Categorie: Afganistan

ATACURI DE NOAPTE ALE TALIBANILOR

BMTF, 14 sep – Cel puţin 38 de agenţi de securitate şi civili afghani au fost ucişi în atacuri comise noaptea de joi spre vineri în patru provincii afghane, au declarat vineri oficiali locali, pe fondul unui atac al talibanilor asupra unor puncte de control militare afghane, agenţiile de ştiri.

Un total de 29 de ofiţeri de poliţie şi membri ai armatei naţionale afghane au fost ucişi în atacuri talibane în provincia Farah (vest), a afirmat şeful consiliului provincial, Farid Bakhtwar.

Insurgenţi talibani au atacat mai multe posturi de control la marginea oraşului Farah precum şi în alte trei districte, fiind rănite cel puţin şase persoane, potrivit oficialului citat.

În provincia Samangan, nord, au fost ucişi cel puţin şapte poliţişti într-un atac al extremiştilor islamici, a spus un alt responsabil.

Cel puţin alţi 14 alţi au fost răniţi în atac joi în districtul Dar-e-Suf din Samangani, a afirmat membrul consiliului provincial, Safiullah Samangani.

În urmă cu o săptămînă, 14 persoane au fost ucise şi şase rănite în atacuri talibane asupra unor puncte de control ale poliţiei din acelaşi district.

Între timp, civili au fost din nou surprinşi în mijlocul luptelor. Două persoane au fost ucise de militanţi talibani în districtul Jalrez din provincia centrală Maidan Wardak.

Victimele erau angajaţi ai guvernului din provincia Bamyan, au afirmat membri ai consiliului provincial.

CU TASK FORCE YELLOW SCORPIONS PE MUNTELE MIC

CU TASK FORCE YELLOW SCORPIONS PE MUNTELE MIC

Pe timişoreni îi întîlneşti în … Zabul! Batalionul 32 Infanterie Scorpionii Galbeni a fost comandat de un prieten deosebit, colonelul Daniel Cristian Dan, singurul ofiţer de relaţii publice devenit comandant de batalion luptător şi chiar comandant de brigadă, actualmente! Şi nu orice, Brigada Multinaţională Sud-Est! De Cristi mă leagă luni de camaraderie în misiunile din Iraq! Un om deosebit şi un profesionist desăvîrşit.

Un alt camarad deosebit, călit în praful Afghanistanului alături de Scorpionii Galbeni, este căpitanul Sorin Staicu, reşiţean, fost sportiv de performanţă, Comandantul Comenduirii de Garnizoană Timişoara.

Batalionul 32 face parte, acum, din Brigada 18 Cercetare şi Supraveghere “Decebal”, care va fi prezentă vineri, la Pelerinajul de la Crucea de pe Muntele Mic, în memoria eroilor români făuritori ai Marii Uniri din 1918.

După oficierea Sf. Liturghii, personalul medical din Spitalul Clinic Medical de Urgență „Dr. Victor Popescu” Timișoara va oferi consultații medicale gratuite. Aici, director general este un alt prieten drag, col. Sorin Homeag, fost PIO al B32 I Yellow Scorpions în Zabul. Sorin este nepotul actriţei Leni Pinţea-Homeag, care a slujit scena craioveană timp de 45 de ani!

Acțiunea medicilor militari timișoreni face parte din proiectul „Caravana medicală Uniți sub Tricolor prin Sănătate” – aprobat de Ministerul Apărării Naționale și susținut de Direcția Medicală.

68 de morţi într-un atentat în Nangarhar. Confruntări în Kandahar

BMTF, 11 sep – Cel puţin 68 de persoane au fost ucise şi alte 165 rănite într-un atentat sinucigaş care a avut loc cu puţin timp în urmă, în provincia estică afghană Nangarhar, împotriva unui grup de protestatari. Manifestanţii erau reuniţi în apropiere de frontiera cu Pakistanul, blocînd accesul, pentru a protesta faţă de numirea unui nou şef al poliţiei, cînd atacatorul şi-a detonat încărcătura cu explozibili.

Purtătorul de cuvînt al guvernatorului, aytollahul Khogyani, a declarat pentru Pajhwok Afghan News că incidentul a avut loc pe autostrada Jalalabad-Torkham, în zona Daki din districtul Momandara, în jurul orei 14:00, ora României.

Khogyani a spus că locuitorii din regiunea Shinwari au organizat un protest și au ridicat în această dimineață un cort în zonă, blocînd traficul pe autostrada Jalalabad – Torkham.

Din informațiile inițiale, 19 persoane au fost ucise și alte 35 au fost rănite în atac. Directorul de sănătate publică din Nangarhar, dr. Najibullah Kamawal, a declarat că aproximativ 40 de persoane care au fost ucise sau rănite în incident au fost transferate la Spitalul Civil Nangarhar.

Rapoarte neconfirmate spun că mai mult de 20 de persoane au fost ucise și în jur de 80 de persoane au fost rănite în atac.

Locuitorii din regiunea Shinwari au organizat protestele împotriva unui lider militar care a fost acuzat de localnici de uciderea civililor, iar protestatarii au închis autostrada Jalalabad-Torkham.

În acelaşi timp, cel puțin 67 de insurgenți talibani și patru polițiști au fost uciși și cîțiva răniți, astăzi, în două confruntări separate în provincia sudică Kandahar.

Marţi dimineaţa, la Jalalabad, un dublu atac, care a vizat o şcoală de fete, s-a soldat printre altele cu un mort şi patru răniţi.

O primă explozie a survenit în faţa şcolii de fete Malika Omaira. Cea de-a doua s-a produs cînd elevi ai unei şcoli vecine de băieţi s-au grăbit să ajungă la faţa locului.

Nici o grupare insurgentă nu a revendicat pentru moment aceste atacuri, în timp ce organizaţia Statul Islamic şi talibanii sînt activi în această regiune a Afghanistanului.

Cele două grupări se opun de mult timp educaţiei femeilor. Ei au impus închiderea a numeroase şcoli de fete în Afghanistan.

 

ACCENTUL PE FOS

Generalul Austin S. Miller este noul comandant al misiunii NATO Resolute Support din Afghanistan, din 2 septembrie, anul acesta. Miller a fost printre primii militari americani trimişi în teatrul de operaţii (TO) Afghanistan. Între 2013 – 2014, Miller a comandat unităţi de operaţii speciale în Afghanistan, precum Componenta Comandamentului NATO de Operaţii Speciale din Afghanistan (NATO Special Operations Component Command-Afghanistan – NSOCC-A) şi Comandamentul American al Forţelor pentru Operaţii Speciale Întrunite din Afghanistan. Austin Miller este general al forțelor terestre americane, cu patru stele, și a fost comandantul Comandamentului Întrunit al Forțelor pentru Operații Speciale, ceea ce înseamnă că are o experiență vastă în misiuni contra terorismului. Misiunea NATO din Afghanistan, Resolute Support, a înlocuit, în anul 2015, misiunea ISAF. Adică, s-a trecut de la misiunea de luptă la cea de suport şi instruire a forţelor locale. RS este o misiune non-combat, condusă de NATO, la care participă aproximativ de 16.000 de militari şi contractori civili din 41 de ţări membre NATO, inclusiv România, dar şi partenere, planificată, condusă şi executată cu scopul de a ajuta instituţiile şi forţele afghane de securitate şi apărare în dezvoltarea, de o manieră sustenabilă, a capacităţilor de apărare şi securitate a cetăţenilor proprii. Misiunea constă în instruirea, consilierea şi asistenţa, forţelor afghane de securitate şi apărare.

Cu toate eforturile Alianței, regiuni întregi, peste o treime din teritoriul afghan, se află sub controlul insurgenților, iar pe termen scurt nu se văd progrese semnificative. Pe siteul acesta găsiţi zilnic informaţii despre operaţiunile în forţă ale insurgenţilor şi începînd cu luna august 2018, situaţia de securitate s-a deteriorat semnificativ, iar conflictele cu luptătorii talibani, dar şi cu membrii Statului Islamic din Korasan s-au intensificat.

Însă, odată cu venirea la comandă a generalului Miller, lucrurile s-ar putea schimba, accentul căzînd pe misiunile Forţelor pentru Operaţii Speciale, iar anul 2022, la 20 de ani de prezenţă în Afghanistan, balanţa să încline în favoarea Aliaţilor.

Forţele pentru Operaţii Speciale Române luptă, la propriu, de peste 15 ani în Afghanistan. Mai puţin afişaţi publicului larg, operatorii români din Forţele pentru Operaţii Speciale şi cei din Brigada de Informaţii Militare sînt buni vorbitori de limbă pashtună şi cunoscători experimentaţi ai Coranului. Aceşti militari au misiuni sub acoperire pentru a se infiltra cît mai adînc în grupurile talibane.

Prin definiţie, FOS sînt structuri care planifică şi execută operaţii speciale, folosind tactici, tehnici şi metode de angajare neconvenţionale, pe întregul spectru al acţiunilor militare, în mod independent, sau împreună cu forţele convenţionale, în scopul obţinerii stării finale dorite, la nivelurile strategic, sau operativ, chiar şi atunci cînd există riscuri politice importante.

Forţele pentru Operaţii Speciale sînt forţe special instruite şi dotate pentru executarea misiunilor specifice de cercetare specială, acţiuni directe şi asistenţă militară în ţară şi în teatrele de operaţii militare, avînd componente din toate categoriile de forţe ale armatei. Brigada 6 operaţii speciale „Mihai Viteazul” reprezintă componenta terestră a Forţelor pentru Operaţii Speciale. Militarii de aici participă la misiuni în Afghanistan începînd cu anul 2006. Activitatea acestora a fost apreciată, la nivel naţional şi internaţional, cu peste 1.100 de medalii, ordine, decoraţii şi certificate de apreciere. Din păcate au fost şi pierderi. Pe timpul misiunilor din Afghanistan au căzut la datorie cinci militari de elită din forţele pentru operaţii speciale, alţi 19 fiind răniţi.

Cu sediul la Târgul-Mureş, Brigada 6 operaţii speciale „Mihai Viteazul“ se compune din Batalionul 610 de Operaţii Speciale „Vulturi“, Batalionul 620 de Operaţii Speciale „Băneasa-Otopeni“, Batalionul 630 de paraşutişti „Smaranda Brăescu“ şi Batalionul 640 Logistic.

În ceea ce priveşte contribuţia României cu structuri de FOS în teatrele de operaţii, Afghanistanul a reprezentat şi reprezintă proba de foc pentru FOS române. Astfel, în aprilie 2006, primul contingent românesc de FOS şi-a început misiunea în Afghanistan, în cadrul operaţiei „ENDURING FREEDOM”, al forţelor de coaliţie conduse de SUA. Începînd cu aprilie 2008, FOS române din Afghanistan desfăşoară operaţii militare în cadrul ISAF, executînd misiuni de luptă în zone considerate din cele mai periculoase. În anii de misiuni în Afghanistan, FOS şi-au demonstrat aptitudinile şi posibilităţile, curajul, coeziunea, spiritul de sacrificiu şi de camaraderie. FOS trebuie să ţină pasul cu evoluţia rapidă a omenirii, iar militarii din aceste trupe care sînt dislocaţi în afara teritoriului naţional au misiunea de a furniza înţelegerea şi cunoaşterea timpurie a ameninţărilor, dar şi a zonelor de oportunitate. Aceasta presupune ca operatorii să înţeleagă complexitatăţile geografice şi culturale ale mediilor austere în care aceştia operează, precum şi provocările unice cu care se confruntă aliaţii şi partenerii noştri.

