Categorie: Afganistan

DE CE TREBUIE SĂ FIM ÎN AFGHANISTAN

Se va spune că nu este o abordare jurnalistică a subiectului. Nici nu este! Este o convingere personală consolidată după 15 de misiuni alături de militarii români în Teatrul de Operaţii Afghanistan. Un loc de pe planetă despre care toată lumea vorbeşte, dar mai ales detractorii participării româneşti la misiunile de acolo.

Am auzit jurnalişti spunînd că merg în TO pentru a prezenta ADEVĂRUL despre militarii români prezenţi acolo. Sigur, e un punct de vedere. Dar, ADEVĂRUL despre militarii români îl poţi prezenta din ţară, fără să faci mii de kilometri pînă în deşertul Kandaharului, la Kabul sau Mazar. Nu te opreşte nimeni să scrii că cel puţin un lot din noile uniforme cu care au fost echipaţi militarii din TO sînt de proastă calitate, se scămoşează de ai nevoie de maşini de tuns pentru a lua scamele de pe ele, că este mare nevoie de armament individual modern, că, poate, MapN-ul ar trebui să schimbe forma protecţiei anti-balistice la toată lumea etc, etc, etc! Nu trebuie să fii în Afghanistan să lupţi PENTRU sau ÎMPOTRIVA militarilor.

Deunăzi, am citit un excelent material despre operatorii FOS, publicat în Adevărul. Comentariile la articol, m-au îngrozit. Sigur, sînt şi nelipsiţii troli care dau tonul, însă frenezia condamnării participării ţării noastre la misiunea din Afghanistan poate fi comparată doar cu entuziasmul popular de la aderarea la NATO! Degeaba relaţiile publice militare, care fac un lucru excelent, prezintă, zi de zi, viaţa şi activitatea militarilor români. Nu e ca şi cum vorbesc CIVILII despre aceştia! De aceea, TREBUIE MERS ÎN AFGHANISTAN!

În anii de început, cînd legăturile cu ţara erau puţine şi dificile, corespondentul Radio România era principala punte de legătură a militarilor cu… acasă! Cu familia. Cu cei dragi. Astăzi, comunicaţiile au atins un nivel fără precedent şi fiecare militar are clipa sa de intimitate, de bucurie, atunci cînd comunică vizual cu cei dragi, lăsaţi în ţară. Continuă virtual viaţa de familie. Sigur, din cînd în cînd, lucrurile nu merg şi atunci intervine psihologul, care şi el poartă haină militară! E un paradox! Militarul e în misiune, şase luni, la mii de kilometri, dar e şi acasă. E împreună cu camarazii, dar şi cu familia. Şi, totuşi, e uneori, singur! Există nevoia de a vorbi cu cineva, cu cineva real, care nu e militar, dar care îl înţelege. Îi înţelege problemele legate de “serviciu”, de familie, de relaţia cu societatea şi cum anume se proiectează şi se amestecă cele două componente. “Căpşunarii din Iraq”, cum spunea în urmă cum mulţi ani CTP, au nevoie ca civilii să fraternizeze cu ei. Şi nu în mediul virtual! Chiar şi cel mai puternic FOS are nevoie să fie apărat şi “disculpat” în faţa dezlănţuirii de invective proferate la adresa lui, în mediul virtual. Un curent de opinie! De aceea, TREBUIE SĂ FIM ÎN AFGHANISTAN!

Prezenţa jurnaliştilor civili, care transmit zilnic, nu zece, nu 14 zile, ci trei luni, sau şase luni, despre ei, lucruri adevărate, este necesară, poate în aceeaşi măsură în care sînt necesari psihologii militari. E un effort minim în comparaţie cu efortul de reparare ulterioară a imaginii sau a sufletului acelor luptători! Mergi în Afghanistan NU pentru a spune poveşti, ci pentru A FI ALĂTURI DE MILITARII ROMÂNI, într-o misiune asumată civil-militară! Poate, ministrul apărării, Mihai Fifor, atent la nevoile militarilor, se gîndeşte şi la asta. În beneficiul subordonaţilor săi de acolo, din TO Afghanistan!

Dasht-e-Qala, eliberat

BMTF, 5 iunie – Districtul Dasht-e-Qala, din nordul provinciei Takhar, a fost eliberat de militanții talibani în urma unei operațiuni militare lansate de forțele guvernamentale, a declarat Ministerul Apărării de la Kabul, în urmă cu puţin timp.

Cel puțin 40 de insurgenți, inclusiv comandantul Mullah Mohamad Ghazal, au fost uciși și alţi 36 au fost răniți în operațiune.

Operațiunea a fost lansată săptămîna trecută pentru a curăţa zona de elemente inamice. Între timp, drumurile spre Dasht-e-Qala și Khwaja Bahauddin au fost redeschise traficului.

Talibanii nu au comentat încă informaţia.

Operațiunea a fost lansată în urmă cu o săptămînă după ce grupul luptătorilor talibani a atacat districtul și a capturat centrul districtului timp de mai multe ore.

ATENTAT SINUCIGAŞ LA KABUL

BMTF, 04 iunie -UPDATE: Atentatul sinucigaş a fost revendicat de Statul Islamic din Khorasan. El a vizat o adunare a unor lideri religioşi care tocmai proclamase o fatwa împotriva terorismului cu mai puţin de o oră înainte, relatează AFP.

Atacatorul, care a venit pe jos, s-a detonat la intrarea în cortul în care se desfăşura această „loya jirga” (”mare adunare”, în paştu) a mii de ulema veniţi din 34 de provincii, omorînd şi rănind în principal civili, potrivit poliţiei.

Cortul a fost ridicat la intrarea grădinii Şcolii Politehnice, în apropierea Universităţii din Kabul şi în spatele complexului Academiei Militare.

Cel puţin 14 persoane au fost ucise şi alte 17 rănite într-un atentat sinucigaş cu bombă care s-a produs în această dimineaţă în vestul capitalei afghane Kabul, unde avea loc o adunare a clericilor musulmani pentru denunţarea terorismului şi apeluri la pace, potrivit Agerpres. Aproape 2000 de clerici au fost adunaţi la Universitatea Politehnică din Kabul, în Loya Jirga.

Un atacator sinucigaş a detonat un dispozitiv exploziv în apropierea clericilor care părăseau un cort uriaş unde participaseră la adunare, au relatat surse citate de Reuters.

Atentatul nu a fost deocamdată revendicat, însă talibanii au negat orice implicare în acest atac.

Capitala afghană se confruntă cu o intensificare a atacurilor împotriva forţelor de securitate şi a civililor de cînd talibanii au anunţat lansarea ofensivei de primăvară, la 25 aprilie. Atacurile nu dau semne că se opresc în timpul Ramadanului, luna sfîntă a musulmanilor.

La 30 aprilie, două explozii au provocat moartea a 26 de persoane, printre care nouă jurnalişti.

Miercurea trecută, bărbaţi înarmaţi au luat cu asalt sediul puternic întărit al Ministerului de Interne, într-un atac care a durat mai mult de două ore.

Multe atacuri au fost revendicate de organizaţia jihadistă Stat Islamic, dar responsabili de securitate le pun mai degrabă pe seama reţelei Haqqani, o grupare afiliată talibanilor.

Atacuri şi negocieri în Afghanistan

BMTF, 30 mai – Trei mecanici au fost ucişi în garajul unde lucrau şi în jur de zece oameni au fost răniţi în Kandahar, miercuri, în explozia unei încărcături explozive artizanale fixată pe o maşină, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei, Daud Ahmadi.

La Kabul, luptători ai Statului Islamic din Khorassan au atacat, în jurul prînzului, noul sediu al Ministerului de Interne, situat pe şoseaua spre Aeroport. După aproape două ore de lupte, 10 atacatori au fost ucişi. Un poliţist a fost ucis şi alţi cinci au fost răniţi.

Atacul a debutat la ora 12:15, ora locală, cu o explozie la poarta de acces în minister, urmată de rafale de armă automată. Imaginile publicate pe social media au arătat că atacatorii au folosit un SUV şi au fost îmbrăcaţi în uniforme militare folosite de trupele străine.

Imaginile publicate pe social media au arătat că atacatorii au folosit un SUV şi au fost îmbrăcaţi în uniforme militare folosite de trupele străine.

Pe de altă parte, cel puţin şase poliţişti afghani au fost ucişi miercuri într-un atac al talibanilor asupra comisariatului lor în capitala provinciei Logar, la mai puţin de 70 de kilometri sud-est de Kabul, informează AFP, preluată de Agerpres.

Asaltul a început în jurul orei locale 05:00 (00:30 GMT) prin explozia unei maşini-capcană în faţa principalului post din Pul-e-Alam, a informat purtătorul de cuvînt al poliţiei din această provincie, Shapoor Ahmadzai.

Apoi, „trei bărbaţi înarmaţi au dat buzna în clădire. Într-o jumătate de oră, toţi atacatorii au fost ucişi. Din nefericire, şase poliţişti au murit, iar clădirea a fost avariată de explozie”, a precizat acesta.

Opt civili au fost de asemenea răniţi în atac, revendicat de talibani.

