele lor aferente în domeniile politic, militar, economic, social, informaţional şi infrastructură. Dinamica schimbărilor acestor factori trebuie anticipată şi exploatată corespunzător;
• Contribuţia la realizarea legitimităţii guvernării – prin contribuţia la dezvoltarea sustenabilă a FOS afghane;
• Asigurarea unităţii de efort – printr-o abordare cuprinzătoare, conformă celui de-al 5-lea adevăr al FOS ;
• Demonstrarea unui leadership eficient – pe lîngă cultivarea unor abilităţi specifice şi exemplul personal, operatorul FOS, în calitate de consilier, trebuie să ţină seama de barierele lingvistice, diferenţele de cultură, gradul de motivaţie şi gradul de instruire al membrilor FOS afghane;
• Atenta gestionare a informaţiilor – începînd cu colectarea informaţiilor, trecînd la analiza acestora, prelucrarea şi diseminarea acestora, precum şi gestionarea lor ulterioară;
• Adaptarea tacticilor, tehnicilor şi procedurilor – cunoştinţele predate membrilor FOS afgane trebuie adaptate la cultura, nivelul de instruire şi capabilităţile tehnologice ale acestora.

* * *

Simpozionul Forţelor pentru Operaţii Speciale, organizat anual, aduce împreună lideri din domeniul militar, guvernamental şi academic, într-un cadru specializat, pentru a identifica şi discuta viitoare provocări. Ediţia de anul trecut a evenimentului a avut loc la Bucureşti şi a atras peste 350 de participanţi din 22 de ţări.

https://www.agerpres.ro/social/2018/04/13/mapn-fifor-in-vizita-la-bagram-intalniri-cu-militarii-romani-care-isi-desfasoara-misiunile-in-zona–90047

https://monitorulapararii.ro/cele-5-adevaruri-ale-fortelor-pentru-operatii-speciale-fos-1-4769

40 de talibani ucişi. Victime colaterale.

BMTF, 25 sep – Cel puţin 25 de civili, printre care femei şi copii, au fost ucişi în două operaţiuni aeriene separate în provinciile afghane Kapisa şi Maidan Wardak, la nord şi sud de Kabul, transmit marţi agenţiile de presă.

Cel puţin 12 civili şi-au pierdut viaţa după ce un bombardier al forţelor americane în Afghanistan a vizat din greşeală o locuinţă civilă din Maidan Wardak, luni seara, au declarat doi consilieri provinciali. Potrivit surselor, în aceeaşi operaţiune a fost distrusă o închisoare administrată de talibani, în districtul Jaghato, reuşindu-se eliberarea a opt soldaţi încarceraţi de militanţi.

Cel puţin 40 de talibani au fost ucişi în operaţiune, a declarat Merwais Amiri, membru al consiliului provincial.

În acelaşi timp, un atac aerian în districtul Tagab din provincia Kapisa a provocat moartea a cel puţin 13 civili, printre care femei şi copii, şi rănirea altor cinci. La rîndul său, şeful consiliului provincial a indicat un bilanţ de zece morţi, printre care se numără copii şi patru femei.

Un comunicat al forţelor americane în Afghanistan a confirmat atacul aerian din Kapisa, precizînd că au fost răniţi şase membri ai miliţiilor locale proguvernamentale, dar negînd existenţa de victime necombatante.

Potrivit unui raport din februarie al Misiunii de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA), în 2017 a fost consemnat un bilanţ al victimelor civile de 10.453 persoane, dintre care 3.438 ucise şi 7.015 rănite.

ŞOIMII CARPAŢILOR MARCHEAZĂ CENTENARUL PE FRONT

BMTF, 23 sep – Din luna iunie, un număr de 468 militari bistriţeni din cadrul Batalionul 812 Infanterie „Bistriţa” se află într-o nouă misiune în Afghanistan, existînd posibilitatea ca numărul acestora să devină mai mare, în urma angajamentelor asumate de ţara noastră la Summit-ul NATO. Militarii bistriţeni se vor afla într-unul din cele mai fierbinţi puncte de pe glob şi vor marca două Centenare: 100 de ani de viaţă a României şi 100 de ani de la înfiinţarea Regimentului 81 Infanterie ai cărui bravi continuatori sînt!

Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, din care face parte B812 I Şoimii Carpaţilor, a preluat tradițiile de luptă ale Regimentului 81 Infanterie al Comandamentului General Teritorial Sibiu care a luat ființă la 29 ianuarie 1919, în garnizoana la Dej. Regimentul a avut un rol determinant în alungarea şi desfiintarea bolşevismului instalat în Ungaria, bolsevism ce rîvnea şi la teritoriul Transilvaniei. Efectivele lui, au participat la operaţiunile de forţare a Tisei şi asigurarea ofensivei armatei române, împotriva Ungariei.

Regimentul 81 Infanterie a fost înlocuit, în 1968, cu Regimentul 223 Mecanizat. Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” a fost înfiinţată în garnizoana Dej, la data de 1 martie 1995, prin reorganizarea Regimentului 223 Mecanizat şi a Divizionului 55 Artilerie ntiaeriană. Începînd cu data de 4 ianuarie 2001, comandamentul brigăzii s-a redislocat în garnizoana

Bistrița, fiind prima mare unitate terestră care a realizat interoperabilitatea operaţională cu structuri similare din state membre NATO.

Astăzi, militarii bistriţeni se află din nou în Afghanistan, acolo unde zi de zi au loc atentate sîngeroase şi confruntări cu insurgenţa.