Formarea Forţelor de Operaţii Speciale moderne din MApN a început în anul 2003 cu selecţia strictă a militarilor. Specialişti din trei ţări aliate, – Statele Unite, Regatul Unit şi Turcia – dar şi din Israel au pus umărul la acest program de selecţie. Batalionul a devenit operaţional la sfîrşitul anului 2005, după ce membrii batalionului au beneficiat de cursuri în străinătate, cum ar fi cursul forţelor speciale ale armatei americane, cursul Force Recon (USMC). Forţele Speciale ale Armatei SUA, dar şi Forţele Speciale din Turcia au trimis, de asemenea, mai mulţi instructori care au lucrat în România în consilierea procesului de formare a militarilor români de elită.

La 25 octombrie 2011, s-a înfiinţat Brigada 6 operatii speciale „Mihai Viteazul”, prin transformarea Regimentului 1 operaţii speciale. Tot la acea dată, a fost înfiinţat Batalionul 640 sprijin logistic „Horea, Cloşca şi Crişan”, iar Batalionul 1 operaţii speciale „Vulturii” a fost redenumit, Batalionul 610 operaţii speciale „Vulturii”, Batalionul 60 paraşutişti „Băneasa-Otopeni” a fost transformat în Batalionul 620 operaţii speciale „Băneasa-Otopeni”, respectiv Batalionul 498 paraşutişti „Smaranda Brăescu”, a fost redenumit Batalionul 630 paraşutişti „Smaranda Brăescu”. Majoritatea operaţiilor speciale necesită sprijinul forţelor convenţionale. Fără o abordare cuprinzătoare, interinstituţională, caracterizată de colaborarea FOS cu toate celelalte servicii, cu partenerii internaţionali, precum şi cu membri ai societăţii civile şi ai industriei, nu poate fi vorba de obţinerea vreunui avantaj competitiv în contextul ”războiului modern”.

Formal, Brigada de Informaţii Militare „Mareşal Alexandru Averescu” s-a înfiinţat la 1 septembrie 2010, prin transformarea batalioanelor HUMINT (Human intelligence), IMINT (Imagery intelligence) şi RE&SIGINT (Signals intelligence). FOS vin să îmbunătăţească capacitatea de proiecţie rapidă a forţei, ca multiplicator al acesteia, în mediile terestru, acvatic, aerian, dar şi printr-o abordare indirectă, în rol de aşa zişi ”diplomaţi războinici”

Actualmente, în Afghanistan, sînt peste 16.000 de militari din țări membre NATO și partenere, cei mai mulți din SUA, aproximativ 8.500. România are desfășurați aproximativ 700 de militari, cei mai mulţi infanterişti, ocupînd locul cinci printre țările contributoare, cu mai mulți militari decît țări mult mai puternice, cum ar fi Marea Britanie sau Turcia.

Nu ar fi exclusă, în viitorul apropiat, o redesanare a strategiei NATO în Afghanistan, iar accentul să cadă pe… FOS!

ATENTAT SINUCIGAŞ LA KABUL

BMTF, 10 sep – Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi alte 24 rănite într-un atentat sinucigaş la Kabul, comis de un kamikaze pe o motocicletă, care şi-a detonat încărcătura în apropiere de un convoi al partizanilor care comemorau asasinarea, în urmă cu 17 ani, a comandantului Massoud, relatează Pajhwok News .

Atacatorul a vizat un grup de vehicule în centrul oraşului, potrivit unui comunicat al Ministerului afghan de Interne. Deflagraţia puternică a zguduit clădirile din împrejurimi, spărgînd geamurile. Nici o grupare nu a revendicat deocamdată atentatul.

Massoud, un comandant carismatic de etnie tadjică, a opus rezistenţă ocupaţiei sovietice în anii 1990, apoi talibanilor în timpul celor cinci ani de regim al lor, din 1996 pînă în 2001.

El a fost asasinat cu două zile înainte de atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA, revendicate de către Al Qaida, care au determinat Washingtonul să lanseze o operaţiune militară în Afghanistan, înlăturîndu-i pe talibani de la putere.

Convoaie de oameni înarmaţi, trăgînd focuri de armă în aer pentru a comemora moartea lui Massoud, au terorizat capitala încă de la începutul zilei, forţîndu-i pe locuitori să stea acasă.

Militanţii talibani au recucerit şi şi-au extins luni controlul asupra a numeroase centre districtuale (subdiviziuni ale provinciilor afghane) şi posturi militare afghane, ucigînd cel puţin 57 de militari afghani şi schimbînd echilibrul de forţe în războiul în curs, informează agenţia de presă Pajhwok News.

După două zile de lupte intense, ciocnirile din Kham Ab în provincia Jawzjan din nordul Afghanistanului s-au soldat cu moartea a opt militari şi rănirea a cel puţin altor trei, a anunţat şeful poliţiei din Jawzjan, Hafiz Khashi.

Între timp, militanţi talibani şi-au extins controlul asupra cîtorva baze militare şi puncte de control ale poliţiei în oraşul nordic Sar-e-Pul, capitala provinciei cu acelaşi nume. Cel puţin 17 soldaţi au fost ucişi în atacurile care au început la scurt timp după miezul nopţii, potrivit unui membru al Consiliului provinciei, Asif Sadiqi. Mai mulţi membri ai forţelor de securitate au fost luaţi ostatici de talibani, în timp ce alţii au fugit spre alte baze din centrul oraşului Sar-e-Pul, a adăugat un alt membru al Consiliului, Reza Alimzada.

Forţele afghane de securitate au suferit pagube însemnate în oraşul Kunduz din nordul Afghanistanului, după ce militanţi talibani au atacat un filtru al poliţiei în districtul Dasht-e-Archi. În urma ciocnirilor, 16 membri au forţelor au fost ucişi şi alţi cel puţin 20 au fost răniţi, potrivit unor oficiali locali.

Un atac simultan asupra unor puncte de control ale poliţiei în districtul Dar-e-Suf din provincia Samangan a ucis cel puţin 14 poliţişti. Luptele au început la scurt timp după miezul nopţii şi s-au soldat cu alţi şase poliţişti răniţi, potrivit unor membri ai Consiliului provinciei.

Atacurile din aceste provincii ar putea fi cele mai sîngeroase întreprinse de combatanţii talibani în ultimele luni.

În ultima vreme, combatanţii talibani şi-au reorientat atenţia spre atacuri puternice asupra unor baze militare, puncte de control şi convoaie de aprovizionare ale forţelor de securitate afghane. Potrivit unor surse militare, insurgenţii controlează în jur de 14% din districtele ţării, în timp ce alte 30% sînt disputate. În opinia unor analişti, combatanţii talibani şi-au extins controlul asupra unor teritorii mai mari decît indică aceste cifre.

Atac asupra unui centru de antrenament al serviciilor de informaţii la Kabul

BMTF, 17 aug – Atacul de ieri asupra unui centru de antrenament al serviciilor de informaţii din Qambar Square din Kabul lansat de doi atacatori şi revendicat de organizaţia Statul Islamic s-a încheiat cu uciderea atacatorilor, fără nici o altă victimă, după ce în ajun SI a comis un atentat sinucigaş ucigînd zeci de viitori studenţi în capitala afghană.

Cei doi bărbaţi înarmaţi s-au urcat într-un imobil aflat în construcţie, de unde au vizat o tabără de instruire a NDS (Direcţia de Securitate Naţională, Serviciul Afghanistan de Informaţii). Apoi au schimbat focuri de armă timp de mai multe ore cu forţele de securitate care au venit pentru a-i îndepărta, au povestit cîţiva oficiali.

Imaginile filmate de televiziunea privată Tolonews au arătat vehicule militare care patrulau în zonă, survolată de un elicopter.

Atacul, revendicat de SI prin intermediul canalului său de propagandă Amaq, intervine după o săptămînă deja sîngeroasă pentru Afghanistan. El a fost comis la mai puţin de 24 de ore de la un atentat sinucigaş soldat cu cel puţin 48 de morţi asupra unei şcoli dintr-un cartier şiit din Kabul, deja revendicat de aceeaşi grupare. Victimele – elevi de liceu, majoritatea cu vîrste cuprinse între 16 şi 18 ani, potrivit lui Unicef, care îşi pregăteau examenele de admitere pentru învăţămîntul superior.

Insurgenţii s-au aflat sub presiune timp de cîteva luni pentru a accepta să deschidă negocieri de pace cu guvernul afghan. În iunie, talibanii au respectat o încetare a focului de trei zile cu ocazia sfîrşitului Ramadanului, reînviind speranţele de pace după aproximativ 40 ani de război.

Joia trecută ei au lansat însă un atac asupra oraşului Ghazni, unde, conform ONU, 150 de civili au fost ucişi în lupte care au durat mai multe zile.

Potrivit ONU, conflictul a ucis aproape 1.700 de civili în primele şase luni ale acestui an, un record în ultimii şase ani. Jumătate din aceste victime au murit în atentate, atribuite în mare parte grupării Statul Islamic.

 

48 de morţi şi 67 de răniţi la Kabul. Crucea Roşie, fără protecţie în Afghanistan

BMTF, 16 aug – Patruzeci și opt de oameni au fost uciși și alţi 67 au fost răniți, majoritatea tineri, într-un atac sinucigaş cu bombă, la un centru de învățămînt privat şiit din Kabul, miercuri, au declarat oficialii din domeniul sănătății.

Atentatul a avut loc puţin după ora 16, la limita Districtului 18 de Poliţie.

Atacatorul a pătruns ieri după-amiaza în centrul de instruire privat Mahdavi Mawoudi din localitatea aparţinătoare Dash-i-Barchi, din Kabul, și a detonat centura de bombe, în timpul cursurilor.

Atacul a vizat copiii care luau parte la cursuri de pregătire suplimentară în vederea examenelor de admitere la universități.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a negat implicarea grupului în atac.

Atentatul survine în contextul în care forţele afghane tocmai au respins un atac taliban asupra oraşului strategic Ghazni, situat la două ore de capitala Kabul, după şase zile de lupte intense. În mai puţin de 24 de ore, talibanii au invadat şi au preluat rapid controlul asupra celei mai mari părţi din oraş.

Operaţiunea, lansată joi seara, a provocat numeroase victime. Între 110 şi 150 de civili au fost ucişi său răniţi în timpul asaltului talibanilor asupra capitalei provinciei Ghazni din sud-estul Afghanistanului, a informat Biroul ONU pentru Coordonarea Problemelor Umanitare (OCHA). Potrivit raportului OCHA, un număr mare de civili s-a refugiat în provincia vecină Wardak.