„Situaţia este acum sub control”, a afirmat la rîndul său purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei, Shamshad Larwai, confirmînd detaliile asaltului.

De la începutul Ramadanului, insurgenţii şi-au înteţit atacurile împotriva posturilor şi poziţiilor forţelor de securitate afghane. La sfîrşitul lui aprilie, ei şi-au început ofensiva de primăvară, numită operaţiunea Al Khandaq, ce vizează „distrugerea, uciderea şi capturarea cotropitorilor americani şi a susţinătorilor lor”.

Armata americană a ucis cel puţin 50 de talibani, între care numărul 2 al talibanilor care controlează Helmand, Abdul Manan, numeroşi lideri ai unor districte şi lideri din provinciile Kandahar, Kunduz, Herat, Farah, Uruzgan şi Helmand, în cadrul unui atac lansat recent în oraşul afghan Farah, a anunţat comandantul Forţelor americane şi ale NATO în Afghanistan, generalul John Nicholson.

După ce i-a respins din Farah, armata afghană şi forţele americane i-au urmărit, a spus generalul Nicholson într-o teleconferinţă cu jurnalişti la Pentagon. Sub supravegherea puşcaşilor marini, talibanii s-au întors în fieful lor din Helmand.

Ei au fost reperaţi la 24 mai într-o clădire cunoscută ca fiind un centru de comandă al talibanilor în localitatea Musa Qala.

În acest context, forţele speciale afgane au eliberat peste o sută de persoane, între care poliţişti, femei şi copii, dintr-o închisoare a talibanilor în provincia Helmand în cursul unei operaţiuni desfăşurate în cursul nopţii de miercuri spre joi. În total, 102 persoane care fuseseră luate ostatice de militanţi timp de un an în două sate din districtul Kajaki au fost eliberate.

Un număr de 60 de membri ai forţelor de securitate afghane au fost eliberaţi în urma unui raid al forţelor afghane şi americane asupra unei închisori talibane din districtul Baghran, din Helmand.

Nicholson a mai spus că înalţi responsabili talibani negociază în secret cu oficiali afghani în vederea unui acord de încetare a focului.

Preşedintele afghan, Ashraf Ghani, le-a propus talibanilor, la sfîşitul lui februarie, negocieri de pace. Printre altele, ei ar putea fi recunoscuţi ca partid politic dacă acceptă un acord de încetare a focului şi recunosc Constituţia din 2004.

Talibanii nu au răspuns oficial, iar de atunci şi-au înmulţit atentatele sîngeroase, în special la Kabul, devenit din 2017 cel mai periculos loc din ţară pentru civili.

 

VICTIME COLATERALE?

BMTF, 29 mai – Nouă membri ai familiei preşedintelui Senatului afghan au fost ucişi şi alţi opt au fost răniţi într-o operaţiune a forţelor speciale afghane în provincia Nangarhar, a informat AFP, preluată de Agerpres.

Incidentul s-a produs în cursul nopţii de luni spre marţi, în timpul unei operaţiuni terestre în provincia aflată la graniţa cu Pakistanul, în care s-au instalat numeroşi talibani şi din 2015 şi combatanţi ai Statului Islamic din Khorasan.

Un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei a precizat că toate victimele făceau parte din familia preşedintelui Senatului, Fazel Hadi Muslimyaar, şi că a fost trimisă o delegaţie de la Kabul pentru a ancheta cele întîmplate.

Civilii cad frecvent victimă operaţiunilor forţelor afghane şi ale coaliţiei NATO, mai ales în urma loviturilor aeriene asupra unor obiective ale talibanilor sau SI. La 2 aprilie, cel puţin 36 de oameni au murit, între care 30 de copii, într-un raid aerian asupra unei şcoli coranice din provincia Kunduz (nord-est). Ministerul Apărării afghan a afirmat atunci că a fost vizată o reuniune a liderilor talibani de rang înalt şi a fost nevoie de o anchetă a ONU – ale cărei concluzii au fost publicate la 7 mai – pentru ca preşedintele Ashraf Ghani să admită cele întîmplate şi să prezinte scuze, fără a a anunţa însă şi sancţiuni împotriva responsabililor.

Aproape 800 de civili au murit şi 1500 au fost răniţi în violenţele din Afghanistan în primele trei luni ale anului în curs, conform cifrelor misiunii ONU din această ţară.

FOS VOR CONDUCE NATO ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 23 mai – Pentagonul a ales un general din Forţele speciale, specialist în misiuni periculoase şi ultrasecrete, pentru a conduce forţele americane şi ale NATO în Afghanistan, a declarat un marţi un responsabil militar pentru AFP.

„Ne aşteptăm la un anunţ” privind nominalizarea generalului Scott Miller, de 57 de ani, a declarat acest responsabil militar pentru AFP, confirmînd astfel informaţiile din Wall Street Journal, scrie Agerpres.

Dacă nominalizarea sa este confirmată de Senat, el îi va urma în funcţie generalului John Nicholson, care a fost numit în martie 2016 în fruntea forţelor Alianţei Nord-Atlantice în Afghanistan pentru o perioadă de doi ani.

Generalul Miller conduce în prezent aşa-numita Joint Special Operations Command (JSOC), care reuneşte unităţile de elită ale Forţelor speciale precum Delta Force din forţele terestre şi Navy Seals Team 6, autoarea operaţiunii în cadrul căreia Osama bin Laden a fost ucis în 2011 în Pakistan.

Potrivit Wall Street Journal, generalul Miller a condus un grup de comando al Delta Force în Somalia în octombrie 1993 într-o luptă de la Mogadiscio care s-a soldat cu moartea a 19 militari americani şi care a fost ecranizată în filmul „Black Hawk Down”.

El are mai multe misiuni în Afghanistan şi în Iraq.

Venirea sa în fruntea forţelor NATO în Afghanistan va interveni într-un context dificil, armata afghană întîmpinînd dificultăţi în combaterea talibanilor şi a grupării Statul Islamic care au comis recent mai multe atentate criminale. Un raport dat publicităţii recent de SIGAR, organismul public responsabilul cu controlul acţiunii americane în Afghanistan, arată că talibanii şi alţi insurgenţi afghani controlează integral în prezent 14,5% din cele 407 districte ale ţării, în creştere cu 0,2% faţă de octombrie. Alte 30% din districte sînt în dispută între forţele afghane şi insurgenţi.

După 17 ani de război, circa 14.000 de militari americani sînt desfăşuraţi în Afghanistan, unde reprezintă cel mai mare contingent al forţelor NATO însărcinate cu formarea şi susţinerea armatei afghane. Unii dintre aceştia participă şi la operaţiuni antiteroriste, care vizează în special Statul Islamic.

Într-un comunicat, Pentagonul a refuzat să confirme oficial desemnarea generalului Miller, dar se ştie că în perioada 14-25 mai,  la Tampa se desfășoară Conferința Internațională a Forțelor pentru Operații Speciale (ISOF). La eveniment participă şi o delegaţie a Statului Major al Apărării din România, conferința reprezentînd un bun prilej de obținere a unor evaluări cu privire la evoluțiile specifice aferente fenomenului terorist și a mijloacelor de contracarare a acestora prin angajarea forțelor pentru operații speciale și de cunoaștere a ultimelor tendințe în dezvoltarea de echipamente specifice forțelor pentru operații speciale.

Totodată, ISOF asigură cadrul formal și informal în promovarea eforturilor naționale la nivel regional de constituire a unui nucleu („Regional Hub”) în domeniul forțelor pentru operații speciale și de interacțiune cu personalități din zona politico-militară a statelor care au parteneriate strategice cu SUA, în vederea dezvoltării parteneriatului strategic româno-american în domeniul militar, se spune într-un comunicat al SMAp.

Forţele pentru operații speciale române trec printr-un amplu proces de transformare, în vederea adaptării la noile provocări de securitate, dezvoltării capabilităţilor ISR (Intelligence-Surveillance-Reconnaissance) şi armonizării acestora cu utilizarea celorlalte capabilităţi de apărare, forţe şi resurse, precum și pentru creşterea interoperabilităţii cu forțe similare din cadrul NATO sau UE.

În marja Conferinței, delegația SMAp va vizita Centrul de Război pentru Operații Speciale (Special Warfare Center and School-SWCS), Școala de instruire pentru nave mici (Naval Small Craft Instruction and Training School – NAVSCIATS), Grupul 7 Forțe Speciale (7th Special Forces Group), Comandamentul Forțelor Speciale ale Forțelor Aeriene (Air Force Special Operation Command – AFSOC), precum și Comandamentul Forțelor Speciale ale Statelor Unite (United States Special Operations Command – USSOCOM).

Armata României este a patra contributoare în cadrul Misiunii NATO Resolute Support, unde are dislocaţi peste 700 de militari din mai multe structuri la Kandahar, Kabul, Bagram şi Mazar-e-Sharif.

Guvernul britanic are în vedere trimiterea a pînă la 400 de soldaţi suplimentari în Afghanistan, în urma apelului lansat de preşedintele american Donald Trump şi de NATO către statele aliate de a întări efectivele din această ţară. În prezent, Marea Britanie dispune în Afghanistan de peste 600 de militari, instalaţi la Kabul cu misiunea de a antrena forţele de securitate afghane. Forţele suplimentare pe care ar urma să le trimită Londra vor avea un rol similar de pregătire a trupelor afghane, şi nu unul combatant. Ultimele trupe combatante britanice au plecat în 2014 din Afghanistan, unde se aflau din 2001. Un anunţ oficial în acest sens este aşteptat în preajma summitului NATO din iulie.