Nouă copii au fost ucişi în explozia unei bombe în provincia afghană Faryab, în nordul ţării. Explozia a avut loc vineri seară, în districtul Sherin Tagab, a declarat Nadir Saeedi, membru al consiliului provincial, precizînd că alţi patru copii au fost răniţi.

Un alt membru al consiliului, Mohammad Arif, a indicat un bilanţ de opt morţi şi cinci răniţi.

Dispozitivul exploziv a fost instalat în apropierea unui punct de control pentru a viza forţele de securitate, au precizat cei doi oficiali.

Ei i-au indicat drept responsabili pentru explozie pe talibani, care nu au comentat deocamdată pe acest subiect.

Potrivit unui raport din februarie al Misiunii de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA), în 2017 a fost consemnat un bilanţ al victimelor civile de 10.453 persoane, dintre care 3.438 ucise şi 7.015 rănite.

Deşi cifra reprezintă o scădere de 9% faţă de 2016, raportul scoate în evidenţă numărul ridicat al victimelor provocate de atentate sinucigaşe şi de alte atacuri cu dispozitive explozive improvizate.

SUA „subestimează” talibanii afghani

BMTF, 19 sep – Un ziar din India a acuzat marți guvernul american că subestimă puterea și influența talibanilor afghani, în timp ce oficialii americani își continuă eforturile pentru a convinge grupul terorist să se angajeze în discuții de pace cu guvernul de la Kabul.

Times of India (TOI) a remarcat că există cel puțin 77 000 de jihadişti talibani care luptă cu 207.000 de forțe afghane de apărare și securitate, care includ unități militare și poliție, multe dintre ele avînd consilieri şi instructori români.

Ziarul indian susține că guvernul american „subestimează” forţa talibanilor, plasînd numărul luptătorilor între 25.000 și 60.000 și „supraestimează” forțele afghane, afirmînd că 314.000 de militari şi poliţişti ANDSF luptă împotriva jihadilor. TOI scrie că: „A fost decizia SUA de a-și încheia misiunea de luptă în Afghanistan, în 2014, pe baza unei estimări insuficiente atît a influenței pe care talibanii încă o exercită în țară cît și asupra provocărilor umanitare cu care se confruntă poporul afghan? Experții spun că talibanii dețin o influență mult mai mare decît cea recunoscută de guvernul american”.

Citînd guvernul S.U.A. și evaluările independente, Breitbart News a remarcat, în repetate rînduri, că numărul și puterea talibanilor au atins niveluri fără precedent în Afghanistan în comparație cu toate celelalte perioade de la începutul războiului afghan în octombrie 2001.

Potrivit ultimei evaluări efectuate de Inspectorul General al S.U.A. pentru Reconstrucția Afghanistanului (SIGAR), o agenție de supraveghere înfiinţată de Congres, talibanii controlează sau deţin o prezenţă considerabilă în aproximativ 44% din Afghanistan. Jurnalul Long War (LWJ), o componentă a Fundației pentru Apărarea Democrațiilor (FDD), consideră că situația este mult mai rea decît ceea ce recunosc agențiile guvernamentale americane.

TOI a menționat că LWJ consideră că grupul islamist controlează sau deţine o prezenţă considerabilă în 61% din țară. Indiferent de sursă, sau de modul în care defalcați cifrele, tema comună este că talibanii sînt cel mai proeminent grup din Afghanistan, iar influența și puterea lor au atins proporții istorice!

Talibanii sînt în mare măsură responsabili pentru zeci de mii de decese civile şi militare. Jihadul se află, de asemenea, în spatele majorității celor 2 269 de decese militare din S.U.A. și 20 400 de răniri.

În ciuda faptului că SUA alocă majoritatea fondurilor de reconstrucție pentru dezvoltarea forțelor afghane pentru a înfrînge talibanii, grupul terorist a continuat să se extindă în teritoriu. Puterea talibanilor a crescut, la fel şi culturile record și producția istorică de opiu și derivatul său de heroină, principalele surse financiare pentru grupul terorist.

În urma unui armistițiu fără precedent de trei zile dintre forțele afghane și talibanii din iunie, administrația președintelui Donald Trump și-a intensificat eforturile pentru a convinge aducerea grupului jihadist la masa negocierilor de pace. Administrația Trump a considerat „reconcilierea” dintre Kabul și talibanii afghani obiectivul principal al strategiei sale de a pune capăt războiului de 17 ani.

India, prezentă economic în Afghanistan în exploatarea resurselor de fier, a susţinut, din nou, ieri, că inamicul său regional, Pakistanul, continuă să ofere protecţie talibanilor. „Aceste sanctuare oferă, de ani de zile, siguranță pentru agendele întunecate ale rețelelor teroriste, contopite ideologic și operațional, cum ar fi talibanii, rețeaua Haqqani, Daesh, Al Qaeda”.

Deși SUA insistă că negocierile de pace trebuie să fie conduse de Afghanistan, americanii au început să participe la negocieri. În iulie, un înalt oficial al administrației Trump sa întîlnit cu reprezentanții talibanilor pentru a aduce pace Afghanistanului.

Mai multe discuții se așteaptă să aibă loc în zilele următoare.

În prezent, există aproximativ 14 000 de forțe americane și aproximativ 7 754 de soldați din aliații NATO și din țările partenere din afara NATO care servesc în Afghanistan. Între ei se află peste 700 de militari români, numărul acestora fiind suplimentat, de anul viitor, cu încă 200.