Ministrul afghan al apărării, Tariq Shah Bahrami, a declarat că cel puţin 100 de membri ai forţelor de securitate afghane şi în jur de 200 de combatanţi talibani au fost ucişi în lupte începînd de vineri.

Oraşul Ghazni a fost scena unei lupte intense şi toate comunicaţiile au fost întrerupte după atacul talibanilor. Aceasta este cea mai mare ofensivă a talibanilor de la încetarea focului timp de trei zile, în iunie, şi care a relansat speranţe de pace în ultimii 17 ani de război în Afghanistan.

Totodată, talibanii au anunţat miercuri că îşi retrag garanţia de securitate pentru Crucea Roşie în Afghanistan, după ce au acuzat organizaţia că a neglijat prizonieri aflaţi în greva foamei la închisoarea Pul-e Charkhi din Kabul, relatează Reuters.

Potrivit talibanilor, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (ICRC) nu a făcut presiuni asupra oficialilor închisorii de a asigura îngrijiri medicale adecvate pentru cei aflaţi în greva foamei.
„Prin urmare, emiratul islamic nu garantează protecţia vieţilor şi a proprietăţilor lor pînă nu ajung la un acord cu emiratul pentru a-şi corecta acţiunile”, se precizează într-un comunicat.

Purtătoarea de cuvînt a ICRC Sanela Bajrambasic a declarat că reprezentanţii Crucii Roşii au vizitat luni închisoarea Pul-e Charkhi pentru a monitoriza serviciile medicale asigurate deţinuţilor în greva foamei şi a le furniza soluţiile intravenoase necesare.

Ca organizaţie neutră, ea a spus că Crucea Roşie nu a adoptat nici o poziţie asupra motivelor sau scopurilor grevei foamei şi nu a încercat să-i convingă pe deţinuţi să renunţe la protest şi nici autorităţile să le accepte revendicările.

Ea a mai precizat că Crucea Roşia a încercat să construiască relaţii cu toate părţile implicate în conflictul din Afghanistan, unde a lucrat peste 30 de ani.

Ea a spus că organizaţia pe care o reprezintă va discuta direct cu talibanii şi nu va comenta public situaţia.

Crucea Roşie a anunţat anul trecut că îşi reduce operaţiunile în Afghanistan după ce mai multe persoane din personalul său au fost ucise în atacuri, notează Reuters.

TALIBANII AU INTRAT ÎN GHAZNI ŞI SE APROPIE DE KABUL

BMTF, 10 aug – Talibanii au intrat vineri în oraşul Ghazni, capitala provinciei cu acelaşi nume, la mai puţin de 200 de kilometri sud de Kabul, unde luptele, declanşate aseară, continuă, au anunţat oficiali locali. Purtătorul de cuvînt al poliției din Ghazni, colonelul Farid Ahmad Mashal, a declarat pentru Pajhwok Afghan News că talibanii au efectuat atacuri la miezul nopții, în posturile de securitate ale poliţiei, precum şi alte obiective militare, imediat după ce au intrat în oraș din patru direcţii diferite.

Potrivit şefului poliţiei locale, Farid Ahmad Marshal, ”luptătorii talibani au lansat atacul ieri (joi) în jurul orei 23.00 atacînd barajele de securitate care înconjoară oraşul. Luptele continuă cu forţele de securitate la o mare intensitate. În luptă se află formaţiuni talibane din Maidan Wardak și provincia sudică Zabul.

În cursul nopţii, talibanii au anunțat închiderea autostrăzii Kabul-Kandahar. Potrivit unei surse de securitate, forţele speciale au fost desfăşurate preventiv luna trecută de-a lungul autostrăzii Kabul-Kandahar – care trece prin Ghazni – ”în aşteptarea unei ofensive a talibanilor. „Ele acţionează deja pentru a bloca avansarea” acestora, a spus el.

Ghazni este cea de-a doua capitală provincială care este preluată de talibani în mai puţin de trei luni după Farah (vest), pe 15 mai, dar care a fost recuperată repede de armată.

„Talibanii au avansat în oraş şi au lansat mai multe mortiere asupra locuinţelor”, a precizat purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei Arif Noori, evocînd mai mulţi morţi şi răniţi în rîndul soldaţilor afghani. „Cadavrele a aproximativ 30 de talibani zac la sol”, a mai spus el.

”Talibanii sînt în oraş, folosesc difuzoarele din moschei pentru a le spune oamenilor să rămînă în casă. Se aud explozii puternice şi focuri de armă, sîntem îngroziţi”, a spus Yasan, un localnic, pentru AFP.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor Zabihullah Mujahid a declarat într-un comunicat că „acest atac face parte din ofensiva de primăvară” lansată la începutul lunii mai ”în mai multe direcţii”. „Sute de mujahedini echipaţi cu arme grele au preluat puncte de control şi posturi de poliţie din oraş”, a spus el, adăugînd că „140 de membri ai forţelor inamice au fost ucişi şi răniţi, dar pierderile din rîndurile mujahedinilor sînt reduse”.

Luptele de la Ghazni survin în timp ce autoritățile au anunţat descoperirea a cel puțin 40 de militari afghani morți în incinta unei baze militare din regiunea Uruzgan din sudul țării, care a fost atacată de militanții talibani săptămîna trecută.

În urma atacului, militanții au furat mai multe arme și au devastat baza militară.

Autoritățile au aflat despre atac în urmă cu două zile.

 

CIVILI UCIŞI ÎN CONFRUNTĂRILE CU TALIBANII

BMTF, 7 aug – Cel puțin 50 de civili și personal de securitate au fost uciși ca urmare a atacurilor americane și a atacurilor talibane în provincia centrală Logar, din Afghanistan, au afirmat oficiali afghani, marți.

Abdul Wali Wakeel, membru al consiliului provincial, a declarat pentru Pajhwok Afghan News că militanții au organizat luni, seara, atacuri coordonate din diferite direcții din districtul Azra.

Treizeci și cinci de membri ai personalului de securitate și civili au fost uciși în timpul confruntărilor care continuau în această dimineaţă, a spus Wakeel, adăugînd că cel puțin 15 polițiști au murit în bombardamentul forțelor americane asupra posturilor lor de control.

Militanții talibani au fortificat un perimetru în centrul districtului unde s-au purtat “lupte feroce”, cu diferite tipuri de armamant, dar şi în diferite părți ale Azrei, pînă spre granița cu provincia estică Nangarhar.

Jamidullah Hameed, șeful administrației districtului, a confirmat că forțele afghane de securitate, civilii și talibanii au suferit pierderi în aceste confruntări.

Între timp, talibanii au confirmat atacurile. Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvînt al grupării, a declarat, pentru Pajhwok, că luptătorii avansează.

TREI MILITARI NATO UCIŞI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 5 iul – Trei militari cehi ai NATO au fost ucişi duminică de un atacator sinucigaş cu bombă în capitala provinciei Parwan din estul Afghanistanului, a anunţat comandamentul misiunii Resolute Support. RS nu a dezvăluit iniţial, naţionalitatea militarilor ucişi. Republica Cehă are în prezent 280 de soldaţi în cadrul misiunii Resolute Support în Afghanistan.

Atacul a cauzat, de asemenea, rănirea unui militar american şi a doi soldaţi afghani. Oficiali afghani au declarat că explozia s-a produs în zona Khalazai din oraşul Charikar, capitala provinciei Parwan, la circa 70 de kilometri nord de Kabul şi “cel puțin 12 soldați străini morți și răniți au fost evacuați într-un elicopter”.

Talibanii au revendicat pe Twitter o explozie contra forţelor invadatoare americane la Charikar, în această dimineaţă, soldată cu uciderea sau rănirea a opt americani.

Atacatorul sinucigaş a ţintit forţe străine aflate într-o misiune de patrulare. Atacul a avut loc în jurul orei locale 06:00.

La jumătatea lunii iulie, forţele americane au pierdut doi membri într-o săptămînă, ceea ce a adus la patru numărul militarilor americani ucişi în Afghanistan în acest an. În 2017, 11 militari americani au fost omorâţi în Afghanistan.

Operaţiunea NATO care a urmat Forţei internaţionale de asistenţă pentru securitate în Afghanistan (ISAF) are aproximativ 16.000 de membri, a căror misiune principală este de asistenţă şi pregătire a forţelor afghane.

Contextul actual din Afghanistan este extrem de tensionat, în ultimele luni activitatea militară intensificîndu-se în estul ţării, în provincia Nangarhar de la frontiera cu Pakistan şi în provincia Faryab din nord-vestul ţării, unde armata afghană este hărţuită de talibani.

În paralel, gruparea Stat Islamic şi-a multiplicat atentatele în oraşele afghane, mai ales la Kabul şi Jalalabad. Vineri, jihadiştii au revendicat un dublu atentat sinucigaş comis într-o moschee şiită din Gardez (est) şi soldat cu cel puţin 35 de morţi şi 90 de răniţi.

Dublu atentat cu zeci de morţi şi răniţi, angajaţi Sodexo, răpiţi şi executaţi la Kabul şi 61 de prizonieri eliberaţi

BMTF, 3 iul – Un dublu atentat sinucigaş comis într-o moschee şiită din Gardez (estul Afghanistanului) în timpul rugăciunii de vineri s-a soldat cu cel puţin patru morţi şi 60 de răniţi, informează AFP, în timp ce postul de televiziune afgan Tolo News informează despre cel puţin 20 de morţi şi 40 de răniţi. Dar autorităţile locale se aşteaptă ca bilanţul victimelor să crească.

Explozia s-a produs în timpul rugăciunii: erau doi atentatori sinucigaşi care s-au aruncat în aer în interiorul moscheii şiite, a afirmat şeful poliţiei din provincia menţionată, generalul Raz Mohammad Mandozai.

Provincia montană Paktia, majoritar paştună şi tribală, este un teritoriu îndepărtat şi unde este dificil de ajuns, la frontiera cu zonele tribale din Pakistanul vecin, de unde talibanii vin şi pleacă şi unde se află membri ai reţelei teroriste Haqqani, aliaţii lor.

De doi ani, minoritatea şiită din Afghanistan este vizată cu regularitate de atentate, în general revendicate sau atribuite grupării jihadiste Statul Islamic, notează AFP.

Ieri, trei angajaţi expatriaţi ai gigantului francez Sodexo au fost răpiţi şi executaţi la Kabul, în ceea ce autorităţile denunţă drept un ”act terorist”, relatează AFP. Într-un comunicat, liderul mondial în servicii şi restaurare colectivă în întreprinderi Sodexo a deplîns moartea celor trei bărbaţi.

Victimele erau de naţionalitate malaysiană, indiană şi macedoneană.

Corpurile lor au fost găsite de poliţie în afara Kabulului, la mai puţin de două ore după ce au fost daţi dispăruţi, joi dimineaţa.

Nimeni nu a revendicat această operaţiune, însă ”în acest stadiu credem că este vorba despre un act de terorism, cele trei victime sînt bărbaţi, legaţi la mîini. Ei au fost ucişi prin împuşcare. Doi dintre ei se aflau în portbagaj, iar al treilea pe bancheta din spate ”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvînt al Poliţiei din Kabul, Hashmat Stanikzai.

