Categorie: Afganistan

JALALABAD-UL MARTIRIZAT

BMTF, 14 iun – Cel puţin nouă persoane, inclusiv civili, au fost ucise şi alte 12 rănite joi într-un atentat sinucigaş care a vizat un vehicul al poliţiei afghane în oraşul Jalalabad, au indicat oficiali locali, citaţi de Reuters, scrie Agerpres.
Potrivit declaraţiilor, atacatorul, care circula pe jos, şi-a detonat explozibilii în timp ce un vehicul al poliţiei trecea printr-o zonă rezidenţială a oraşului.
Cinci civili, inclusiv un copil, şi patru poliţişti au fost ucişi, iar 12 civili şi poliţişti au fost răniţi.
Nici o grupare nu a revendicat responsabilitatea pentru atac, dar militanţi ai grupării Statul Islamic au întreprins o serie de atentate cu bombe şi atacuri împotriva unor birouri guvernamentale, şcoli şi asociaţii umanitare în ultimii ani la Jalalabad, principalul oraş al provinciei Nangarhar.
Guvernul afghan şi oficiali militari americani au indicat că vor întreprinde lovituri aeriene şi operaţiuni pentru eliminarea militanţilor, care au apărut pentru prima dată în Nangarhar în 2015.
În timp ce convorbirile dintre oficiali americani şi lideri talibani s-au intensificat în ultimele luni avînd drept scop încetarea războiului ce durează de peste 17 ani în Afghanistan, luptele şi atacurile insurgenţilor continuă să aibă loc pe cuprinsul ţării.

CEL PUȚIN TREI MORȚI ÎN EXPLOZII LA JALALABAD

BMTF, 14 MAI – Trei explozii consecutive au zdruncinat luni seara oraşul Jalalabad , centrul capitalei provinciei Nangarhar, din estul Afghanistanului, în apropiere de o maşină a poliţiei, la Talashi Chawk, făcînd cel puţin trei morţi şi 20 de răniţi, potrivit unui prim bilanţ, au indicat autorităţi locale, scrie Agerpres.

Natura exploziilor nu a fost stabilită. S-ar putea să fi fost bombe artizanale, a declarat presă purtătorul de cuvânt al guvernatorului provinciei, Attaullah Khogyani, anunţînd un bilanţ provizoriu al victimelor de cel puţin trei morţi şi 20 de răniţi.

Nici o grupare rebelă care operează la ora actuală în Afghanistan nu a revendicat deocamdată aceste atentate, dar jihadiştii Statului Islamic şi insurgenţii talibani sînt cei mai activi în estul ţării.

Jalalabad, un oraş situat nu departe de graniţa cu Pakistanul, a fost ocolit de atentate în ultimul timp, luptele, în principal împotriva Statului Islamic, avînd loc în districtele îndepărtate ale provinciei.

Cu toate acestea, cel puţin 16 civili au fost ucişi la mijlocul lunii martie într-un atac sinucigaş, urmat de un schimb de focuri asupra unei întreprinderi locale BTP, în apropiere de aeroportul din Jalalabad. Talibanii au asigurat că nu au avut nici o implicare.

Preşedintele afghan Ashraf Ghani a propus de mai multe ori o încetare a focului pe perioada lunii Ramadanului, dar luptele continuă în ţară.

TALIBANII AU DECLANŞAT OFENSIVA DE PRIMĂVARĂ. Militari români răniți în Afghanistan

Patru militari români au fost răniți sîmbătă, 13 aprilie, în jurul orei 10 (ora României), cînd o coloană de vehicule blindate MRAP (Mine Resistant Ambush Protected – vehicule rezistente la exploziile minelor și protejate împotriva ambuscadelor) operate de militarii Batalionului 300 Protecția Forței “Sfântul Andrei”, aflați în misiune în zona de responsabilitate din Provincia Kandahar, Afghanistan, a fost atacată cu un dispozitiv exploziv improvizat, urmat de un atac cu armament ușor de infanterie executat de insurgenți. Atacul survine la doar cîteva ore după anunţul talibanilor de declanşare a OFENSIVEI DE PRIMĂVARĂ.