UPDATE: 16 MORŢI ŞI 38 DE RĂNIŢI LA KANDAHAR. PROVINCIA GHAZNI LUATĂ CU ASALT DE TALIBANI

BMTF, 22 mai – Cel puţin 16 persoane au fost ucise şi alte 38 au fost rănite, majoritatea civili, marţi la Kandahar. La aproape patru ore după explozie, survenită în jurul prînzului, numărul morţilor ar putea creşte în condiţiile în care alte victime ar mai putea fi încă prinse sub dărîmături, a avertizat un responsabil de la Spitalul Mirwais din Kandahar. Grupul care intenţiona să utilizeze vehiculul-capcană nu se cunoaşte încă şi nu se ştie dacă atentatul era iminent sau era pregătit pentru o dată ulterioară.

Daud Ahmadi a confirmat bilanţul de 16 morţi şi 38 de răniţi, adăugînd că printre morţi se numără şi patru membri ai forţelor de securitate şi cel puţin alţi zece au fost răniţi. În explozie au fost răniţi de asemenea cinci copii, a adăugat el.

Acesta este cel de-al doilea atentat în care au fost ucişi civili de la începutul Ramadanului, marcat în Afghanistan de pe 17 mai.

Vineri seara, o triplă explozie produsă în timpul unui meci de cricket la Jalalabad (est), revendicată de Statul Islamic, a provocat moartea a opt persoane şi rănirea altor 45, aminteşte AFP.

Cel puţin patru poliţişti şi un civil au fost ucişi şi mai mult de 30 de persoane au fost rănite marţi la Kandahar, în sudul Afghanistanului, în explozia unei camionete-capcană pe care forţele de ordine încercau s-o dezamorseze, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Cinci persoane au fost ucise, printre care doi poliţişti şi doi membri ai NDS (serviciul de informaţii afghan), şi 33 au fost rănite, fiind vorba în majoritate de trecători, a declarat pentru France Presse un responsabil al spitalului Mirwais din Kandahar.

Explozia a avut loc în jurul prînzului, ora locală (07:30 GMT), în centrul oraşului.

Nici o grupare nu a revendicat pînă acum tentativa de atentat.

Şeful poliţiei locale, Mohammad Qasim Azad, contactat de AFP, a relatat că forţele de securitate au urmărit din cursul dimineţii un vehicul ce putea fi folosit ca maşină-capcană, descoperind o camionetă plină cu explozivi, parcată lîngă o staţie de autobuz. Vehiculul a explodat în timp ce poliţiştii încercau să-l dezamorseze, a adăugat el.

Purtătorului de cuvînt al guvernatorului provinciei, Daud Ahmadi, a confirmat pentru AFP că în apropierea locului exploziei a fost descoperit un container mare plin cu explozivi, lansatoare de rachete, veste explozive şi muniţii.

Potrivit purtătorului de cuvînt, teroriştii intenţionau să comită un atentat de mari proporţii spre sfîrşitul Ramadanului, cînd oraşul este plin de oameni care pregătesc festivităţile de Eid al-Fitr, sărbătoarea care marchează sfîrşitul lunii de post musulman.

Incidentul survine după ce ieri, cel puţin cinci EOD-işti afghani au fost ucişi şi unul răpit, de către atacatori necunoscuţi.

EOD-iştii lucrau la curățarea unui perimetru care va face parte din proiectul conductei Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India (TAPI).

Cel puţin 12 membri ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi în cel mai recent val de atacuri ale talibanilor în mai multe părţi din provincia estică Ghazni. Printre cei ucişi se află şeful poliţiei din districtul Deh Yak, Sayedullah Tofan, şi un comandant de poliţie în rezervă, a declarat marţi Arif Noori, purtător de cuvînt al guvernatorului din Ghazni.

Potrivit aceleaşi surse, cel puţin 15 membri ai forţelor de securitate afghane au fost răniţi într-unul din atacuri, în care talibanii au distrus cîteva posturi de control şi au dat foc sediului de poliţie din Deh Yak, marţi dimineaţă, în jurul orei locale 09.00 (04.30 GMT).

Luptele continuă, cu întăriri venite din capitala provinciei, a precizat Noori.

Talibanii şi-au înmulţit atacurile împotriva forţelor de securitate, clădirilor guvernamentale şi centrelor de districte şi provincii.

Ei au intensificat presiunea în provincia Ghazni, atacînd mai multe districte în ultima săptămînă. După două zile de lupte, talibanii au cucerit luni Districtul Ajristan, din provincie.

Cel puţin 21 poliţişti au fost ucişi în cinci districte din Ghazni în atacuri ale talibanilor purtate timp de 24 de ore începînd de marţea trecută, cînd aceştia au şi cucerit pentru scurt timp mari părţi din oraşul Farah, capitala provinciei cu acelaşi nume, din vestul Afghanistanului. Pierderea temporară a controlului asupra Farah a fost un şoc pentru guvern şi doar a doua oară cînd talibanii au reuşit să cucerească o capitală de provincie, după Kunduz în 2015.

Talibanii au anunţat la 25 aprilie lansarea ofensivei de primăvară. Un raport dat publicităţii recent de SIGAR, organismul public responsabilul cu controlul acţiunii americane în Afghanistan, arată că talibanii şi alţi insurgenţi afghani controlează integral în prezent 14,5% din cele 407 districte ale ţării, în creştere cu 0,2% faţă de octombrie. Alte 30% din districte sînt în dispută între forţele afghane şi insurgenţi.

DOI PERFORMERI

DOI PERFORMERI

La Kandahar, unul dintre cele mai fierbinţi puncte de pe Glob, alături de doi performeri ai Armatei României: lt. col. Ene Toni, un maestru desăvîrşit al relaţiilor publice, şi plt. adj. Princ. Florea Sas, consilier al şefului SMG pentru problemele maiştrilor militari şi subofiţerilor. Profesionişti excepţionali, camarazi de poveste. O poveste frumoasă, o istorie vie scrisă şi de ei, veterani ai teatrelor de operaţii. Onoare şi Respect!

UN RAPORT, AVERTISMENTE LA KABUL ŞI ATACURI LA KANDAHAR

BMTF, 22 mai – Talibanii afghani au cerut luni populaţiei capitalei Kabul să stea departe de „siturile militare” pe care le-ar putea ataca, pentru „a evita victimele civile”.

„Mujahedinii sînt atenţi să reducă numărul de victime civile în diferite regiuni ale ţării. Dar singurul loc încă afectat este oraşul Kabul”, au scris insurgenţii pe site-ul lor, notează France Presse, preluat de Agerpres.

“Motivul este că principalele centre militare şi de informaţii ale invadatorilor sînt situate la Kabul”, justifică ei, acuzînd „forţele speciale, NDS (informaţiile afghane) şi alte servicii militare” că se folosesc de civili ca „scuturi umane”.

Talibanii anunţă de asemenea noi atacuri în cadrul ofensivei lor de primăvară, declarînd că nu vor „ca un singur civil nevinovat să fie ucis”.

Potrivit misiunii ONU în Afghanistan (UNAMA), care număra victimele civile din 2009, capitala a devenit din 2017 cel mai periculos loc din ţară pentru civili din cauza înmulţirii atentatelor revendicate de talibani sau de gruparea Stat Islamic.

În primul trimestru 2018, atacurile împotriva populaţiei au făcut de două ori mai multe victime decît în primul trimestru 2017, nota misiunea ONU în aprilie, cu 763 de civili ucişi şi 1.495 răniţi între ianuarie şi martie, dintre care 39% în atentate – faţă de 30% în luptele la sol.

La sfîrşitul lunii ianuarie, talibanii au revendicat un atentat cu ambulanţă capcană comis în plină zi în inima Kabulului, care a făcut cel puţin 105 morţi şi peste 200 de răniţi, majoritatea civili.

Insurgenţii au susţinut atunci că numai poliţişti au fost ucişi şi au acuzat presa de minciună.

Pentru analistul Nik Mohammad, acest mesaj se referă „la propagandă: dacă luptaţi în oraş, ştiţi că veţi ucide, că nu există niciun mod de a evita” victimele.

„Kabulul este suprapopulat, instalaţiile militare sînt situate în centru, în mijlocul caselor: guvernul ar trebui să le transfere la periferie”, estimează el.

Dar, pe lîngă sediile Ministerelor Apărării şi de Interne, NDS, poliţiei, operaţiunii NATO Resolute Support şi ale multor comisariate, Kabulul este punctat de nenumărate baraje care sînt de asemenea ţinte potenţiale, foarte greu de evitat pentru localnici.

Şi provincia sudică Kandahar, unde acţionează o importantă forţă militară românească, în cadrul Misiunii NATO, Resolute Support, este zilnic supusă asalturilor talibane. Cel puţin cinci EOD-işti afghani au fost ucişi şi unul răpit, ieri, de către atacatori necunoscuţi, a confirmat șeful poliției provinciale, generalul Abdul Raziq.