Potrivit informaţiilor sale, cei trei bărbaţi au fost răpiţi în estul capitalei afghane, în apropierea aeroportului internaţional.

Regiunea Musahi şi drumul care duce către provincia Logar sînt reputate ca periculoase, din cauza unei importante prezenţe a talibanilor.

Răpirile sînt frecvente în Afghanistan, în general violente. Însă bande criminale pot de asemenea să-şi vîndă ostaticii străini unor grupări teroriste, ca reţeaua Haqqani. Aceasta deţine în continuare, din septembrie 2016, doi profesori – un asutralian şi un american – de la Universitatea Americană din Kabul.

Pe de altă parte, în cursul acestei nopţi, cel puțin 61 de prizonieri au fost eliberați de un comando al FOS afghane din Batalionul 7. Ei erau deţinuţi într-o închisoare talibană ilegală, în districtul Kajaki, din provincia Helmand.

Persoanele erau închise pentru presupuse infracţiuni, inclusiv cooperarea cu guvernul pentru spionaj, dar şi pentru nesupunere faţă de regimul militanţilor. Ele erau ţinute în condiţii precare, fără hrană corespunzătoare şi deseori erau torturate de către militanţi.

Doi militanți talibani au fost uciși și șapte suspecți au fost arestați în timpul operațiunii.

Prizonierii, şi şapte persoane arestate au fost transferați la sediul Corpului de Armată din Helmand.

Nu există un raport referitor la eventualele victime ale forțelor guvernamentale în această operațiune.

Această operaţiune survine după ce forțele speciale afghane au eliberat 58 de prizonieri în timpul unei operațiuni similare, luna trecută, în districtul Musa Qala din Helmand.

Printre deținuți s-au numărat patru soldați ANA, 15 polițiști și doi medici.

Peste 350 de persoane au fost eliberate din patru închisori talibane din Helmand în ultimele trei luni.

Provincia Helmand, situată la 555 de km sud de Kabul şi devenită celebră pentru culturile sale de mac, este cunoscută şi ca fief al talibanilor.

Cel mai recent raport al Inspectorului general special pentru reconstrucţia Afghanistanului arată că talibanii deţin controlul asupra a nouă din cele 14 districte din Helmand şi asupra a 56% din populaţie.

Talibanii nu au comentat, pînă la această oră.

EXPLOZIE LA KANDAHAR

BMTF, 2 aug – Cel puțin 10 civili au fost uciși, inclusiv femei și copii, în două explozii separate în provinciile Kandahar și Helmand, au declarat oficialii afghani, joi.

O sursă de securitate a declarat pentru Pajhwok Afghan News că o explozie puternică a afectat districtul Arghistan, din Kandahar, miercuri seara. Aceasta a afirmat că șase persoane, inclusiv femei, au fost ucise cînd vehiculul lor, ce se deplasa către districtul Maroof, a lovit o bombă de pe marginea drumului, în zona Bala Zherai.

Nici un grup armat nu şi-a asumat răspunderea pentru explozie.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvînt al guvernatorului Helmand, Omar Zwak, a declarat că patru copii, dintre care două fete, cu vîrste cuprinse între 7 și 10 ani, au fost uciși în explozia unei mine, în cartierul Greshk.

El a acuzat talibanii că au plantat mina care a explodat miercuri seara.

Cu toate acestea, talibanii nu au comentat încă nici unul dintre cele două incidente.

AFGHANISTANUL INTRĂ ÎN ZODIA ALEGERILOR

BMTF, 1 aug – Afghanistanul va organiza alegeri prezidenţiale – pentru a patra oară de la căderea regimului talibanilor în 2001 – pe 20 aprilie 2019, a anunţat miercuri un oficial al comisiei electorale a ţării, informează Agerpres.

Anunţul survine în timp ce ţara se pregăteşte pentru apropiatele alegeri parlamentare şi de district, programate pentru data de 20 octombrie 2018, după ce au fost amînate de mai multe ori în ultimii ani.

Afghanii, sătui de cei 40 de ani de război, şi-au exprimat preocuparea în legătură cu faptul dacă forţele afghane vor fi pregătite să asigure securitatea alegerilor, în condiţiile în care insurgenţii talibani şi militanţii grupării Statul Islamic şi-au intensificat atacurile înainte de scrutin.

Ashraf Ghani a dat asigurări naţiunii că alegerile vor avea loc la termen, deoarece mandatul său expiră pe 22 mai 2019.

În ultimele luni, Afghanistanul s-a confruntat cu o serie de atacuri teroriste întreprinse de către gruparea Statul Islamic şi talibani, care se opun alegerilor. Trei candidaţi la alegerile parlamentare şi-au pierdut viaţa în atacuri separate întreprinse de către insurgenţi.

Pe 20 octombrie 2018, afghanii sînt chemaţi la urne pentru a-i alege pe cei 249 de membri ai camerei inferioare a parlamentului, pentru un mandat de cinci ani, şi pentru a vota de asemenea consiliile de district.

UPDATE: ATAC KAMIKAZE LA JALALABAD

BMTF, 31 iulie – Cel puţin 15 persoane au fost ucise şi 15 rănite, marţi, în oraşul Jalalabad din estul Afghanistanului, unde indivizi înarmaţi au atacat o clădire guvernamentală, Departamentul pentru Refugiaţi, după ce un kamikaze şi-a detonat o încărcătură explozivă la intrarea în această clădire.

Cei doi atacatori au fost ucişi după o luptă armată ce a durat şase ore şi care a distrus mare parte din respectiva clădire. Atacul nu a fost revendicat, dar talibanii au negat orice implicare.

Un atacator sinucigaş şi un grup de militanți a atacat, în urmă cu puţin timp, Departamentul pentru Refugiați din provincia estică Nangarhar, Afghanistan, a declarat un oficial. Cel puţin 11 persoane au fost rănite.

Două explozii de tip spate-în-spate au zdruncinat Jalalabadul, capitala provinciei, în timp ce campusul a fost atacat de bărbaţi înarmaţi, cu armament de infanterie şi aruncătoare de grenade.

Mai mulți angajați au fost evacuați. Unul dintre cei trei agresori s-a aruncat în aer la poarta Departamentului, iar alți doi au intrat în clădire. Explozia a fost urmată de focuri de armă.

Atacul militar coordonat este încă în desfășurare.

În acest an între lunile ianuarie şi iulie cel puţin nouă atacuri atribuite grupării Statul Islamic au fost comise în regiunea Jalalabad, soldate în total cu peste 100 de morţi.

Atacul ilustrează situaţia precară de securitate în această ţară după 17 ani de război, organizaţia Statul Islamic revendicînd tot mai multe atacuri asupra unor ţinte civile, în timp ce sporesc presiunile pentru negocieri de pace între guvernul de la Kabul şi talibani.

Atacul din Jalalabad survine pe fondul recentelor succese ale ANA în faţa insurgenţilor.

Militanţii talibani au pierdut controlul a trei districte afghane, pentru prima dată din 2016, a indicat Inspectorul general special american pentru reconstrucţie în Afghanistan (SIGAR) într-un raport dat publicităţii marţi.

Talibanii controlau la jumătatea lunii mai 56 din cele peste 400 de districte afghane, faţă de 59 în ianuarie, potrivit organismului de supraveghere înfiinţat de către Congresul SUA.

La jumătatea lunii mai, guvernul afghan controla 56,3 % din toate districtele, înregistrîndu-se o scădere uşoară faţă de 57 % în mai 2017, potrivit raportului SIGAR.

În provincia Uruzgan, talibanii controlează sau îşi menţin influenţa asupra a şase districte şi 53 % din populaţia lor. În Kunduz, militanţii deţin controlul a cinci din cele şapte districte ale provinciei şi asupra a 62 % din populaţie. Persistă însă controlul puternic al talibanilor în provincia Helmand, unde nouă din cele 14 districte şi 65 % din locuitori se află sub dominaţia lor.

Raportul SIGAR subliniază de asemenea numărul mare de victime în rîndul armatei afghane. Forţele guvernamentale au pierdut circa 8.500 de militari în perioada aprilie 2017 – jumătatea lunii mai 2018, respectiv 23 de persoane în medie pe zi.

ŞOIMII CARPAŢILOR ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 30 iul – Primii militari din cadrul Batalionului 812 Şoimii Carpaţilor Protecţia Forţei au sosit în Baza Kandahar. Ei îi vor înlocui, într-o misiune de şase lunii, pe vînătorii de munte din cadrul Batalionului 30 Protecţia Forţei Vulturii Carpaţilor.

Ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, s-a întîlnit vineri, 27 iulie, în municipiul Bistrița, cu militarii Batalionului 812 Protecţia Forţei „Șoimii Carpaţilor”, cu ocazia transferului de autoritate a forțelor batalionului către Comandamentul Forțelor Întrunite, înainte de plecarea într-o nouă misiune în teatrul de operații din Afghanistan.

Ministrul apărării naționale s-a informat cu privire la ultimele evoluții ale stării de securitate în zona de desfășurare a misiunii, asigurarea cu materialele și mijloacele de protecție individuală și a discutat cu militarii despre modul de organizare a preluării misiunii de la Batalionul 30 Protecția Forței, care își încheie misiunea.

„Am încredere deplină în capacitatea dumneavoastră de a vă pune în valoare cunoştinţele, de a interacţiona şi coopera atât cu militarii Alianţei, cât şi cu cei afgani, pentru a vă îndeplini cu succes misiunea încredinţată. Am fost cu adevărat impresionat să aflu că 97% din efectivele cu care pleacă Batalionul 812 Manevră în misiune în Afghanistan sînt încadrate cu militari ai batalionului și ai Brigăzii 81 Mecanizată din care faceți parte. Asta spune multe despre forța și coeziunea echipei dumneavoastră”, le-a spus ministrul Mihai Fifor militarilor bistrițeni.

„Vă asigur că nu există prioritate mai mare pentru comandanții dumneavoastră și pentru echipa de conducere a ministerului ca aceea ca fiecare dintre cei care îşi iau astăzi rămas bun înainte de dislocarea în teatrul de operaţii să se întoarcă sănătoşi în ţară la cei dragi. Vă rog să transmiteți familiilor dumneavoastră mulțumirile noastre pentru înţelegerea şi pentru suportul moral acordat în perioada de pregătire a misiunii. Îi puteți încredința că vor avea tot sprijinul meu şi al echipei de conducere a ministerului pe timpul cât dumneavoastră vă veţi afla în teatrul de operaţii. Vă doresc mult succes, dragi militari, şi să vă întoarceţi cu bine acasă!”, a mai spus ministrul apărării naționale.

Batalionul 812 Protecţia Forţei „Șoimii Carpaţilor” va executa, în perioada august 2018 – februarie 2019, misiuni specifice de asigurare a protecţiei forţei din Baza Militară Kandahar, precum și misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor Naţionale Afghane.