Infanteriștii români au acționat conform procedurilor și au respins atacul insurgent, avînd sprijin terestru și aerian din partea forțelor americane.

Cei patru militari răniți în urma incidentului, plutonierul Dănuț Donțu și caporalii clasa a III-a Cosmin-Cătălin Goleanu, Cristian Gabăr și Ionel Cristea, au fost evacuați pe cale terestră către spitalul militar ROL 3 al Bazei Aeriene Kandahar, toți fiind conștienți și în stare stabilă.

În urma evaluării medicale, militari au fost internați, doi dintre ei cu fracturi în zona membrelor inferioare, unul cu traumatism cranian închis și cel de al patrulea cu fractură toracală. Starea lor este stabilă.

Detalii cu privire la identitatea militarilor implicați în acest incident vor fi făcute publice, conform procedurilor-standard aplicabile, numai după informarea familiilor acestora.

Conducerea MApN este informată în permanență despre situație și urmărește cu atenție evoluția de sănătate a militarilor.

Talibanii au lansat o ofensivă „bine coordonat㔺i împotriva punctelor de control de securitate, pentru a ocupa oraşul Kunduz din nordul Afghanistanului, dar atacul a fost respins, iar luptele continuă pentru respingerea insurgenţilor pe o distanţă mai mare, a declarat sîmbătă un oficial local.

Asaltul a început din trei direcţii, la ora locală 02.00, a precizat Inamudin Rahmani, purtător de cuvînt al poliţiei provinciei.

Potrivit acestuia, talibanii au suferit pierderi – peste 10 luptători ucişi, inclusiv doi străini, şi 10 răniţi, iar intensitatea luptelor a scăzut, însă doi civili şi-au pierdut viaţa şi alţi opt au fost răniţi.

Localnicii din oraşul Kunduz, capitala provinciei cu acelaşi nume, relatează că au loc în continuare lupte sporadice şi bombardamente de aviaţie asupra ascunzătorilor talibanilor din jurul oraşului.

Talibanii au anunţat vineri că au lansat ofensiva anuală de primăvară. Ei nu au comentat deocamdată situaţia de sîmbătă.

DOSTUM – 9 VIEŢI

BMTF, 31 mar – Vicepreşedintele afghan Abdul Rashid Dostum a scăpat nevătămat sîmbătă după un atac în care unul din bodyguarzii săi a fost ucis, iar alţi doi răniţi, transmite Reuters, preluată e Agerpres. Atacatorii au organizat o ambuscadă pe traseul convoiului lui Dostum, pe drumul de la Mazar-i-Sharif către provincia Jawzjan din nordul Afghanistanului, a anunţat un purtător de cuvînt al partidului vicepreşedintelui. Generalul Dostum aflase despre planurile de atac, dar a decis să se deplaseze şi în aceste condiţii, a adăugat aceeaşi sursă.

Atentatul, revendicat de talibani, a fost al doilea atentat la viaţa vicepreşedintelui, după ce a revenit în ţară anul trecut. Printr-un mesaj pe Twitter un purtător de cuvînt taliban susţine că au ucis patru gărzi de corp şi au rănit şase.

În urmă cu opt luni, vicepreşedintele a supravieţuit unui atac sinucigaş cu bombă pe aeroportul din Kabul, la întoarcerea în Afghanistan după un an de exil în Turcia, în urma acuzaţiilor că şi-a torturat un adversar politic şi a presiunilor donatorilor internaţionali, inclusiv ale Statelor Unite. Statul Islamic şi-a asumat atacul respectiv, despre care site-ul nostru a relatat la acel moment.

După revenirea în ţară, Dostum – al cărui partid, Junbish, este susţinut în special de conaţionalii săi uzbeci – s-a alăturat echipei lui Abdullah Abdullah, şef al executivului afghan şi candidat la alegerile prezidenţiale programate în 28 septembrie.