Incidentul a avut loc în zona Malang Kariz din cartierul Maiwand, în timp ce EOD-iştii eliminau un IED. Atacatorii, îmbrăcaţi în uniforme militare, au deschis focul asupra grupului.

EOD-iştii lucrau la curățarea unui perimetru care va face parte din proiectul conductei Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India (TAPI). Raziq a susținut că talibanii se află în spatele atacului, dar aceştia nu au comentat încă și nu şi-au asumat responsabilitatea acţiunii.

Proiectul conductei TAPI a fost convenit de liderii a patru țări cu cîțiva ani în urmă. Lucrările asupra secțiunii Turkmenistan a proiectului au fost finalizate la începutul acestui an.

Conducta de 1.814 km va trece prin Afghanistan (provinciile Herat, Farah, Nimroz, Helmand și Kandahar), Pakistan și India. Cel puțin 816 km de conductă va trece prin teritoriul Afghanistanului.

Declaraţiile optimiste despre ameliorarea securităţii în Afghanistan nu corespund realităţii din teren, potrivit unui raport al unor inspectori ai Pentagonului publicat luni, potrivit căruia există ”puţine semne de progres” în această ţară după 17 ani de război.

În timp ce Pentagonul reafirmă zi de zi că securitatea se îmbunătăţeşte în Afghanistan, atentatele comise de talibani fac în continuare victime civile, precizează raportul Inspectoratului general al Ministerului Apărării american cu privire la operaţiunile armatei americane în această ţară între 1 ianuarie şi 21 martie a.c..

”În respectivul trimestru, responsabilii americani au afirmat că talibanii nu şi-au atins obiectivele şi că evenimentele au evoluat în avantajul armatei” afghane, menţionează raportul. ”Cu toate acestea, cifrele disponibile arată puţine progrese”, conform textului.

Comandantul forţelor americane şi NATO în Afghanistan, generalul John Nicholson, aprecia în luna noiembrie că armata afghană a ”sărit peste un hop” şi a prezis că va controla 65% din populaţie şi 80% din teritoriu în doi ani.

Or, potrivit inspectorului general, s-au înregistrat ”puţine schimbări pozitive” în primul trimestru, doar 65% dintre afghani trăind în zone controlate de guvern sau armată, faţă de 64% în trimestrul precedent.

În acelaşi timp, efectivele serviciilor de securitate afghane au scăzut de la 331.708 la 313.728, o cifră inferioară cu 11% efectivelor dorite (352.000).

Şi potrivit cifrelor misiunii ONU în Afghanistan (UNAMA), numărul victimelor civile în cursul primelor trei luni ale anului 2018 este asemănător cu cel din perioade similare din 2016 şi 2017, se arată în raport.

LUPTE GRELE ÎN FARAH

BMTF, 15 mai – Talibanii au luat cu asalt capitala provinciei Farah, din vestul Afghanistanului, iar în prezent au loc lupte intense între militanţi şi forţele locale de securitate. Luptele au început marţi în jurul orelor locale 02:00 (luni, orele 21:30 GMT), cînd talibanii au atacat în număr mare oraşul Farah, din mai multe direcţii, potrivit lui Khair Mohammad Noorzai, un membru al Consiliului provinciei.

Acesta a declarat că patru dintre punctele de control din jurul oraşului au fost capturate de talibani, dar că numărul de victime nu este deocamdată cunoscut cu exactitate. Cel puţin şase militari au fost ucişi şi un ofiţer de poliţie grav rănit.

Fotografii din oraş postate pe reţele sociale arată un vehicul militar ars, talibani avansînd şi talibani care au incendiat cîteva turnuri de pază într-o zonă nespecificată a oraşului, însă nu au putut fi verificate din surse independente. Elicoptere militare ale armatei afghane şi ale Coaliţiei Internaţionale, dar şi avioane americane A-10, au ripostat cu tiruri de rachete.

Peste 100 de militari din cadrul forţelor de securitate afghane din Kandahar şi Herat au fost deplasate spre vest şi în jurul prînzului au intrat în luptă cu talibanii, în Farah, semn că forţele locale sînt copleşite de amploarea atacului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a postat nişte înregistrări video pe contul său de Twitter în care pot fi văzuţi combatanţi înaintînd, în timp ce se aud schimburi de focuri.

Talibanii au declanşat atacuri pe teritoriul Afghanistanului după anunţarea ofensivei lor de primăvară, la 25 aprilie. De atunci, cel puţin trei provincii afghane au trecut de la militanţi la forţele de securitate şi invers, lăsînd în urmă zeci de victime.
Puţin peste 14% dintre cele aproximativ 400 de districte din Afghanistan se află în totalitate sub controlul talibanilor, în timp ce în 30% încă se poartă lupte, potrivit forţelor armate ale ţării.

STATUL ISLAMIC, MAI ACTIV DECÎT TALIBANII

An Afghan refugee and his daughters, who took refuge in Pakistan after fleeing Afghanistan’s north-eastern city of Kunduz, due to violence, ride a donkey cart loaded with sacks of useful items they collected from a garbage dump, on the outskirts of Islamabad, Pakistan, Tuesday, Feb. 12, 2013. (AP Photo/Muhammed Muheisen)

BMTF, 14 mai – Statul Islamic din Khorasan a revendicat atacul comis duminică asupra unei clădiri publice a administraţiei finanţelor din Jalalabad, estul Afghanistanului, atac soldat cu nouă morţi, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„O acţiune kamikaze cu vehicul capcană a lovit sediul Ministerului de Finanţe afghan din oraşul Jalalabad”, a anunţat organizaţia extremistă într-o declaraţie postată pe aplicaţia Telegram de către Amaq, agenţie de propagandă a organizaţiei.

Cel puţin nouă persoane au fost ucise şi alte 20 au fost rănite.

Acest atac este cel mai recent într-o serie de atacuri care au avut loc pe teritoriul Afghanistanului în acest an. Cele mai multe au fost comise în capitala Kabul, însă în ianuarie un bărbat înarmat a atacat un oficiu al organizaţiei Salvaţi Copiii din Jalalabad, omorînd cel puţin cinci oameni şi rănind alţi 25.

ATAC IN DESFASURARE LA JALALABAD

BMTF, 13 mai – Cel puţin patru persoane au fost ucise şi alte cateva zeci au fost rănite duminică într-un atac încă în curs de desfasurare întreprins de oameni înarmaţi asupra unei clădiri oficiale din Jalalabad, în estul Afghanistanului, au anunţat responsabili locali, informează AFP şi Reuters, scrie Agerpres.

Cel puţin trei explozii au răsunat, potrivit Reuters, lingă administraţia de finanţe din oraş, a declarat purtătorul de cuvint al guvernatorului provinciei Nangarhar, Attahullah Khogyani. Atacatori au pătruns în clădire, unde au loc lupte cu forţele de securitate, a adăugat el.

Acest atac este cel mai recent într-o serie de atacuri care au avut loc pe teritoriul Afghanistanului în acest an. Cele mai multe au fost comise în capitala Kabul, însă în ianuarie un bărbat înarmat a atacat un oficiu al organizaţiei Salvaţi Copiii din Jalalabad, ucigind cel puţin cinci oameni şi rănind alţi 25.

Autorităţile de la Kabul au dat publicităţii bilanţul victimelor după atacurile de ieri, din capitala afghană

BMTF, 10 mai – Bilanţul atacurilor comise miercuri de militanţi ai Statului Islamic din Khorasan şi de talibani împotriva a două secţii de poliţie din capitala afghană Kabul este de 16 morţi, printre care 10 civili, şi 28 de răniţi, transmite TOLONews.

Potrivit Ministerului de Interne, cinci poliţişti şi un agent de securitate au fost ucişi în cele două atacuri.

Patru atacatori sinucigaşi au luat parte la primul atac, comis asupra unei secţii de poliţie în cartierul majoritar şiit Dasht-e Barchi din vestul capitalei. Doi poliţişti au fost ucişi şi alţi doi au fost răniţi.

Al doilea atac a fost lansat de un militant care şi-a detonat vesta explozivă lîngă intrarea într-o altă secţie de poliţie.

Alţi patru insurgenţi s-au adăpostit într-o clădire nelocuită şi au început să tragă asupra imobilelor din jur. Trei poliţişti şi un agent de securitate al unei companii de telecomunicaţii au fost ucişi.

Primul atac a fost revendicat de Stat Islamic din Khorasan, iar al doilea, de talibani.

Numele Khorasan este dat regiunii care includea Afghanistanul şi părţi din Pakistanul modern, Iran şi Asia Centrală, în timpul Profetului Mohammed. El are un important rol simbolic pentru jihadişti. Este vorba de o profeţie care spune că o armată jihadistă se va ridica din teritoriul Khorasan, purtînd în mînă steagurile negre ale Islamului şi va ocupa teritoriile pînă la Ierusalim.

Aproape 300 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 500 au fost rănite în atacuri comise la Kabul de la începutul acestui an.

În noaptea de miercuri spre joi, forţele de securitate afghane au recucerit centrul unui district din provincia nordică Faryab, fără a întîmpina o rezistenţă semnificativă din partea talibanilor, au anunţat responsabili locali.