Unitatea, înființată în urmă cu 23 de ani, a demonstrat că poate îndeplini misiuni dintre cele mai complexe în țară și în teatrele de operații din Angola (în anul 1997), Iraq (în perioada 2004-2005) și Afghanistan (între anii 2002-2003, 2006-2007 și 2010 – 2011).

Primii militari bistriţeni au sosit în Afghanistan pe fondul recrudescenţei atacurilor din partea grupărilor înarmate. Un atac împotriva unei şcoli de moaşe la Jalalabad, în estul Afghanistanului, s-a încheiat sîmbătă după şapte ore de confruntări şi uciderea a doi dintre atacatori, informează AFP.

Cele 67 de studente şi profesoare ale centrului au fost eliberate tefere, dar două persoane au fost ucise – un paznic şi un şofer – şi alte cinci rănite, a precizat purtătorul de cuvânt al poliţiei din Nangarhar, Ghulam Sanyee Stanikzai.

Atacul nu a fost revendicat, dar un purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a asigurat AFP că „atacul de la Jalalabad nu are nici o legătură cu ei”, lăsînd să se presupună că el ar fi fost comis de către extremiştii grupării Statul Islamic.

Purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei, Attaullah Khogyani, a confirmat încheierea operaţiunii, indicînd că trei membri ai forţelor armate figurează printre răniţi.

El indicase anterior că „57 de persoane”, adică majoritatea celor prezente în clădire, se aflau acum în siguranţă, dar că „10 persoane lipsesc la apel”, în legătură cu acestea autorităţile neavînd informaţii.

Stanikazai, în schimb, nu a evocat nimic de acest gen, afirmînd că dintre „cei 67 de ostatici, unii reuşiseră să scape pe uşă, iar alţii au sărit pe geam”, în timp ce „alţi ostatici au fost eliberaţi de poliţie”.

Această şcoală este situată în centrul oraşului Jalalabad, în mijlocul unui cartier în care se află numeroase clădiri administrative.

Formarea moaşelor este o necesitate absolută în Afghanistan: UNICEF estimează că doar 45% dintre femeile afghane beneficiază de asistenţă medicală în timpul naşterii. Majoritatea nasc singure, adeseori la distanţă de cîteva ore de primul dispensar sau de centrul spitalicesc.

ATENTAT SINUCIGAŞ ÎMPOTRIVA NDS LA KABUL

BMTF, 26 iul – Cinci membri ai Forțelor Speciale ale Directoratului pentru Securitate (NDS – Riyasat-e Amniyat-e Milli ), principalul serviciu de informaţii afghan, au fost uciși şi alţi cinci răniţi, într-un atac sinucigaș cu maşină capcană împotriva unui convoi al NDS, la Kabul, joi dimineață, au declarat oficialii poliției locale.

Atacul a avut loc la aproximativ ora 5, ora locală (2:30 ora României), după ce un atentator sinucigaș a vizat forțele NDS din zona Bagh-e-Daoud, din PD5 în Kabul, a confirmat purtătorul de cuvînt al șefului poliției din Kabul, Hashmat Stanekzai. „Majoritatea victimelor sunt ofiţeri ai NDS”, a declarat purtătorul de cuvînt al poliţiei. Atentatorul kamikaze s-a aflat „probabil” la bordul unui vehicul umplut cu explozibili, a adăugat el.

Talibanii au revendicat atacul. În luna mai a acestui an, talibanii afgani au cerut populaţiei capitalei Kabul să stea departe de „siturile militare” pe care le-ar putea ataca, pentru „a evita victimele civile”, acuzînd „forţele speciale, NDS (informaţiile afghane) şi alte servicii militare” că se folosesc de civili ca „scuturi umane”.

Atacul survine la două zile după ce o serie de rachete lansate în capitala afghană şi care au provocat panică în rîndul populaţiei. Nici un grup nu a revendicat aceste atacuri.

Direcția Națională de Securitate a fost înființată în anul 2002, imediat după alungarea talibanilor din Kabul, ca agenție principală de informații interne și externe a Republicii Islamice Afghanistan și este considerată succesor al KHAD care a fost organizația anterioară de informații înainte de războiul civil afghan din anii 1996 – 2001.

În timpul alegerilor prezidenţiale afghane, din aprilie 2014, NDS, sub directoratul lui Ramatullah Nabil, a strîns mii de informații care indicau faptul că aliații actualului preşedinte, Ashraf Ghani, au organizat o fraudă electorală masivă.

ATAC CU RACHETE LA KABUL

BMTF, 24 iul – Patru rachete au căzut, în această după-amiază, în zona rezidenţială Afshar, din Kabul, în apropiere de Academia de Poliţie, informează responsabili cu securitatea în capitala afghană. Şapte persoane, membre ale aceleiaşi familii, au fost rănite în atac.

Cele patru rachete au căzut la un interval de o oră, între 13 şi 14, ora locală, a doua, la 10 minute după prima.

Martorii oculari au declarat că prima rachetă a lovit o casă și a rănit şapte persoane, între care doi copii şi o femeie, iar a doua, un magazin.

Atacul cu rachete survine la o zi după ce 15 membri ai Forţelor de Securitate afghane, militari şi poliţişti, au fost ucişi şi alţi 18 răniţi, într-o confruntare cu forţele talibane în sudul Provinciei Zabul. Confruntarea a început luni dimineaţă, după ce talibanii au atacat centrul districtului Atghar, în apropiere de Kandahar, existînd pericolul ca districtul să cadă în mîinile talibanilor.

Mai multe zeci de civili au părăsit zona.

Cel puţin 162.000 de persoane şi-au părăsit căminele de la începutul acestui an din cauza conflictului în Afghanistan, a anunţat Biroul Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Activităţilor Umanitare (UNOCHA), marţi.

Un total de 162.157 de persoane au fost strămutate în perioada 1 ianuarie – 22 iulie, numai în ultimele patru săptămîni cel puţin 30.000 de oameni fiind nevoite să-şi părăsească locuinţele.

STATUL ISLAMIC SE JOACĂ CU DOSTUM

BMTF, 23 iul – Statul Islamic a revendicat un atac sinucigaş care l-a vizat duminică pe vicepreşedintele afghan, generalul Abdul Rashid Dostum, în apropiere de aeroportul din Kabul şi care s-a soldat cu cel puţin 14 morţi şi 60 de răniţi, a anunţat agenţia SI, Amaq.

Potrivit sursei citate, un kamikaze şi-a detonat vesta cu explozibili la o reuniune organizată pentru primirea vicepreşedintelui Abdul Rashid Dostum, dar nu au foste date detalii suplimentare.

Dostum a scăpat nevătămat din atacul comis la revenirea sa în ţară, după mai mult de un an în exil în Turcia.

O explozie puternică s-a produs duminică, în apropiere de aeroportul din Kabul, tocmai cînd generalul şi liderul militar Abdul Rashid Dostum părăsea aeroportul, a declarat purtătorul de cuvînt al generalului, relatează AFP.

Explozia, provocată de un kamikaze, s-a soldat cu cel puţin „zece morţi şi răniţi”, conform unui prim bilanţ al Ministerului de Interne afghan; atacul s-a produs la porţile aeroportului, în timp ce convoiul oficial pleca trecînd prin mijlocul unei mulţimi de partizani.

Potrivit purtătorului său de cuvînt, generalul uzbec este „nevătămat”, dar sînt victime printre spectatori, a declarat Najib Danish, purtător de cuvînt al ministerului, fără a da detalii suplimentare.

Un jurnalist AFP a declarat de asemenea că o explozie puternică a avut loc în centrul unei mulţimi de partizani mobilizaţi în jurul aeroportului.

Generalul Abdul Rashid Dostum, un războinic temut din nordul Afghanistanului şi primul vicepreşedinte al ţării, s-a întors la Kabul duminică după un an de exil în Turcia.

Partidul politic pe care la fondat, Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan, este, în ciuda numelui său, unul dintre partidele laice ale țării. Cu toate acestea, mulți dintre comandanții militari ai lui Dostum luptă acum alături de Statului Islamic și talibani chiar în fortificațiile din nord-vestul țării folosite chiar de Dostum!

Sub ocupația sovietică, în anii 1980, miliţiile lui Dostum şi-au extins treptat controlul de la un cîmp gazeifer pînă la exploatațiiile din nordul Afghanistanului. Rețeaua sa a fost în cele din urmă integrată în forțele armate, dar legăturile sale personale cu comandanții lui s-au păstrat, aceștia rămînînd loiali generalului indiferent de instituțiile în care au fost integrați! Astfel, cînd armata sovietică a părăsit Afghanistanul, generalul Dostum și comandanții săi s-au dezlănțuit, în 1992, împotriva reprezentanților guvernului sovietic și a colaboratorilor lor.

Ani de zile, pînă la momentul 11 septembrie, Dostum a locuit în Pakistan, mai ales în zona tribală pashtună. Gruparea sa militară, odată puternică, se dispersase. Statele Unite, care nu doreau să trimită un număr mare de trupe de sol, în invazia din 2001, au găsit un aliat entuziast în Dostum! Cu gențile doldora de dolari, SUA a remobilizat rapid luptătorii din nordul Afghanistanului pentru un nou război împotriva talibanilor. Odată ce talibanii au fost înlăturați de la putere, militiile lui Dostum au fost integrate, așa cum au fost în anii 1980, în armată, sau cel puțin în forțele anti-talibane de securitate, în absența unei armate naționale afghane la ora aceea. Și de data aceasta, oamenii lui Dostum au rămas, însă, loiali față de el, nu față de Ministerul Apărării de la Kabul.

În anii de după căderea talibanilor, accesul la resurse financiare s-a redus treptat pentru Dostum. El a fost extrem de nepopular în Kabul, iar cînd forțele militare afghane au fost demobilizate, din 2003 pînă în 2005, pentru a face loc unei armate noi, ANA, mai profesionistă, mulți dintre comandanții săi și-au găsit mai greu locuri de muncă, în comparație cu cei din alte facțiuni, chiar dacă Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan era bine reprezentată atît în administrațiile locale din Faryab, cît și în administrațiile locale din Jowzjan. Mulți luptători nu au avut altă opțiune decît să meargă acasă și să aștepte vremuri mai bune.

Și acestea au venit odată cu reluarea ofensivei talibanilor în nordul Afghanistanului, începînd cu anul 2008. Obligați să recruteze luptători și din alte etnii, din afara bazei lor pashtune, talibanii au găsit recruți în rîndul studenților arabi din madrasse dar și foști luptători împotriva talibanilor din anii 1990, între aceștia, mulți dintre membrii grupării lui Dostum, chiar comandanți fără ocupație, acum! În întreaga țară, comandanți și ai altor facțiuni, rămași fără mijloace de subzistență după demobilizare, urmau o cale similară. Deși evaluarea cifrelor este dificilă, este rezonabil să presupunem că, în fiecare provincie cu prezență talibană, unii, dacă nu mulți, comandanți insurgenți au făcut parte, la un moment dat, după 2001, din forțele pro-guvernamentale.