Generalul Abdul Rashid Dostum, un războinic temut din nordul Afghanistanului şi primul vicepreşedinte al ţării, s-a aflat sîmbătă la Mazar-e-Sharif.

Partidul politic pe care la fondat, Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan, este, în ciuda numelui său, unul dintre partidele laice ale țării. Cu toate acestea, mulți dintre comandanții militari ai lui Dostum luptă acum alături de Statului Islamic și talibani chiar în fortificațiile din nord-vestul țării folosite chiar de Dostum!

Sub ocupația sovietică, în anii 1980, miliţiile lui Dostum şi-au extins treptat controlul de la un cîmp gazeifer pînă la exploatațiiile din nordul Afghanistanului. Rețeaua sa a fost în cele din urmă integrată în forțele armate, dar legăturile sale personale cu comandanții lui s-au păstrat, aceștia rămînînd loiali generalului indiferent de instituțiile în care au fost integrați! Astfel, cînd armata sovietică a părăsit Afghanistanul, generalul Dostum și comandanții săi s-au dezlănțuit, în 1992, împotriva reprezentanților guvernului sovietic și a colaboratorilor lor.

Ani de zile, pînă la momentul 11 septembrie, Dostum a locuit în Pakistan, mai ales în zona tribală pashtună. Gruparea sa militară, odată puternică, se dispersase. Statele Unite, care nu doreau să trimită un număr mare de trupe de sol, în invazia din 2001, au găsit un aliat entuziast în Dostum! Cu gențile doldora de dolari, SUA a remobilizat rapid luptătorii din nordul Afghanistanului pentru un nou război împotriva talibanilor. Odată ce talibanii au fost înlăturați de la putere, militiile lui Dostum au fost integrate, așa cum au fost în anii 1980, în armată, sau cel puțin în forțele anti-talibane de securitate, în absența unei armate naționale afghane la ora aceea. Și de data aceasta, oamenii lui Dostum au rămas, însă, loiali față de el, nu față de Ministerul Apărării de la Kabul.

În anii de după căderea talibanilor, accesul la resurse financiare s-a redus treptat pentru Dostum. El a fost extrem de nepopular în Kabul, iar cînd forțele militare afghane au fost demobilizate, din 2003 pînă în 2005, pentru a face loc unei armate noi, ANA, mai profesionistă, mulți dintre comandanții săi și-au găsit mai greu locuri de muncă, în comparație cu cei din alte facțiuni, chiar dacă Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan era bine reprezentată atît în administrațiile locale din Faryab, cît și în administrațiile locale din Jowzjan. Mulți luptători nu au avut altă opțiune decît să meargă acasă și să aștepte vremuri mai bune.

Și acestea au venit odată cu reluarea ofensivei talibanilor în nordul Afghanistanului, începînd cu anul 2008. Obligați să recruteze luptători și din alte etnii, din afara bazei lor pashtune, talibanii au găsit recruți în rîndul studenților arabi din madrasse dar și foști luptători împotriva talibanilor din anii 1990, între aceștia, mulți dintre membrii grupării lui Dostum, chiar comandanți fără ocupație, acum! În întreaga țară, comandanți și ai altor facțiuni, rămași fără mijloace de subzistență după demobilizare, urmau o cale similară. Deși evaluarea cifrelor este dificilă, este rezonabil să presupunem că, în fiecare provincie cu prezență talibană, unii, dacă nu mulți, comandanți insurgenți au făcut parte, la un moment dat, după 2001, din forțele pro-guvernamentale.

După alegerile prezidențiale din 2014 conturile fluctuante ale lui Dostum fac o nouă întoarcere spre bine. Dostum s-a aflat pe lista lui Ashraf Ghani și, cînd Ghani a devenit președinte, Dostum a devenit primul vicepreședinte! Acest lucru i-a dat ocazia de a recupera în sfera sa de influență polițiștii și auxiliarii locali, plătiți de stat, foști membrii ai partidului său. În 2015, aflat în vizită în provincia Jowzjan, generalul, acum prim-vicepreședinte al Afghanistanului, a anunțat remobilizarea a mii de comandanți și luptători în „Grupuri populare” pentru a lupta împotriva talibanilor în Faryab și Sar-i-Pul, învecinat. Mulți dintre cei recuperați, la arme, erau luptători și unii comandanți care au rămas fără venituri după eforturile Coaliției conduse de SUA, de dezarmare, demobilizare și reintegrare, cu un deceniu mai devreme!