Talibanii deţin în continuare controlul districtului strategic Tala-o-Barfak din provincia nordică Baghlan, pe care l-au capturat marţi.

De la anunţarea ofensivei de primăvară talibane, cel puţin trei districte au trecut din mîinile talibanilor în cele ale forţelor afghane sau invers.

Un raport dat publicităţii săptămîna trecută de SIGAR, organismul public responsabilul cu controlul acţiunii americane în Afghanistan, arată că talibanii şi alţi insurgenţi afghani controlează integral în prezent 14,5% din cele 407 districte ale ţării, în creştere cu 0,2% faţă de octombrie. Alte 30% din districte sînt în dispută între forţele afghane şi insurgenţi.

TREI ATENTATE SINUCIGAŞE LA KABUL

TREI ATENTATE SINUCIGAŞE LA KABUL

BMTF, 9 mai – Trei explozii succesive au zguduit miercuri capitala afghană Kabul, urmate de un schimb de focuri în zona Dasht-e-Barchi, transmite Reuters, citînd surse din poliţie şi Ministerul de Interne, potrivit agerpres.

Potrivit poliţiei, una din explozii a avut loc în apropierea unui post de poliţie din centrul oraşului şi ar putea exista victime.

Associated Press anunţă că cel puţin şase oameni au fost răniţi.

Primul atac a avut loc în zona Dasht-e-Barchi, în apropierea clădirii sediului PD13, a declarat Nabjib Danez, purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne.

În urma primei explozii, a spus danezi, Ulterior, au mai avut loc două explozii în apropierea sediului poliției PD10 din zona Shahr-e-Naw, în centrul orașului.

Forțele Speciale Daneze au ajuns în zonă și încearcă să aducă situația sub control.

Nici un grup nu și-a asumat răspunderea pentru atacuri.

Capitala afghană se confruntă cu o intensificare a atacurilor împotriva forţelor de securitate şi a civililor de cînd talibanii au anunţat lansarea ofensivei de primăvară, la 25 aprilie.

ATENTATE DE WEEK-END ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 7 mai – O explozie produsă duminică într-o moschee în provincia Khost din estul Afghanistanului s-a soldat cu cel puţin 17 morţi şi 34 de răniţi, anunţă surse locale citate de agenţia Reuters. Moscheea era folosită şi ca centru de înregistrare a votanţilor pentru alegerile legislative ce vor avea loc în octombrie.

Conform unui responsabil local, explozia a fost aparent provocată de un dispozitiv exploziv ascuns în moschee, nu de un atacator sinucigaş.

Deocamdată nici o grupare nu a revendicat acest atentat, ultimul dintr-o serie de atacuri comise începînd din luna aprilie asupra centrelor de înregistrare a alegătorilor şi care deja par să fi descurajat populaţia să intre în aceste centre. Talibanii, care au cerut localnicilor să nu participe la procesul electoral, au emis o declaraţie în care afirmă că nu au nici o implicare în atentatul de duminică.

Luna trecută, circa 60 de persoane au fost ucise într-un atac sinucigaş asupra unui centru de înregistrare a alegătorilor din capitala Kabul, atentat revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic.

Sîmbătă, un atentat la reşedinţa şefului poliţiei din Kandahar s-a soldat cu cinci morţi, dintre care trei terorişti.

Atacul a început prin detonarea unui autovehicul încărcat cu explozivi, la una din intrările reşedinţei generalului Abdul Raziq. Deflagraţia, în care şi-a pierdut viaţa un terorist sinucigaş, a ucis şi doi poliţişti, a anunţat un purtător de cuvînt al forţelor de ordine. Apoi, doi militanţi au luat cu asalt o altă intrare şi a urmat un schimb de focuri cu gărzile, timp de o oră, pînă cînd cei doi presupuşi talibani au fost ucişi.

Generalul Raziq nu se afla în reşedinţă în timpul atentatului, a precizat purtătorul de cuvînt.

30 aprilie 2018. Zi nefastă în Afghanistan: 10 jurnalişti au fost ucişi!

BMTF, 1 mai – Bilanţul valului de atentate de ieri, din Afghanistan, este unul tragic pentru jurnalism: 10 jurnalişti au fost ucişi şi mulţi alţii răniţi, împreună cu civili şi copii, dar şi cu opt militari români din cadrul Batalionului 30 Vânători de Munte Protecţia Forţei.

Cel puţin 37 de persoane, dintre care 10 jurnalişti, şi-au pierdut viaţa luni în Afghanistan într-o serie de atentate sîngeroase la Kabul şi în sudul ţării, la Daman.

Un dublu atentat sinucigaş a lovit cartierul Shash Darak, din centrul capitalei afghane luni dimineaţa, fiind ucise cel puţin 25 de persoane, inclusiv fotograful şef al biroului AFP de la Kabul, Shah Marai. Alţi opt jurnalişti, care lucrau pentru diferite posturi de radio şi televiziune afghane, au fost de asemenea ucişi, şi şase răniţi, în cea de-a doua deflagraţie survenită în mijlocul reporterilor. Alături de Shah Marai, au fost ucişi: YarMohammad Tokhi, caméraman al postului ToloNews, Ebadollah Hananzi, journalist la radio Azadai (Europa Liberă), Sabvon Kakeker jurnalist la radio Azadai (Europa Liberă), Ghazi Rasoli caméraman al TV1, Norozali Rajabi (Khamoush), caméraman la TV1, Shah Marai Fezi, photographe al AFP , Salim Talash jurnalist al postului privat Mashal, împreună cu Ali Salimi caméramanul său, şi Maharam Darani, reporter la radio Azadai (Europa Liberă).

Toţi jurnaliştii au mai puţin de 30 de ani!

Atacul de la Kabul a fost urmat de un alt atentat sinucigaş la Kandahar (sud), soldat cu moartea a 11 copii, şi de moartea prin împuşcare a unui reporter afghan al BBC în limba paştună la Khost, în sud-estul Afghanistanului.

Dublul atentat de la Kabul a fost revendicat de Statul Islamic din Khorashan, care i-a denunţat într-un comunicat ”pe apostaţii forţelor de securitate şi ai media”. Cele două explozii s-au soldat cu cel puţin 25 de morţi şi 49 de răniţi, potrivit Ministerului afghan de Interne.

Organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) şi Centrul jurnaliştilor din Afghanistan (AJC) au înregistrat nouă jurnalişti ucişi la Kabul. ”Este vorba de cel mai sîngeros atac (împotriva jurnaliştilor) de la căderea regimului talibanilor în decembrie 2001”, a subliniat RSF într-un comunicat.

La sfîrşitul dimineţii, un nou atentat, comis cu o maşină-capcană de un kamikaze, a ucis 11 copii, care se strînseseră în jurul unui convoi militar al NATO, la Daman, în apropiere de aeroportul militar din Kandahar, în sud. Un număr de 16 persoane, inclusiv opt militari români şi doi poliţişti afghani, au fost rănite în atentat, care nu a fost revendicat.

Militarii români făceau parte dintr-un convoi format din 4 maşini blindate de tip MRAP (Mine-Resistant Ambush Protected) care se deplasa din baza militară Kandahar către Molla Abudlah Kariz, o localitate aflată la 15 kilometri sud distanţă, în Districtul Daman. Misiunea era una de tip KLL – cunoaştere, socializare şi consiliere a liderilor locali care luptă cu talibanii. După ce militarii au coborît din blindate, în zonă s-au strîns zeci de copii cărora militarii români le-au oferit dulciuri. Atunci un kamikaze şi-a detonat maşina. Deflagraţia a ucis pe loc 11 dintre copiii veniţi după bomboane şi i-a rănit pe militarii români. După producerea incidentului a fost securizată zona, conform procedurilor, iar militarii răniţi au fost evacuaţi de aliaţii americani pe calea aerului. Au fost duşi la spitalul militar din Kandahar.

Unul dintre militari, plutonierul major Ionescu Marius Valentin, a fost transportat astăzi, 1 mai, la Centrul Medical Regional din Landstuhl, Germania, pentru investigații medicale suplimentare și tratament de specialitate, starea lui de sănătate fiind stabilă. Valentin Ionescu a suferit răni la membrul superior drept, fiind internat, iniţial, la spitalul militar din Kandahar.

Ceilalti șapte militari din Batalionul 30 Protecţia Forţei „Vulturii Carpaţilor”, răniți și ei în incidentul produs luni, 30 aprilie, au fost externați, s-au întors în campusul batalionului românesc, unde rămîn sub supravegherea echipei medicale a detașamentului.

Şi un militar american a fost ucis luni în estul Afghanistanului, au informat forţele SUA, în acelaşi incident fiind de asemenea ucişi sau răniţi mai mulţi membri ai forţelor de securitate afghane. Un alt soldat american a fost rănit în incident şi este tratat la baza aeriană de la Bagram, cea mai mare a forţelor SUA pe teritoriul afghan, indică acelaşi comunicat.

Numărul exact al soldaţilor afghani ucişi sau răniţi nu este cunoscut. Ministerul Apărării de la Kabul a refuzat să comenteze pe marginea incidentului.