După alegerile prezidențiale din 2014 conturile fluctuante ale lui Dostum fac o nouă întoarcere spre bine. Dostum s-a aflat pe lista lui Ashraf Ghani și, cînd Ghani a devenit președinte, Dostum a devenit primul vicepreședinte! Acest lucru i-a dat ocazia de a recupera în sfera sa de influență polițiștii și auxiliarii locali, plătiți de stat, foști membrii ai partidului său. În 2015, aflat în vizită în provincia Jowzjan, generalul, acum prim-vicepreședinte al Afghanistanului, a anunțat remobilizarea a mii de comandanți și luptători în „Grupuri populare” pentru a lupta împotriva talibanilor în Faryab și Sar-i-Pul, învecinat. Mulți dintre cei recuperați, la arme, erau luptători și unii comandanți care au rămas fără venituri după eforturile Coaliției conduse de SUA, de dezarmare, demobilizare și reintegrare, cu un deceniu mai devreme!

Pentru că Dostum a cerut mai multe funcții pentru oamenii săi, amenințînd chiar cu folosirea forței, președintele Ghani l-a îndepărtat, treptat, în ciuda sprijinului esențial jucat de acesta în campania electorală prezidențială. În luna mai a acestui an, 2017, Dostum a plecat din Afghanistan, pe motiv de tratament medical, și nu s-a mai întors. El a fost acuzat că împreună cu oamenii săi au atăcat un rival la sfîrșitul anului 2016.

În absența lui Dostum, finanțarea pentru comandanții mobilizați de el să lupte împotriva talibanilor în Faryab, în 2015 și 2016, s-a oprit, din nou. Mulți dintre aceștia au trecut deja de partea talibanilor, cu care se luptau acum un an, contribuind la creșterea puterii acestora în provinciile de nord, potrivit localnicilor din Faryab, intervievați pentru raportul USIP. În cinci din districtele Faryab, foștii comandanți ai lui Dostum luptă acum în rîndurile talibanilor. În Qaysar, de exemplu, Mohammad Zaman, un binecunoscut fost comandant al Mișcării Islamice din zonă, luptă acum de partea insurgenței. În luna iunie a acestui an, în centrul districtului Kohistan Lolash, 130 de comandanți și luptători ai fostului general, rămași luni de zile cu salariile neplătite, s-au găsit fără sprijin împotriva unui inamic care cîștigă teren. În cele din urmă, au renunțat și au schimbat părțile! Comandantul Mohammad Ashraf din districtul Almar a condus un grup al Miliției Populare timp de un an și jumătate. Rămași fără salarii timp de șase luni, el și luptătorii săi au decis să se alăture talibanilor. Acum se numește Mullah Așraf!

În districtul vecin Jowzjan, comandanții talibani nemulțumiți au declanșat un nou front și s-au redenumit în Provincia Islamică Khorasan, nu din cauza vreunei dispute ideologice, ci din cauza neînțelegerilor dintre fracțiunile locale talibane cu privire la impozitarea sătenilor. Nemulțumiți de această mișcare, cîțiva foști comandanți talibani, din cadrul ai Mișcării Islamice, au trecut la Statul Islamic. Alții s-au înscris direct! Bătrînii de la Darzab au numit zece comandanți cu legături în Mișcarea Islamică. Statul Islamic, inclusiv fostele forțe ale lui Dostum, controlează acum peste 90% din Darzab. Eforturile talibanilor de a-i elimina din district, în luna octombrie, a anului trecut, au eșuat.

În aceste condiţii, atentatul de ieri, de pe aeroportul din Kabul poate fi opera unor foşti comandanţi, loiali generalului!

 

EROII DIN AFGHANISTAN

Erou, eroism…sînt cuvinte pe care le auzim tot mai rar. În Anul Centenarului, instituţii media demarează fel de fel de campanii. Urmele eroilor români care s-au jertfit, în haina militară, în ultimii 100 de ani se întind din Belgia pînă, hăt, departe, în Afghanistan, acolo unde, pînă astăzi, 29 de militari români au fost ucişi. Şi ei sînt eroii noştri, şi ei au monumente, acolo, în capăt de Asie, din FOB Mescall, la Kandahar şi Kabul! Şi ei au locul lor, bine definit, în edificarea României moderne! Şi EI sînt EROII NOŞTRI!

Din 2001, România a participat la Războiul din Afghanistan de partea Coaliției Multinaționale conduse de SUA. În ianuarie 2010 se aflau în Afghanistan 1.092 de militari români. Cei mai mulți dintre aceștia (peste 900) erau implicați în misiuni de menținere a securității în regiunea Qalat, din sudul țării, una dintre cele mai periculoase zone. Pe 8 aprilie 2010, Traian Băsescu a anunțat la Praga creșterea efectivului românesc din Afghanistan la 1.800 de militari. În 2013 se aflau în Afghanistan 1600 de militari români și zeci de jandarmi care pregăteau trupele afghane.

În cadrul recent încheiatului Summit NATO de la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern s-au reunit şi în formatul Misiunii Resolute Support /RSM (39 de state aliate şi state partenere contributoare), pentru a discuta evoluţia situaţiei de securitate din Afghanistan, stadiul şi perspectivele misiunii NATO de pregătire, consiliere şi asistenţă (TAAC), precum şi contribuţiilor aliaţilor şi partenerilor la misiune.

La peste 15 ani de la implicarea NATO în Afghanistan, termenul şi strategia de finalizare a angajamentului aliat în acestă ţară sînt departe de a fi conturate. În aceste condiţii, aliaţii şi partenerii participanţi la misiune au reconfirmat angajamentele cu trupe şi capacităţi militare pentru continuarea misiunii cu un efectiv de aproximativ 16.000 militari. Totodată, ei au adoptat decizia de continuare a finanţării forţelor afghane de securitate, pînă în anul 2024, la nivelul actual al acestui angajament (un miliard USD pe an).

România va continua misiunea în Afghanistan, alături de Alianţă, pînă în 2024, iar de anul viitor va creşte numeric participarea cu două companii, în Teatrul de Operaţii (TO) de la 770 de militari, în prezent, la 950, aici intrînd şi jandarmi şi chiar personal civil!

România a dislocat, în iulie 2002, în Afghanistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari provenind din Batalionul 26 infanterie ″Neagoe Basarab″⁣, sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF). Batalionul era condus de maiorul Nicolae Ciucă, actualmente General dr., Şeful Statului Major al Apărării. Aceasta a reprezentat prima acţiune de luptă a Armatei Române în afara frontierelor naţionale după cel de-al Doilea Război Mondial. De atunci, 29 de militari români au căzut victime în teatrul de operaţii din Afghanistan:

30 aprilie 2018 – Opt militari din Batalionului 30 Protecţia Forţei “Vulturii Carpaţilor” din Câmpulung Muscel au fost răniţi, la 30 aprilie 2018, în Afghanistan, în timpul unei misiuni în zona de responsabilitate, fiind ţinta unui autovehicul capcană (VBIED – Vehicle-Borne Improvised Explosive Device), a informat Ministerul Apărării Naţionale. Militarilor li s-a acordat primul ajutor la faţa locului, după care au fost evacuaţi la spitalul militar din Kandahar, unde se află în stare stabilă. Militarii din Câmpulung Muscel execută o misiune în Afghanistan în perioada februarie – august 2018.

15 septembrie 2017 – Trei militari din Batalionul 280 Infanterie Protecţia Forţei din Focşani au fost răniţi în Afghanistan, dintre care unul foarte grav, în timpul unei misiuni în zona de responsabilitate, informează MApN. Militarul rănit foarte grav, caporalul Mădălin Stoica şi care avea 41 de ani, a decedat ulterior. El era căsătorit şi avea un copil. Se afla la prima misiune în teatrele de operaţii şi era angajat al MApN din anul 2002.

5 august 2017 – Un militar român a fost rănit uşor la antebraţ în urma unui schimb de focuri în Afghanistan, după un atac al insurgenţilor îmbrăcaţi în ţinuta poliţiei afghane.

25 septembrie 2016 – Patru militari români din Batalionul Protecţia Forţei “Rechinii Albi” au fost răniţi în urma detonării unui dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executau o misiune de patrulare în provincia Kandahar, Afghanistan. După securizarea zonei, militarilor li s-a acordat primul ajutor şi au fost evacuaţi la spitalul militar din Baza Aeriană Kandahar. Sublocotenentul Florin Oprea, plutonierul Eduard-Vlad Romilă, caporalul Marcel Neagu şi soldatul Costică-Victor Tarnovschi au fost supravegheaţi de medicii spitalului bazei, fiind în stare stabilă.

7 mai 2016 – Doi militari români şi-au pierdut viaţa şi un al treilea a fost rănit în urma unui incident care a avut loc în apropiere de localitatea Kandahar, pe timpul executării unei misiuni de instruire a poliţiştilor afgani. Plutonierul Dumitrescu Iulian şi sergentul Vizireanu Adrian nu au supravieţuit, iar militarul rănit a fost transferat la un spital din Germania.

30 aprilie 2015 – Patru militari români care acţionează în cadrul misiunii “Resolute Support” din Afghanistan au fost răniţi, în explozia unei maşini-capcană.

30 martie 2014 – Un militar român, Claudiu Constantin Ştefan Vulpoiu (41 de ani), şi-a pierdut viaţa şi alţi cinci au fost răniţi în Afghanistan, în urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat. Militarii români executau o misiune de patrulare în comun cu forţele de securitate afghane, pe autostrada A1 (Kabul-Kandahar), la aproximativ 10 kilometri sud-vest de Baza operaţională înaintată Mescall.

22 septembrie 2013 – Doi militari români, membri ai Grupului naval de forţe pentru operaţii speciale, au decedat în urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat, pe timpul executării unei misiuni de luptă în Estul Afghanistanului. În urma exploziei, cei doi militari grav răniţi au fost evacuaţi pe calea aerului, cu un elicopter MEDEVAC, la spitalul militar din Baghram unde, cu toate eforturile medicilor, au decedat. Maistrul militar clasa a III-a Vasile Claudiu Popa, în vîrstă de 28 de ani, era căsătorit, se afla la a doua misiune în Afghanistan şi era angajat al M.Ap.N. din anul 2006. Era decorat cu Emblema de Onoare a Statului Major General, Medalia NATO article V şi cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale. Plutonierul Adrian Postelnicu, în vîrstă de 34 de ani, era la prima misiune în Afghanistan şi era angajat al M.Ap.N. din anul 2009. Era decorat cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale.

19 mai 2013 – Patru militari români din cadrul Batalionului 2 Manevră “Yelow Scorpions” au fost răniţi ca urmare a răsturnării blindatului în care executau o misiune. Cei patru militari – plutonierul-major Dorin Segedi şi caporalii clasa a III-a Sorin Bănulescu, Sergiu Ola şi Elena Cristina Marin au fost evacuaţi de urgenţă la spitalul din Baza Apache.