Pentru că Dostum a cerut mai multe funcții pentru oamenii săi, amenințînd chiar cu folosirea forței, președintele Ghani l-a îndepărtat, treptat, în ciuda sprijinului esențial jucat de acesta în campania electorală prezidențială. În luna mai a acestui an, 2017, Dostum a plecat din Afghanistan, pe motiv de tratament medical, și nu s-a mai întors. El a fost acuzat că împreună cu oamenii săi au atăcat un rival la sfîrșitul anului 2016.

În absența lui Dostum, finanțarea pentru comandanții mobilizați de el să lupte împotriva talibanilor în Faryab, în 2015 și 2016, s-a oprit, din nou. Mulți dintre aceștia au trecut deja de partea talibanilor, cu care se luptau acum un an, contribuind la creșterea puterii acestora în provinciile de nord, potrivit localnicilor din Faryab, intervievați pentru raportul USIP. În cinci din districtele Faryab, foștii comandanți ai lui Dostum luptă acum în rîndurile talibanilor. În Qaysar, de exemplu, Mohammad Zaman, un binecunoscut fost comandant al Mișcării Islamice din zonă, luptă acum de partea insurgenței. În luna iunie a acestui an, în centrul districtului Kohistan Lolash, 130 de comandanți și luptători ai fostului general, rămași luni de zile cu salariile neplătite, s-au găsit fără sprijin împotriva unui inamic care cîștigă teren. În cele din urmă, au renunțat și au schimbat părțile! Comandantul Mohammad Ashraf din districtul Almar a condus un grup al Miliției Populare timp de un an și jumătate. Rămași fără salarii timp de șase luni, el și luptătorii săi au decis să se alăture talibanilor. Acum se numește Mullah Așraf!

APĂ ŞI RACHETE

BMTF, 30 mar – Cel puţin patru copii au fost ucişi sîmbătă dimineaţă de o rachetă care a lovit şcoala unde învăţau, în sud-estul Afganistanului, scrie Agerpres. Autorităţile provinciale au anunţat că atacul s-a soldat cu rănirea altor 17 oameni, printre care doi profesori.

Un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei Ghazni nu a fost în măsură să precizeze cine a comis atentatul din districtul Andar. Un membru al consiliului provincial a susţinut, însă, că este vorba de militanţi talibani. El a afirmat că talibanii încearcă să preia controlul în Ghazni şi şi-au intensificat atacurile în această provincie.

În nord şi în vest, ploile torenţiale au provocat inundaţii soldate cu 17 morţi în provinciile Faryab (nord) şi Herat (vest), au anunţat sîmbătă autorităţile afghane.

Corpurile a zece persoane au fost găsite în diferite părţi ale provinciei Faryab, iar alte două persoane sînt date dispărute în această zonă din nordul Afghanistanului.

Inundaţiile au provocat şi importante pagube financiare, suprafeţe importante de teren fiind acoperite de apele care au distrus şi mai multe locuinţe şi magazine. Peste 2000 de animale domestice au murit.

Locuitorii din zonă au nevoie urgentă de ajutoare umanitare.

În provincia Herat, cel puţin şapte persoane au murit din cauza inundaţiilor care au afectat aproape toate districtele provinciei. În ajutorul oamenilor au intervenit efective militare şi civile.

Inundaţiile au afectat peste 122.000 de persoane din 14 provincii afghane în cursul lunii martie, conform Biroului ONU pentru Coordonarea Asistenţei Umanitare (OCHA).

Ploile torenţiale şi inundaţiile pe care le provoacă ucid zeci de oameni şi distrug sute de locuinţe în ultimii ani în Afghanistan, după ani de secetă.