Forţele americane şi afghane şi-au intensificat atacurile şi loviturile aeriene împotriva ascunzătorilor Statului Islamic în provincia estică Nangarhar după anunţarea noii strategii a SUA în Afghanistan de către preşedintele Donald Trump în luna octombrie.

Militari romani răniți într-un atentat in Daman

Opt militari din Batalionului 30 Protecţia Forţei „Vulturii Carpaţilor” din Câmpulung Muscel au fost răniți luni, 30 aprilie, în Afghanistan, în jurul orei 9.00, ora României, în timpul unei misiuni în zona de responsabilitate, fiind ținta unui autovehicul capcană (VBIED – Vehicle-Borne Improvised Explosive Device), in Daman.

Militarii români făceau parte dintr-un convoi format din 4 maşini blindate de tip MRAP (Mine-Resistant Ambush Protected) care se deplasa din baza militară Kandahar către Molla Abudlah Kariz, o localitate aflată la 15 kilometri sud distanţă, în Districtul Daman. Misiunea era una de tip KLL – cunoaştere, socializare şi consiliere a liderilor locali care luptă cu talibanii. După ce militarii au coborît din blindate, în zonă s-au strîns zeci de copii cărora militarii români le-au oferit dulciuri. Atunci un kamikaze şi-a detonat maşina. Deflagraţia a ucis pe loc 11 dintre copiii veniţi după bomboane şi i-a rănit pe militarii români. După producerea incidentului a fost securizată zona, conform procedurilor, iar militarii răniţi au fost evacuaţi de aliaţii americani pe calea aerului. Au fost duşi la spitalul militar din Kandahar.

 Cei opt sint plutonierul major Ionescu Marius Valentin (41 de ani, căsătorit, aflat la a treia misiune în Afghanistan), plutonierul Rădoi Eugen Luci (39 de ani, căsătorit, o misiune în Kosovo, la a treia misiune în Afghanistan), caporalul clasa a III-a Ganță Adrian Bogdan (40 de ani, căsătorit, la a doua misiune în Afghanistan), caporalul clasa a III-a Popescu Florin Adrian (38 de ani, căsătorit, aflat la a doua misiune în Afghanistan), caporalul clasa a III-a David George Marian (34 de ani, căsătorit, la a doua misiune în Afghanistan), caporalul clasa a III-a Radu Ionel (39 de ani, căsătorit, la a treia misiune în Afghanistan), caporalul clasa a III-a Popelcă Petre (43 de ani, căsătorit, la a treia misiune în Afghanistan) și caporalul clasa a III-a Bădulescu Nicolae Marian (43 de ani, căsătorit, la a doua misiune în Afghanistan).

După producerea incidentului a fost securizată zona, conform procedurilor, și militarii răniți au fost evacuați la spitalul militar ROL 3 din Kandahar, unde sint luate toate măsurile pentru asigurarea celor mai bune condiţii de tratament şi îngrijire.
Militarii romani se află în stare stabilă. Potrivit informațiilor BMTF, unul dintre militari este în stare grava, ceilalți șapte având doar răni superficiale.

Militarii din Câmpulung Muscel execută o misiune în Afghanistan în perioada februarie – august 2018. Aceștia execută, în teatru, misiuni specifice de asigurare a protecţiei forţei din Baza Aeriană Militară Kandahar şi misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor Naţionale Afgane. Unitatea militară din Câmpulung Muscel a mai executat misiuni în Kosovo (în anii 2005 şi 2007) şi Afganistan (în anul 2008).
În anul 2018, Armata României participă la misiunea NATO Resolute Support din Afghanistan cu 625 de militari, alţi aproximativ 300 fiind desfăşuraţi în operaţii sub comandă/mandat NATO, UE, ONU şi OSCE în alte regiuni.
În timpul misiunilor externe, 29 de militari şi-au pierdut viaţa şi alţi peste 185 au fost răniţi.
Situaţia de securitate în TO Afghanistan se menţine instabilă, cele mai multe incidente înregistrindu-se în provinciile din estul şi sudul Afghanistanului.
Forţele NATO care asigură securitatea bazelor militare şi a centrelor importante ale ţării rămin ţinte permanente ale unor posibile atacuri ale insurgenţilor.
România continuă să îşi menţină angajamentele în Teatrul de operaţii Afghanistan, efortul principal răm]ne concentrat pe asigurarea protecţiei forţei în Baza Militară Kandahar, concomitent cu participarea la instruirea, consilierea şi asistenţa forţelor de securitate afgane din comandamentele regionale Nord şi Sud.

 

UPDATE: DUBLU ATENTAT LA KABUL ÎMPOTRIVA JURNALIŞTILOR – CEL PUŢIN PATRU MORŢI

BMTF, 30 apr – Un fotograf al agenţiei France Presse, Shah Marai, a fost ucis luni în dublul atentat sinucigaş ce a lovit capitala afghană Kabul, a anunţat biroul AFP la faţa locului. Şeful serviciului foto AFP din Kabul, Shah Marai, a fost ucis în al doilea atentat comis de un kamikaze ce mergea pe jos şi s-a aruncat în aer în mijlocul reporterilor.

Printre altele, Ministerul Sănătăţii afghan a anunţat că cel puţin 21 de persoane au fost ucise, inclusiv un fotograf AFP şi alţi trei reporteri, şi 27 rănite în dublul atentat sinucigaş comis luni dimineaţă la Kabul. De asemenea, un fotograf al agenţiei Reuters a fost rănit de schije. „După primul atac sinucigaş în care o motocicletă a fost folosită, după 30 de minute, un al doilea atacator, care avea o camera foto pretinzînd că era jurnalist, a detonat explozibilii pe care îi avea asupra lui în mijlocul cameramanilor şi reporterilor şi echipajelor de salvare”, a declarat un oficial din cadrul poliţiei.

Statul Islamic din Khorashan a revendicat atentatul.

Şapte persoane au fost ucise şi 20 rănite într-un dublu atentat comis în capitala afghană Kabul luni dimineaţă, la o oră de vîrf, a anunţat un purtător de cuvînt al guvernului, în apropierea sediului serviciului de informaţii afghan şi a unui minister, informează site-ul cotidianului The Guardian.

Mai multe persoane rănite în urma exploziilor sînt tratate în Spitalului Wazir Akbarkhan.

În zona Shashdarak, unde a avut loc prima explozie, se află şi cîteva reprezentanţe străine. Ulterior, o a doua explozie s-a produs în faţa sediului Ministerului de Dezvoltare Urbană.

Cel puţin un jurnalist a fost ucis şi alţi doi răniţi şi se numără printre victimele primei explozii produse în zona Shashdarak din apropierea Ambasadei SUA şi agenţiei afghane de informaţii (NDS), a informat agenţia locală de ştiri ToloNews.

A doua explozie a avut loc la cîteva minute după prima, vizînd reporterii adunaţi la locul primei explozii, a confirmat purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul Hashmat Stanikzai.

Primul atentat, comis de un atacator sinucigaş pe o motocicletă, a avut loc cu puţin timp înainte de ora 8:00 locală lÎngă sediul NDS, a declarat purtătorul de cuvÎnt al Ministerului de Interne, Najib Danish.

„Un kamikaze la bordul unei motociclete s-a aruncat în aer unde se ţinea un curs de engleză în zona Shash Darak”, a spus el.

Sediul NDS a fost ţinta unui atentat-sinucigaş în martie cÎnd un kamikaze a trecut pe jos de barajul poliţiei şi s-a aruncat în aer la intrarea în birouri.

Talibanii din Afghanistan au anunţat săptămÎna trecută că încep ofensiva, la fel ca în fiecare primăvară. Pe 22 aprilie, o explozie la un centru de înregistrare a alegătorilor din vestul capitalei afghane s-a soldat cu 60 de morţi.

Oficialităţile din domeniul securităţii au avertizat asupra riscului unor atacuri la Kabul şi în alte regiuni din Afghanistan, înaintea alegerilor parlamentare programate în octombrie.

Un alt atentat a avut loc în această dimineaţă în provincia Nangarhar unde o maşină a poliţiei a fost lovită de un IED. Cel puţin patru persoane, dintre care trei poliţişti, au fost rănite.