9 decembrie 2012 – Caporalul Daniel Gheorghe Tuică, din cadrul Batalionului 2 Manevră, a fost rănit, în zona gîtului, în timpul unei misiuni de cercetare a unui pod în provincia Zabul din Afghanistan. Patrula a fost atacată cu armament de infanterie. Caporalului i-a fost acordat primul ajutor, fiind ulterior evacuat cu un elicopter MEDEVAC, la Spitalul Militar din baza Lagman, pentru investigaţii de specialitate. Starea sa era stabilă. În vîrstă de 29 de ani, militarul român este căsătorit şi face parte din Batalionul 33 Vânători de Munte “Posada”. A mai participat în teatrul de operaţii din Afghanistan, în anul 2010.

23 septembrie 2012 – Caporalul Dragoş Vasile Dobra, aflat în misiune de patrulare pe autostrada A1, în provincia Zabul, a fost rănit în urma exploziei unui dispozitiv improvizat. Militarul executa misiunea împreună cu alţi camarazi din Batalionul 2 Manevră şi a fost singurul rănit în urma incidentului. Militarul a fost transportat de la spitalul militar din baza Lagman la cel din Kandahar unde a fost evaluat clinic şi investigat paraclinic de medicii specialişti, care au confirmat că este în afara oricărui pericol.

4 mai 2012 – Plutonierul-adjutant Florinel Enache, din Batalionul 280 Infanterie, aflat în misiune în provincia Zabul, a fost grav rănit. Subofiţerul, care executa o misiune de cercetare terestră şi securizare a unui obiectiv pe autostrada A1, a suferit răni grave în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat. Militarul a fost evacuat de urgenţă la Spitalul Militar din baza Lagman.

7 septembrie 2011 – Plutonierul Ion-Lucian Leuştean, care era încadrat în Batalionul 2 Manevră, a fost rănit grav în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executa cercetarea terestră a unui obiectiv în provincia Zabul. Militarului i s-a acordat pe loc primul ajutor, după care a fost transportat de urgenţă cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul militar din Baza Lagman pentru intervenţii chirurgicale. Pe 8 septembrie 2011, militarul român a fost evacuat în Germania, la Spitalul militar american din Landstuhl, pentru tratament de specialitate şi, ulterior, la 30 octombrie 2011, a fost transferat în România, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central, în stare vegetativă, fiind diagnosticat cu multiple traumatisme interne şi cranio-cerebrale. A încetat din viaţă la 9 mai 2012.

10 mai 2011 – Caporalul Cătălin-Ionel Marinescu, din Batalionul 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, a murit în provincia Zabul, în timpul desfăşurării unei misiuni de patrulare pe autostrada A1 executînd cercetarea terestră a unui obiectiv. În urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat, caporalul a fost grav rănit, fiind transportat de urgenţă la Spitalul Militar din baza Lagman pentru îngrijiri medicale, dar cu toate eforturile depuse nu a mai putu fi salvat. Militarul avea de 28 de ani şi era necăsătorit.

5 mai 2011 – Caporalul Constantin-Laurenţiu Lixandru, din Batalionul 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, a căzut la datorie în provincia Zabul. În timpul desfăşurării unei misiuni de patrulare pe autostrada A1, militarul executa cercetarea terestră a unui obiectiv, conform procedurilor. În urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat, caporalul a fost rănit grav, fiind evacuat de urgenţă la Spitalul Militar din baza Lagman pentru îngrijiri medicale. Cu toate eforturile depuse de personalul medical pentru salvarea vieţii sale, caporalul Lixandru a decedat. Militarul, în vârstă de 30 ani, era căsătorit şi nu avea copii.

1 aprilie 2011 – Expertul internaţional, cetăţean român, Filaret Moţco, a decedat la Mazar-i-Sherif. Acesta avea funcţia de ofiţer de afaceri politice în cadrul Centrului Operaţional Nord al ONU din Afghanistan, în localitatea respectivă. Atacul de la Mazar-i-Sharif s-a produs după ce o serie de protestatari care demonstrau împotriva arderii Coranului, cartea sfîntă islamică, au luat cu asalt clădirea în care se aflau birourile ONU.

24 noiembrie 2010 – Caporalul Angel-Paul Ilovan, din Batalionul 812 Manevră ″Şoimii Carpaţilor″⁣, aflat într-o misiune de patrulare în provincia Zabul, a fost rănit de suflul deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat. În urma exploziei, militarul a suferit răni în zona feţei, a toracelui şi la mîini. După acordarea primului ajutor, a fost transportat cu un elicopter de evacuare medicală la Spitalul Militar din Kandahar, pentru îngrijiri şi investigaţii de specialitate, starea sa de sănătate fiind stabilă.

1 octombrie 2010 – Sergentul major Marius Florin Sfecheş şi soldatul Cristian-Petru Filip din Batalionul 812 Manevră ”Şoimii Carpaţilor” au căzut la datorie, în timpul executării unei misiuni în Afghanistan, în urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat asupra vehiculului Humvee, în care se aflau aceştia. Atacul s-a produs în provincia Zabul, la aproximativ 40 de km nord-est de Qalat. În urma exploziei a fost rănit şi caporalul Vasile Zbâncă.

12 mai 2010 – Sergentul Leu Sandu Valerică din Batalionul 33 Manevră a murit în Afghanistan, în timpul unei misiuni. Sergentul a fost ridicat post-mortem la gradul de sublocotenent.

23 februarie 2010 – Sergentul major Bădiceanu Florin a murit şi fruntaşul Zamfir Marian a fost rănit, în cadrul unei misiuni de patrulare într-o coloană formată din patru autovehicule Humvee, în provincia Zabul pe autostrada Kandahar – Kabul. Vehiculul blindat în care se aflau cei doi a trecut peste un dispozitiv explozibil improvizat. În urma deflagraţiei, cei cinci membri ai echipajului au fost evacuaţi de urgenţă pe calea aerului la spitalul din localitatea cea mai apropiată, conform procedurilor în vigoare. Cu toate eforturile depuse de medici, sergentul major Bădiceanu a decedat. Subofiţerul – promoţie 2005 – era la a doua misiune în Afghanistan, avea 31 de ani, căsătorit şi tatăl unui copil. Fruntaşul Marian Zamfir a fost supus unui tratament medical şi a unor investigaţii de specialitate.

24 ianuarie 2010 – Plutonierii-majori Sergiu Hulpoi şi Mihai Păduraru, aflaţi în baza militară din Kandahar, au fost răniţi uşor, în urma unui atac cu rachetă. Militarii români au fost transportaţi la Spitalul Militar din Baza Kandahar, unde au primit primele îngrijiri medicale. După investigaţiile preliminare, a reieşit că starea lor de sănătate este stabilă.

20 noiembrie 2009 – Trei militari din Elementul Naţional de Sprijin (NSE) dislocat în Kandahar (Afghanistan), au fost răniţi în urma unui atac cu rachetă. Sergentul major Cristian Mostoc şi sergenţii Marian Muscăloiu şi Marius Bertoni Taifas au suferit răni în urma suflului exploziei.

30 septembrie 2009 – Patru militari din Batalionul 280 Manevră au fost răniţi în urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat în timp ce se aflau în misiune pe autostrada A1, Kandahar-Kabul. Plutonierul Dănuţ Buzatu, fruntaşul Ionuţ Dumbravă şi caporalul Ionuţ Bogdan Ciubotaru au fost externaţi. Fruntaşul Emanuel Cornel Berdei a fost operat, fiind trimis la Centrul Medical Regional Landstuhl din Germania, pentru investigaţii de specialitate.

5 septembrie 2009 – Doi militari români, din Batalionul 280 Manevră, dintr-o bază aflată la 60 km N-E de Qalat, au fost răniţi, în urma unui atac insurgent cu aruncătoare de grenade şi armament portabil de infanterie. În urma atacului, fruntaşii Constantin Buturugă şi Florin Drehluţă au suferit răni în zona membrelor inferioare.

18 iulie 2009 – Doi militari au fost răniţi în baza militară română din Qalat, în urma unui atac insurgent din mai multe direcţii cu rachete şi armament portabil de infanterie. În urma atacului, sergentul Florin Emil Cojocaru şi caporalul Gheorghiţă Pavăl au suferit răni uşoare în zona feţei. Militarilor li s-au acordat primele îngrijiri în baza militară, fiind transportaţi, ulterior, cu un elicopter de evacuare medicală la Kandahar, pentru investigaţii suplimentare şi tratament de specialitate. Militarii răniţi făceau parte din organica Batalionului 280 Manevră.

7 aprilie 2009 – Un convoi militar românesc a fost victima unui atentat. La 20 km nord-est de Qalat, unul dintre autovehicule a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. În urma exploziei, un ofiţer şi-a pierdut viaţa, iar alţi patru militari au fost răniţi. Militarul decedat era căpitanul Vasile Unguraş din Batalionul 21 Manevră. El conducea o misiune de patrulare, formată din patru autovehicule Humvee, din cadrul Batalionului 21 Manevră, pe autostrada A1 Kandahar – Kabul. După atac, zona a fost securizată, iar militarii răniţi au fost evacuaţi la spitalele militare din Lagman şi Kandahar. Vasile Unguraş avea 32 de ani, era căsătorit şi tată a doi copii.

3 aprilie 2009 – Un ofiţer din Batalionul 1 Forţe pentru Operaţii Speciale ″ Vulturii″⁣, căpitanul Petre Tiberius, a murit în Afghanistan. La aproximativ 80 de kilometri Sud-Vest de Kabul, o echipă de intervenţie rapidă româno-americană a acţionat în sprijinul unei subunităţi aliate. În schimbul de focuri, ofiţerul român a fost împuşcat. A fost evacuat de urgenţă cu un elicopter Medevac, iar acesta a murit, în timp ce era transportat către spital. Petre Tiberius era căsătorit şi avea un copil. În vîrstă de 33 de ani, militarul era angajat al MApN din anul 2000 şi se afla la a doua misiune în Afghanistan.

26 februarie 2009 – Sergentul major Chira Claudiu, în vîrstă de 30 de ani, a fost ucis. În timp ce efectua o misiune de patrulare pe autostrada A1, între Qalat şi Kabul, autovehiculul în care se afla subofiţerul român a trecut peste un dispozitiv explozibil, fiind rănit grav românul a fost grav rănit, şi deşi un elicopter a încercat să îl transporte la Kabul, acesta a murit.

9 ianuarie 2009 – Locotenent-colonelul Augustin Nicuşor Pegulescu a fost rănit la piciorul stîng şi a suferit şi leziuni la umărul drept. Acesta efectua alături de alţi trei militari români din Batalionul 21 “Vânători de Munte” o misiune mixtă româno-americană de recunoaştere, fiind rănit în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat, la aproximativ 50 de kilometri sud-vest de Baza Lagman. Locotenent-colonelul Pegulescu făcea parte din Structura de comandă şi control a Task Force Zabul.

3 ianuarie 2009 – Soldatul voluntar Nicolae Paraschiva din Batalionul 30 Vânători de Munte “Dragoslavele” a fost rănit de un dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce efectua o misiune de intervenţie rapidă într-o patrulă mixtă, împreună cu o echipă genistică americană (EOD) pe autostrada A1, la aproximativ 50 de kilometri de baza Lagman, Qalat.