TALIBANII REVENDICĂ ATENTATUL DE ZIUA RECOLTEI

BMTF, 25 mar – Atacul comis sîmbătă cu explozibili amplasaţi pe stadionul din oraşul afghan Lashkar Gah, din provincia Helmand, soldat cu patru morţi şi 31 de răniţi, a fost revendicat de talibani, informează Reuters, citat de Agerpres.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor Zabihullah Mujahid şi-a asumat responsabilitatea pentru explozii pe Twitter.

Zeci de membri ai forţelor de securitate au fost ucişi în atacuri ale talibanilor în provincia Helmand din sudul Afghanistanului, au precizat luni oficiali locali. Şeful consiliului provincial a spus că între 20 şi 30 de bărbaţi şi-au pierdut viaţa în atacuri comise în districtul Sangin în ultimele 48 de ore. Un alt consilier provincial a arătat că bilanţul victimelor în rîndul forţelor de securitate este cuprins între 40 şi 52 de persoane.

Circa o mie de persoane se aflau pe stadion pentru a sărbători Anul Nou Afghan şi Ziua Naţională a Fermierilor. Guvernatorul provinciei a fost lovit, dar are răni superficiale, potrivit unui purtător de cuvînt.

Un martor a afirmat că exploziile care s-au produs păreau să provină din corturi amenajate pentru agricultori pentru a-şi expune produsele.

Manifestările, care durează mai multe zile, au fost marcate de mai multe atacuri, începînd cu exploziile revendicate de Stat Islamic în capitala Kabulului, joi, şi soldate cu şase morţi şi 23 de răniţi.


Anul Nou Persan este larg sărbătorit în Afghanistan, dar unii islamişti ai liniei dure se opun festivităţilor, spunînd că sînt ne-islamice.

În urmă cu o săptămînă, militanţii talibani au lansat o serie de operaţiuni asupra forţelor de poliţie şi armată din district pentru a răzbuna capturarea recentă de către comandouri afghane a mai multor comandanţi de teren ai grupării şi distrugerea unor depozite de arme din provincie, a precizat un alt consilier provincial. Potrivit acestuia, cu excepţia clădirii guvernului districtual şi a sediului poliţiei locale, tot restul districtului se află sub controlul militanţilor.

Situaţia generală de securitate din provincia sudică afghană a fost caracterizată ca „periculoasă” de un consilier local.

Provincia Helmand, aflată în vecinătatea Kandaharului, este sursa celei mai mari cantităţi de opiu din Afghanistan şi una dintre provinciile în care insurgenţii deţin cel mai mare control şi influenţă.

TREBUIE SĂ FIM ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 13 martie – Se va spune că nu este o abordare jurnalistică a subiectului. Nici nu este! Este o convingere personală consolidată după 15 de misiuni alături de militarii români în Teatrul de Operaţii Afghanistan. Un loc de pe planetă despre care toată lumea vorbeşte, dar mai ales detractorii participării româneşti la misiunile de acolo.

Am auzit jurnalişti spunînd că merg în TO pentru a prezenta ADEVĂRUL despre militarii români prezenţi acolo. Sigur, e un punct de vedere. Dar, ADEVĂRUL despre militarii români îl poţi prezenta din ţară, fără să faci mii de kilometri pînă în deşertul Kandaharului, la Kabul sau Mazar. Nu te opreşte nimeni să scrii că cel puţin un lot din noile uniforme cu care au fost echipaţi militarii din TO sînt de proastă calitate, se scămoşează de ai nevoie de maşini de tuns pentru a lua scamele de pe ele, că este mare nevoie de armament individual modern, că, poate, MapN-ul ar trebui să schimbe forma protecţiei anti-balistice la toată lumea etc, etc, etc! Nu trebuie să fii în Afghanistan să lupţi PENTRU sau ÎMPOTRIVA militarilor.