AFGANISTAN. O STRATEGIE GREŞITĂ ŞI UN NATO FĂRĂ VALOARE

Am păsrat această afirmaţie, undeva, în sertar, din două motive: în primul rînd, ea a fost făcută de Eric Prince, fondatorul legendarei, deja, companii de securitate privată, BLACKWATER. În al doilea rînd, pentru că este de notorietate apropierea autorului şi acestui blog de industria securităţii private, iar orice afirmaţie făcută va fi pusă în context. Totuşi, ar fi util să înţelegem că astăzi, industria de securitate privată este similară cu ordinele cavalereşti din perioada de 200 de ani a Cruciadelor. Atunci, ca şi acum, cele două tipuri de structuri trebuie privite în contextul istoric al apariţiei, dezvoltării şi… desfiinţării lor! Blackwater, Triple Canopy sau DynCorp., cele trei mari companii militare private pot fi asimilate uşor Ordinului Templului, Ordinului Cavalerilor Ospitalieri ai Sf. Ioan, sau Cavalerii de Malta, Cavalerilor Sf. Maria, sau Cavalerii Teutoni: transnaţionale şi cu interese globale privind Cauza, bogate şi respectate, pizmuite, hulite şi invidiate, dar fără suportul cărora nici o armată „cruciată” nu s-ar fi aventurat în vechiul Orient Mijlociu. În jurul lor s-au ţesut legendele, favorabile şi nefavorabile, sub aura lor mîncarea galeză din grîu fiert, graalul, un fel de colivă dar mult mai rea la gust, s-a transformat în Potirul pe care-l caută şi astăzi o groază de lume. „Păstrătorii Graalului” erau Templierii, cei care aveau suficientă putere de a-şi asigura hrana – fie ea şi săracă! – trupelor proprii, în perioade în care foametea trimitea acasă, în Occident Cruciaţii mînaţi în luptă de mirajul bogăţiilor fără de seamăn ale Ierusalimului. Evident, au existat şi alte ordine cavalereşti, „naţionale”, cum ar fi Ordinul Jartierei, al cavalerilor spanioli, un fel de Armor Group. Bogăţiile ordinelor cavalereşti au fost semnificative, la fel cum sumele cîştigate de companiile de securitate în zonele de război sînt considerate uriaşe. Sigur, astăzi, s-a dus vremea soldelor de 500-1000 de dolari/zi, Afganistanul oferind între 3000 şi 9000 de dolari/lună. Însă, la fel cum recruţii din Occident se alăturau Ordinelor cavalereşti, aşa mercenarii de astăzi luptă în Afganistan pentru „un salariu bun”, pe care nu-l pot cîştiga în ţara lor de origine, din motive de austeritate, criză sau proastă guvernare. E o temă vastă, însă, pe care o voi dezvolta cu altă ocazie! Ce voiam să spun, de fapt, este că în ciuda relativei „desconsiderări” de care se bucură în media, mercenarii sînt luptători apreciaţi fără de care NICI O ARMATĂ MODERNĂ nu mai funcţionează în teatrele de operaţii! Iraq-ul a fost apogeul. Afganistanul nu face nici el excepţie.

Să revin la Prince. Acesta a fost extrem de maliţios cînd s-a referit la recruţii afgani din forţele de securitate antrenate de Coaliţia Multinaţională, pentru că ar avea nevoie de lecţii pentru cum să folosească o toaletă şi a pus la îndoială valoarea şi calitatea trupele altor state care se află pe front. În cadrul unui discurs la Universitate din Michigan, care a fost înregistrat în secret, el a ridicat semne de întrebare în privinţa voinţei de a lupta a multor trupe NATO din Afganistan, declarînd că „mulţi din ei ar trebui să împacheteze şi să plece acasă”. Aş fi lăsat declaraţia lui Prince – un om care ştie ce vorbeşte! – dacă nu s-ar fi acumulat o serie de incidente armate semnificative, şi informaţii, în ultimele săptămîni.  Un raport al serviciului militar de informaţii american din capitala Afganistanului, conţine acest pasaj: „Acum ştim că NATO este lipsit de valoare. Este complet incapabil de a efectua orice operaţie militară semnificativă. Afganistanul a demonstrat că NATO este într-adevăr scump şi incompetent, dar adevărul nu va vedea lumina zilei, deoarece s-ar putea ca aliaţii noştri să se simta prost, sau răniţi în „stima de sine””, adică în orgoliul propriu! Raportul face referire şi la „calitatea” civililor angajaţi în instituţii guvernamentale, ambasade, ong-uri sau PRT-uri şi companii care au dovedit „că sînt incapabili să implementeze programele şi proiectele pentru care au fost angajaţi, în mediul extrem de primitiv de aici (Afganistan!), în ciuda cheltuielilor mari pentru confortul personal şi serviciile de securitate”. Interesant, nu? Noi, românii am scăpat de critici la acest capitol pentru că, deşi „ne-am expus bine” la EXPOMIL 2012, şi avem capabilităţi militare şi logistice, sîntem mult prea săraci să ne asumăm un PRT! Ce mi se pare relevant este faptul că informaţiile furnizate acum de oficialii militari americani se potrivesc cu „istoriile de pe frontul afgan” relatate de militarii români, vreo 2000 la număr. Din păcate, cu toate evoluţiile sale din ultimii ani, NATO s-a dovedit incapabil să se adapteze noului tip de război, din secolul 21, şi a rămas captiv „răboiului rece”. Acest lucru este evident în Afganistan, unde dificultăţile de comunicare şi chiar divergenţele între armatele prezente în teatrul de operaţii duc la compromiterea unor misiuni tactice şi chiar a obiectivului strategic: Afganistanul.

Pare tot mai clar, acum, că strategia contrainsurgentă aplicată de SUA în Afganistan NU ESTE POTRIVITĂ PENTRU ACEST SPAŢIU GEOGRAFI ŞI ISTORIC! Violenţa primitivă, asociată cu delincvenţa şi corupţia endemică, este CONTRACARATĂ cu efortul – extraordinar de costisitor – uriaş de a înfiinţa şi funcţionaliza administraţii publice locale, companii, care să creeze rigoare, autoritate şi o relativă prosperitate. Efortul este inutil, într-un spaţiu MEDIEVAL guvernat după cu totul şi cu totul alte legi, alte autorităţi care deturnează 80% din fondurile destinate dezvoltării locale, alocate de comunitatea internaţională, în beneficiul propriu! Pur şi simplu, autorităţile locale afgane NU AU DE GÎND să adopte „modelul occidental” pentru a se încadra „realităţilor” desenate de strategii Coaliţiei. Aşa se face că efortul de „modernizare” a Afganistanului NU ARE NICI UN PERTENER LEGITIM DIN ŢARA GAZDĂ, cu excepţia Guvernului Karzai, fireşte!

Există puţine soluţii de a schimba direcţia tragică pe care se află Afganistanul. În urmă cu 10 ani, s-au ignorat realităţile culturale, etnografice, demografice, preferînd să ne asumăm rolul de „moaşă” la naşterea unui Afganistan modern! Astfel, după 10 ani s-a ajuns la o prezenţă militară imensă, în cadrul căreia militarii au preluat roluri şi misiuni diverse şi mai puţin militare, precum „buna guvernare” sau „drepturile femeilor”! Evident, totul în interiorul securizat al unor FOB! Odată ieşit, însă, pe poarta bazei, constaţi că povestea Afganistanului nu se va termina bine şi-ţi pui întrebarea, firească, dacă investiţia de sînge şi resurse de aici, a meritat. Întregul efort investiţional din această ţară, derulat la adăpostul armelor, se poate prăbuşi în următoarea perioadă, din motive strict politice şi electorale! Alegerile prezidenţiale din SUA şi Europa anunţă, deja reducerea efectivelor militare din Afganistan, ceea ce este echivalent cu minarea canalelor de irigaţii, de exemplu! Securitatea comunităţilor occidentale, companiilor şi ong-urilor care derulează totalul programelor de asistenţă pentru Afganistan, depinde în proporţie de 100% de companiile private de securitate care oprerează, în acest moment, în Afganistan, cu peste 100.000 de angajaţi! Un raport al BAPSC, Asociaţia Britanică a Companiilor Private de Securitate, arată că în primele 9 luni după anunţul preşedintelui Barack Obama de retragere a trupelor americane în 2014, numărul contractorilor de securitate din Afganistan a crescut cu… 236%, de la 3184 la 10.712. Potrivit unui raport al unei Comisii de investigare a Congresului Statelor Unite, la începutul anului 2011, contractorii privaţi reprezentau între 22% şi 30% din forţele americane dislocate în Afganistan. Potrivit BAPSC, ArmorGroup, una dintre cele mai mari firme private de securitate britanice, deţine în Afganistan peste 1500 de angajaţi care lucrează pentru guverne, ong-uri sau entităţi comerciale. Între 500 şi 700 de contractori britanici lucrează în Afganistan, în special ca gărzi de corp sau la protecţia incintelor. Cei mai mulţi contractori sînt din SUA şi Marea Britanie, aproximativ 30.000 de angajaţi în 52 de companii private de securitate. Există, însă, şi multe companii neînregistrate, mai mici, 22 numai în Provincia Kandahar!

În absenţa unei strategii viabile şi în prezenţa unui NATO tot mai „bizar”, mercenarii din Afganistan asigură securitatea implementării programelor economice şi de asistenţă ale Comunităţii Internaţionale, lăsînd militarii SUA şi NATO să se ocupe EXCLUSIV de luptele cu talibanii şi traficanţii de droguri. Se pare, însă, că şi aceste misiuni sînt prea dificile… Soluţiile ar fi două: sau se renunţă la „prostia” cu modernizarea administraţiilor publice locale şi violenţei i se răspunde cu violenţă, ca la Fallujah, de exemplu, sau se împachetează totul în „maimuţe” şi se pleacă acasă! Probleme cu administraţiile publice avem şi acasă, în România!