31 august 2008 – Sublocotenentul Dragoş Traian Alexandrescu a fost ucis, iar alţi trei soldaţi, sergentul major Gheorghe Irinel Matei, fruntaşul Dumitru Bogdan Angelescu, soldatul Dumitru Marius Mihai şi soldatul Ionuţ Claudiu Butoi, din Batalionul 30 Vânători de Munte “Dragoslavele”, au fost răniţi, în timp ce se aflau într-o misiune de patrulare pe Autostrada A1 (Qalat – Kabul), la aproximativ 20 de kilometri de Qalat.

13 iunie 2008 – Un militar român a fost ucis şi alţi trei au fost răniţi, în urma unui atentat produs la 50 de km de Qalat. Soldaţii, membri ai Batalionului 300 Infanterie “Sfântul Andrei” din Galaţi se aflau într-o misiune de patrulare pe autostrada A1 (Qalat-Kabul), cînd patrula, alcătuită din patru transportoare amfibii blindate a fost atacată de forţe insurgente cu armament uşor şi aruncătoare de grenade. Aflat în primul dintre transportoare, soldatul Claudiu Marius Covrig, şi-a pierdut viaţa, trupul său fiind transportat la Baza Lagman din Qalat. Ceilalţi trei militari răniţi, care au primit asistenţă medicală la faţa locului, şi-au continuat misiunea, participând la securizarea zonei, conform procedurilor standard de operare în astfel de situaţii.

20 martie 2008 – Un militar român din Batalionul 300 Infanterie “Sfântul Andrei” din Galaţi a fost ucis şi un altul rănit, într-o explozie produsă la nord de Qalat. Fruntaşul Ionuţ Cosmin Sandu a decedat, iar caporalul Silviu Atanasiu a fost rănit la piciorul stîng, cînd autovehiculul Humvee, în care se aflau a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. În momentul producerii deflagraţiei, militarii români îndeplineau o misiune de patrulare în provincia Zabul. Fruntaşul Ionuţ Cosmin Sandu a fost înaintat, post-mortem, la gradul de sublocotenent.

12 martie 2008 – Caporalii Vasluianu Gheorghe Ionel şi Hamza Gheorghe Dan, şi plutonierul Sbughea Constantin Mihai, din cadrul Batalionului 300 Infanterie “Sfântul Andrei” din Galaţi, dislocat în Afghanistan, au fost răniţi într-o explozie produsă la sud de Qalat, în timp ce îndeplineau o misiune de patrulare pe autostrada Qalat-Kandahar, după ce transportorul amfibiu blindat în care se aflau a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. În incident, caporalii Vasluianu Gheorghe Ionel şi Hamza Gheorghe Dan au suferit contuzii şi echimoze în zona feţei, iar plutonierul Sbughea Constantin Mihai a fost diagnosticat cu fractură de membru superior drept.

6 septembrie 2007 – Sergentul major Aurel Marcu a fost ucis, iar locotenentul Nicolae Grigore, fruntaşul Alex Octavian Zafiu şi sergenţii majori Mircea Solomon şi Marius Enescu au fost răniţi. Militarii făceau parte din Batalionul 33 Vânători de Munte “Posada” de la Curtea de Argeş şi se aflau într-un transportor amfibiu blindat care îndeplinea o misiune în provincia Zabul. Sergentul major Aurel Marcu a fost înaintat, post-mortem, la gradul de sublocotenent, şi a fost decorat cu Ordinul Naţional ’Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război.

1 august 2007 – Sergentul major Ionel Sorinel Berchetaru, din Batalionul 33 Vânători de Munte “Posada”, aflat în misiune în teatrul de operaţiuni din Afghanistan, a fost rănit la 1 august 2007, suferind o leziune superficială în zona abdomenului, cauzată de o schijă de mortier.

23 iunie 2007 – Sergentul Gabriel Creţu, aflat într-o misiune de patrulare în provincia Farah din Afghanistan, a suferit un traumatism în zona capului, provocat de suflul exploziei unei încărcături de aruncător de grenade, trasă dintr-o direcţie necunoscută.

1 mai 2007 – Sergentul major Ioan Constantin a suferit un accident, care i-a provocat un hematom în zona globului ocular drept, în timp ce se afla în misiune de patrulare în provincia Herat, împreună cu alţi şase militari români.

19 iulie 2006 – Un militar român a fost rănit în urma exploziei unei rachete de 107 milimetri, care a căzut chiar lîngă tabăra românească din baza Kandahar. În timpul deflagraţiei, maiorului Ion Stanciu, din Elementul de Sprijin Naţional, i s-au înfipt în corp cinci schije – două în spate, în zona rinichilor, două în picior şi una lîngă ochiul stîng. Nici un alt militar român nu a fost afectat de explozie.

20 iunie 2006 – Caporalul Ionel Gheorghiţă Drăguşanu, încadrat în Batalionul 341 Infanterie din Topraisar din anul 2001, a decedat, iar alţi patru militari români – sublocotenentul Dinu Răzvan Manoilă, plutonierul Iosif-Adrian Luca-Micu şi sergenţii Costinel Valerică Slăniceanu şi Laurenţiu Şerban – au fost răniţi grav, în urma unui incident. Militarii se aflau într-un transportor amfibiu blindat de cercetare şi se întorceau la baza din Kandahar, după ce îndepliniseră o misiune de patrulare în sudul Afghanistanului. Sublocotenentului Gheorghiţă Ionel Drăguşanu i-a fost conferit, post-mortem, Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler pentru militari cu însemne de război.

31 martie 2006 – Maiorul Cătălin Ticulescu, ofiţer de stat major din cadrul Batalionului 341 Infanterie “Rechinii Albi”, a suferit o fractură de calcaneu drept, iar plutonierului adjutant Florin Bolovan, cadru sanitar, i s-au tasat patru vertebre lombare (fără afectarea funcţiunilor neurologice), în urma unei explozii produse în timpul executării unei misiuni de patrulare la aproximativ 30 de kilometri sud-est de baza de la Kandahar.

24 aprilie 2005 – Sergentul Narcis Şonei a murit şi alţi doi militari, sergenţii Gabriel Hanganu şi Adrian Dogaru, au fost răniţi în timpul unei misiuni de patrulare în districtul Panjawyi din provincia Kandahar, după ce transportorul amfibiu blindat de cercetare, în care se aflau cei trei, a trecut peste un dispozitiv exploziv neindentificat. Narcis Şonei a fost înaintat, post-mortem, la gradul de sublocotenent, şi a fost decorat cu “Virtutea militară” în grad de Cavaler cu însemne de război.

11 noiembrie 2003 – Sergentul major Iosif Silviu Fogoraşi a fost împuşcat mortal, iar sergentul major Mihail-Anton Samuilă a fost rănit, în timp ce o coloană de blindate aparţinînd Batalionului 151 “Războieni” (“Lupii Negri”), aflată în misiune de luptă, a fost atacată cu focuri de armă în zona localităţii Spin Buldac, situată în apropierea graniţei cu Pakistanul. Samuilă a decedat la 14 noiembrie 2003, într-un spital de campanie al armatei Statelor Unite din Bagram. Cei doi au fost înaintaţi, post-mortem, la gradul de sublocotenent, fiind decoraţi cu “Virtutea Militară” în grad de Cavaler, cu însemn de război.

6 octombrie 2002 – Doi militari români din batalionul “Neagoe Basarab”, aflaţi într-o misiune au fost implicaţi într-un incident produs la circa 18 km de Kandahar, suferind răni uşoare. Incidentul a avut loc în momentul în care transportorul blindat în care se aflau militarii români a trecut peste o mină, care a explodat avariind partea din faţă a maşinii de luptă.

Ei sînt EROII noştri!

60 DE ANI DE RELAŢII DIPLOMATICE ROMÂNIA – AFGHANISTAN

BMTF, 20 iul – Potrivit unui comunicat al MAE, secretarul de stat pentru afaceri bilaterale globale, Monica Gheorghiţă, l-a primit pe ambasadorul agreat al Republicii Islamice Afghanistan în România, Gul Hussain Ahmadi, cu reşedinţa la Varşovia, cu ocazia prezentării copiilor scrisorilor de acreditare.

Oficialul român a subliniat simbolistica aparte a anului 2018 pentru cele două state, reprezentată de aniversarea a 60 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Afganistan, precum şi marcarea Centenarului Marii Uniri pentru România, menţionează sursa citată.

Conform MAE, Monica Gheorghiţă a exprimat interesul pentru impulsionarea dialogului politic bilateral, îndeosebi pe linia ministerelor afacerilor externe, inclusiv prin organizarea unei noi runde de consultări politico-diplomatice.

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale globale a evidenţiat necesitatea identificării unor modalităţi concrete de creştere a volumului schimburilor comerciale bilaterale, în context, apreciind importanţa stimulării contactelor la nivelul comunităţii de afaceri din cele două state, inclusiv cu sprijinul camerelor de comerţ şi industrie.

Totodată, Monica Gheorghiţă a punctat oportunităţile de colaborare în domeniul educaţiei, prin încheierea de parteneriate între universităţi, precum şi prin programele de burse oferite de Guvernul României cetăţenilor afghani. 

De asemenea, oficialul român a subliniat că România va continua să contribuie la eforturile de stabilizare a Afghanistanului, inclusiv printr-un aport sporit la Misiunea Resolute Support, potrivit recentei decizii anunţate în cadrul Summitului NATO (Bruxelles, 11-12 iulie 2018). Aceasta a dat asigurări că România va susţine eforturile Afganistanului pe linia reformelor şi a construcţiei instituţionale, în Deceniul de Transformare 2015-2024, prin furnizare de expertiză şi pregătire profesională a specialiştilor afghani, în arii de competenţă ale unor instituţii cheie ale statului român, la solicitarea părţii afghane.

Oficialul român a transmis şi un mesaj de susţinere pentru consolidarea dialogului şi a cooperării structurate dintre Uniunea Europeană şi Republica Islamică Afghanistan, important partener de dialog politic şi principal furnizor de asistenţă pentru dezvoltare în Afghanistan, mai menţionează MAE.

La rîndul său, ambasadorul agreat al Republicii Islamice Afghanistan în România a mulţumit pentru angajamentul constant şi de lungă durată al României la eforturile internaţionale privind securitatea şi stabilitatea Afghanistanului, inclusiv în cadrul Misiunii Resolute Support, unde România este al patrulea stat contributor în cadrul NATO, precum şi pentru programele de asistenţă pentru dezvoltare pe care România le-a derulat în relaţia cu Afghanistan în ultimii zece ani, potrivit sursei citate. 

Conform MAE, întrevederea a prilejuit discutarea unor aspecte ale cooperării dintre cele două state în cadrul ONU, inclusiv sprijinul Republicii Islamice Afghanistan pentru candidatura României la Consiliul de Securitate, chestiuni de interes comun de pe agenda internaţională, cu accent pe procesul de stabilizare şi pace din Afghanistan, precum şi aspecte privind cooperarea regională din spaţiul central şi sud-asiatic prin proiecte de conectivitate.