Deunăzi, am citit un excelent material despre operatorii FOS. Comentariile la articol, m-au îngrozit. Sigur, sînt şi nelipsiţii troli care dau tonul, însă frenezia condamnării participării ţării noastre la misiunea din Afghanistan poate fi comparată doar cu entuziasmul popular de la aderarea la NATO! Degeaba relaţiile publice militare, care fac un lucru excelent, prezintă, zi de zi, viaţa şi activitatea militarilor români. Nu e ca şi cum vorbesc CIVILII despre aceştia! De aceea, TREBUIE MERS ÎN AFGHANISTAN!

În anii de început, cînd legăturile cu ţara erau puţine şi dificile, corespondentul Radio România era principala punte de legătură a militarilor cu… acasă! Cu familia. Cu cei dragi. Astăzi, comunicaţiile au atins un nivel fără precedent şi fiecare militar are clipa sa de intimitate, de bucurie, atunci cînd comunică vizual cu cei dragi, lăsaţi în ţară. Continuă virtual viaţa de familie. Sigur, din cînd în cînd, lucrurile nu merg şi atunci intervine psihologul, care şi el poartă haină militară! E un paradox! Militarul e în misiune, şase luni, la mii de kilometri, dar e şi acasă. E împreună cu camarazii, dar şi cu familia. Şi, totuşi, e uneori, singur! Există nevoia de a vorbi cu cineva, cu cineva real, care nu e militar, dar care îl înţelege. Îi înţelege problemele legate de “serviciu”, de familie, de relaţia cu societatea şi cum anume se proiectează şi se amestecă cele două componente. “Căpşunarii din Iraq”, cum spunea în urmă cum mulţi ani CTP, au nevoie ca civilii să fraternizeze cu ei. Şi nu în mediul virtual! Chiar şi cel mai puternic FOS are nevoie să fie apărat şi “disculpat” în faţa dezlănţuirii de invective proferate la adresa lui, în mediul virtual. Un curent de opinie! De aceea, TREBUIE SĂ FIM ÎN AFGHANISTAN!

Prezenţa jurnaliştilor civili, care transmit zilnic, nu zece, nu 14 zile, ci trei luni, sau şase luni, despre ei, lucruri adevărate, este necesară, poate în aceeaşi măsură în care sînt necesari psihologii militari. E un effort minim în comparaţie cu efortul de reparare ulterioară a imaginii sau a sufletului acelor luptători! Mergi în Afghanistan NU pentru a spune poveşti, ci pentru A FI ALĂTURI DE MILITARII ROMÂNI, într-o misiune asumată civil-militară! Poate, CINEVA se gîndeşte şi la asta!

MILITARII ÎI SPUN “PAS” LUI TRUMP

BMTF, 8 martie – Situaţia actuală în Afghanistan „nu permite” o retragere a forţelor coaliţiei din această ţară, a declarat joi generalul Joseph Votel, şeful forţelor SUA în Orientul Mijlociu, argumentînd în special prin nivelul slab de pregătire a forţelor armate afghane, potrivit France Presse, preluată de Agerpres.

„Astfel de decizii trebuie să se bazeze mai mult pe condiţii decît pe termene precise”, a subliniat generalul Votel, chestionat în cursul unei audieri în Congresul american despre voinţa exprimată de preşedintele Donald Trump de retragere a forţelor americane din Afghanistan după peste 17 ani de război.

„Forţele afgane depind de sprijinul coaliţiei”, a adăugat el, în timp ce era întrebat dacă armata afghană este capabilă să asigure securitatea ţării.

„Părerea mea este că orice decizie de a reduce forţele în Afghanistan ar trebui luată după o consultare deplină a partenerilor noştri de coaliţie şi bineînţeles a guvernului afghan”, a mai spus şeful comandantului central american Centcom.

Generalul Votel, care ar urma să se pensioneze în vară, a părut astfel să critice decizia unilaterală a lui Donald Trump de retragere a trupelor americane din Syria, fără să fi consultat aliaţii, ceea ce a provocat demisia ministrului apărării Jim Mattis.