AFGANISTAN – SFÎRŞITUL ISTORIEI

La aproape 32 de ani de la invazia trupelor sovietice în Afganistan şi alungarea regelui, naţiunea afgană se zbate să-şi revină după decenii de secetă, cutremure şi război. În Kabul, ajutorul străin aduce o speranţă. În provincii, unde şefii de triburi şi sărăcia fac legea, ajutoarele şi speranţa sînt greu de găsit. Corupţia endemică, generată de sărăcie şi disperare, face ca, în comparaţie, România să pară o Suedie a corectitudinii politice şi administrative. Am scris textul de vineri cu gîndul la jurnaliştii, civilii şi instructorii români, din MApN şi MAI prezenţi în Afganistan. Pentru întreţinerea celor 170.000 de soldaţi şi 130.000 de poliţişti afgani sînt necesare 6 miliarde de dolari anual! Naţionalismul fervent al afganilor şi resentimentele faţă de trupele de ocupaţie nu pot fi, însă, ignorate şi nici cumpărate. Demult, prin 2003, la prima mea vizită în teatrul de operaţii afgan, un tînăr din Kandahar mă întreba retoric: „Cît veţi putea rezista aici? 10 ani, 20? Apoi, veţi pleca aşa cum au plecat şi englezii în urmă cu 85 de ani! Noi (afganii) avem tot timpul din lume”! Că tînărul Assedullah a avut dreptate o dovedesc rapoartele oficiale – şi nu numai! – care sosesc zilnic din statul aflat pe prima poziţie a statelor ONU. Indiferent ce face comunitatea internaţională în această ţară, este clar că CEVA trebuie schimbat, chiar dacă acum pare că, în ciuda eforturilor, istoria se sfîrşeşte sub ochii noştri.

Statele Unite ale Americii şi Afganistanul sînt pe punctul de a semna un pact strategic care să permită militarilor americani să rămână în această ţară pînă, cel puţin, în 2024, potrivit Agerpres. Acordul ar permite nu doar instructorilor militari să rămînă să continue reconstrucţia armatei şi poliţiei afgane, ci şi rămînerea militarilor americani din forţele speciale şi din aviaţie. Specialişti în contrainsurgenţă şi analişti în probleme de securitate afirmă, însă, că războiul din Afganistan nu poate fi „cîştigat“ militar şi că retragerea trupelor este inevitabilă. Indiferent de succesele tactice din teren, Coaliţia a pierdut bătălia pentru cîştigarea „sufletelor şi minţilor” afganilor. Democraţia occidentală, vînturată ca un nou tip de jihad, nu se potriveşte acelui spaţiu geografic, iar populaţia civilă şi negustorii sînt tot mai oprimaţi de noii conducători „democratici” ai ţării, lucru care nu se întîmpla în perioada Emiratului islamic! Pe de altă parte, talibanii nu au iniţiat acţiuni de terorism împotriva puţinilor occidentali aflaţi pe teritoriul afgan, nu au avut ambiţii în afara Afganistanului şi nu au fost deosebit de ataşaţi de Al Qaeda. Propulsat din industria americană a petrolului direct în fotoliul de preşedinte, Hamid Karzai, imprevizibil, a devenit cu timpul antioccidental. El este convins că singura cale de a rezolva conflagraţia din Afganistan este o înţelegere cu insurgenţii talibani. Încă din 2007, el a avut contacte cu liderii „moderaţi” ai acestora. Karzai crede că negocieri cu participarea ţărilor vecine, în special Pakistanul şi Iranul, ar crea condiţii favorabile pentru un acord politic, ar facilita participarea talibanilor la procesul de guvernare şi ar duce la pacificarea Afganistanului. El a declarat categoric şi repetat că „trupele internaţionale trebuie să-şi sisteze operaţiunile din Afganistan“. Un astfel de comportament, perpetuu în ultimii ani, exhibat repetat chiar la conferinţele donatorilor din Germania, mă face să mă îndoiesc de „buna credinţă” a negocierilor cu SUA. Poate, doar, dorinţa de „căpătuire” excesivă şi personală să-i mai „spele” din discursul său aniti-occidental!

Perspectiva unui astfel de acord nu este văzută cu ochi buni nici de vecinii Afganistanului. Iranul s-a exprimat deja public împotriva unui astfel de pact strategic, în timp ce Pakistanul a exprimat acelaşi punct de vedere, dar într-un cadru mai privat. Există şansa ca acordul să fie respins şi de talibani.

În raportul “Asistenţă şi conflict în Afganistan” al International Crisis Group publicat recent şi de blogul „http://blackopssecurity.blogspot.com/” se arată ca la un deceniu de la intrarea trupelor SUA, eforturile din Afganistan nu au reuşit să stabilizeze această ţară, ce va ceda dacă asistenţa internaţională nu va fi reevaluată. În decursul războiului, liderii afgani s-au îmbogăţit personal prin acţiuni flagrante de corupţie, prin delapidarea fondurilor alocate de coaliţia NATO pentru reconstrucţie şi prin nepotism. Hamid Karzai a fost reales în 2009 ca preşedinte al Afganistanului prin alegeri fraudate. Guvernul actual de la Kabul, dezbinat, corupt şi incompetent, nu beneficiază de legitimitate, respect şi loialitate din partea populaţiei afgane, terorizate tocmai de actualele trupe de securitate afgane, antrenate, echipate şi…plătite de Occident, dar şi de temutul serviciu de spionaj afgan. Menţinerea trupelor străine în Afganistan necesită fonduri imense. Pentru cei 100.000 de militari americani, de exemplu, Statele Unite cheltuiesc în jur de 120 de miliarde de dolari anual. Alte miliarde sînt necesare pentru trupele din ţările NATO aliate cu SUA, inclusiv România. Cu toate acestea, conform principiilor războaielor de contrainsurgenţă, numărul actual al militarilor coaliţiei din Afganistan este departe de a fi suficient pentru „pacificarea“ ţării. Raportul de forţe l-am prezentat în articolul precedent!

Potrivit raportului ICG referitoar la Afganistan: – strategiile derulate pînă în prezent s-au concentrat prea mult pe obiective militare şi nu au acordat suficientă atenţie dezvoltării – de exemplu strategia militară contrainsurgenţă adoptată în 2009, ce prevedea o suplimentare a trupelor pentru a contracara extinderea influenţei talibanilor, nu a dus la un Afganistan stabil din punct de vedere politic sau viabil din punct de vedere economic. Dovadă că trupele afgane de securitate au devenit „noile miliţii” şi că structurile democratice (Preşedinţie, Guvern, parlament etc) nu îşi exercită autoritatea decît în 70% din capitala Kabul; – nu există posibilitatea ca asistenţa internaţională pentru forţele de securitate afgane să stabilizeze ţara în următorii trei ani în cazul în care nu vor exista schimbări semnificative în strategiile, priorităţile şi programele internaţionale – în condiţiile în care comunitatea internaţională intenţionează să predea sarcina asigurării securităţii afganilor şi să retragă toate forţele străine pînă la sfîrşitul lui 2014; – În condiţiile în care preşedintele Karzai a cerut retragerea tuturor PRT-urilor din ţară, statul afgan nu va fi, în 2015, în poziţia de a oferi servicii de bază cetăţenilor săi, ceea ce va submina şi mai mult stabilitatea internă; – în pofida asistenţei umanitare şi pentru dezvoltare în valoare de miliarde de dolari şi a suplimentării personalului civil, pe lîngă cea a trupelor, eforturile s-au concentrat prea mult pe obţinerea de rezultate rapide; – o mare parte din ajutor nu ajunge de la guvernul central la nivelul provinciilor sau districtelor. Programele nu includ nici asistenţa, nici monitorizarea oficialilor locali afgani, pentru a asigura că acoperă nevoile populaţiei şi sînt subminate de corupţia de la Kabul. Ceea ce înseamnă că autorităţile locale nu obţin capacitatea sau mijloacele de a menţine proiectele în derulare pe termen lung; – insurgenţa se extinde în zone care erau considerate sigure, ceea ce poate afecta livrarea de ajutor umanitar şi submina reconstrucţia şi dezvoltarea.

Acestea sînt doar cîteva dintre concluziile desprinse din Raportul ICG. O retragere precipitată, dictată de raţiuni electorale în SUA şi Europa, în 2012, şi planuri prost concepute, ar putea ameninţa cîştigurile minore din educaţie, sănătate şi drepturile femeilor după îndepărtarea de la putere a talibanilor. Probabil, revenirea la putere a talibanilor şi recunoaşterea internaţională a unui Emirat islamic ar simplifica lucrurile. Însă, acest rezultat ar declanşa o „euforie” puţin controlabilă a pashtunilor din Zona liberă tribală a Pakistanului, deloc pe placul puterii de la Islamabad, ameninţată serios de talibanii pakistanezi. Actualul război rece între Pakistan şi India menţine şi o situaţie instabilă în Afganistan, unde Islamabadul s-a dovedit un susţinător al pashtunilor, iar Delhi, al celorlalte comunităţi afgane. Deocamdată, Afganistanul rămîne locul unde istoria s-a sfîrşit şi despre care RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI merită să relateze. Fie şi numai pentru eforturile naţionale ale României în acel spaţiu, pentru contribuţia noastră la eforturile NATO şi Coaliţiei internaţionale, pentru profesionalismul instructorilor români şi pentru sacrificiul militarilor noştri! Sper să mă citească CINEVA…