Retragerea trebuie legată de „progrese politice”, a subliniat înaltul responsabil militar american, referindu-se la negocierile de pace în curs de desfăşurare între SUA şi talibani, la care guvernul afghan nu participă.

Generalul Votel a subliniat că nu a primit „nici un ordin” de retragere din Afghanistan din partea executivului. „Nu ni s-au dat instrucţiuni pentru a ne retrage. Nu există ordin de retragere orice ar fi”, a subliniat el.

La insistenţele de a-şi expune opinia personală despre cît de întemeiată este o retragere, el a sfîrşit prin a declara: „Condiţiile politice şi progresele efectuate pe calea reconcilierii nu o permit în prezent”.

ATAC CU MORTIERE LA KABUL

BMTF, 7 martie – Trei persoane au fost ucise şi alte 22 rănite în urma unui atac cu mortiere, în această dimineaţă, în vestul capitalei Kabul, la o importantă reuniune politică a şiiţilor Hazara, provocînd întreruperea bruscă a evenimentului şi fuga participanţilor, potrivit unor imagini difuzate în direct la televiziune, relatează AFP.

Atacul a fost revendicat de Statul Islamic din Khorashan.

Reuniunea a fost organizată pentru comemorarea a 24 de ani de la moartea liderului Hazara, Abdul Ali Mazari.

Un alt atac a avut loc miercuri în oraşul Jalalabad, în estul Afganistanului.

Atacurile survin în contextul în care Statele Unite şi talibanii poartă negocieri de pace la Doha de săptămîna trecută pentru a încerca să pună capăt conflictului care afectează Afghanistanul de aproape 18 ani.

ATAC SINUCIGAŞ LA JALALABAD

BMTF, 6 martie – Cel puțin 16 angajați ai unei companii de construcţii și cinci atacatori au fost uciși, alți patru angajați ai companiei au fost răniți și transportați la spital în stare critică, în urma unui atac, astăzi, la Jalalabad. Pînă acum, nici o grupare insurgentă nu a revendicat atacul.

Un atac sinucigaş urmat de schimburi de focuri a avut loc miercuri în Jalalabad, în estul Afghanistanului, a anunţat un oficial al provinciei Nangarhar. Atacul a vizat o companie privată în apropiere de aeroport, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Doi kamikaze şi-au detonat vestele cu explozibili, iar alţi doi au fost ucişi de forţele de securitate”, a declarat purtătorul de cuvînt al provinciei, Attaullah Khogyani, adăugînd că forţe speciale afghane au fost desfăşurate la faţa locului.

Jalalabad este capitala provinciei Nangarhar, situată la granița dintre Afghanistan și Pakistan.

Un jurnalist AFP aflat în zonă a confirmat exploziile. Atacul nu a fost revendicat încă şi survine în momentul în care Statele Unite şi talibanii poartă negocieri de pace la Doha de săptămîna trecută pentru a încerca să pună capăt conflictului care afectează Afghanistanul de aproape 18 ani.

Potrivit Departamentului de Stat al SUA, discuţiile se referă ”la patru subiecte comune care vor constitui un viitor acord”, şi anume „contraterorismul”, „retragerea trupelor” americane, „dialogul inter-afghan” şi ”încetarea focului”.

VIITURI ÎN KANDAHAR

BMTF, 03 martie – Cel puţin 20 de persoane au murit în urma unor viituri care s-au produs sîmbătă în Kandahar, sudul Afganistanului, unde mai multe case şi vehicule au fost luate de apele revărsate ale rîurilor ce străbat această regiune. Fotografia ce ilustrează acest text a fost realizată de Dan Vereş, vineri seara, şi ilustrează ploaia torenţială abătută asupra deşertului afghan şi bazei militare.

Potrivit Biroului Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Chestiunilor Umanitare (OCHA), creşterea subită a apelor a inundat o parte din oraşul Kandahar şi districtele învecinate, după ce meteorologii au înregistrat în această zonă precipitaţii de 97 de mililitri pe metru cub în ultimele 30 de ore.

„Cel puţin 10 persoane, inclusiv copii, sunt în continuare dispărute”, au transmis reprezentanţii acestei agenţii din cadrul ONU într-un comunicat. „Pînă la 2.000 de case au fost avariate în districtele afectate, inclusiv în oraşul Kandahar, iar pagube grave au fost semnalate la nivelul infrastructurilor”, precizează acelaşi comunicat.

Viceguvernatorul din Kandahar, Abdul Hananan Moneeb, a spus că este vorba despre cele mai grave inundaţii înregistrate în această provincie în ultimii şapte ani.

Comunitatea de păstori nomazi care locuiesc în corturi în proximitatea albiilor rîurilor Arghndab şi Arghistan, ce traversează capitala provinciei, a fost grav afectată: şase dintre ei au fost luaţi de apele revărsate, alături de o mare parte a turmelor lor de animale.

Aproximativ 400 de familii au fost salvate de armata afghană în districtele afectate după debutul acestor inundaţii, vineri seară.

Operaţiunile de salvare pe calea aerului au fost întîrziate din cauza ploilor puternice, a precizat pentru AFP, preluată de Agerpres, Raziq Shirzai, comandantul aviaţiei afghane din această regiune.

Viiturile se produc adeseori în văile afghane în urma ploilor de primăvară şi după topirea zăpezilor de pe piscurile montane.

Riscurile de viituri şi inundaţii au fost sporite de îndelungata perioadă de secetă cu care s-a confruntat Afghanistanul.

Potrivit OCHA, aproape 50 de persoane au murit între 1 ianuarie şi 12 februarie în urma unor viituri, mai ales în nord-vestul şi centrul ţării.

7 ATENTATORI SINUCIGAŞI ASUPRA 215th MAIWAND CORPS

BMTF, 01 martie – Şapte atacatori sinucigaşi şi 27 de luptători talibani înarmaţi au luat cu asalt, în această dimineaţă, la ora 4:00 (ora locală), un vast complex militar situat în provincia Helmand din sudul Afghanistanului, au anunţat oficiali locali. Aceştia au pătruns în Campul Cartierului General al Corpului 215 Armată Maywand, din Shorabak şi, potrivit unui purtător de cuvînt al talibanilor, după 10 ore, atacul era în curs de desfăşurare.

Potrivit oficialilor Corpului 215, baza Shorabak, ce găzduieşte forţele de securitate responsabile pentru provinciile Helmand şi Nimru, a fost luată cu asalt de şapte atentatori sinucigaşi şi 27 de militanţi înarmaţi cu armament uşor de infanterie şi lansatoare de grenade. Cel puţin 12 atacatori au fost ucişi.

Alături de militarii afghani, soldaţi americani şi consilieri sînt staţionaţi în complex.

Guvernul provinciei Helmand a indicat într-un comunicat că atacul asupra bazei militare a fost respins. Trei atacatori sinucigaşi şi alţi 12 înarmaţi au fost ucişi, arată sursa citată.

În timp ce consilierii militari americani şi militarii US ARMY sau National Guard erau prinşi în atacul din provincia Helmand, presa de peste ocean publica ştirea că “trupele americane s-ar putea retrage în totalitate din Afghanistan în următorii 3-5 ani”, potrivit cotidianului The New York Times, iar negocierile de pace între SUA şi talibani continuă la Doha.

„Toate forţele americane s-ar putea retrage din Afghanistan în următorii 3-5 ani, în cadrul unui nou plan al Pentagonului propus în timpul negocierilor de pace, plan ce ar putea duce la o împărţire a puterii între guvernul de la Kabul şi talibani”, a notat cotidianul american în ediţia sa de joi.

Acest plan va permite reducerea la jumătate a efectivelor americane în timpul următoarelor luni şi redesfăşurarea acestora pentru operaţiuni de contraterorism, explică publicaţia.

Circa 14.000 de soldaţi americani formează şi sprijină în prezent armata afghană, prin oferirea de sprijin aerian, şi supervizează operaţiunile de contraterorism.

Alte cîteva mii de soldaţi din state membre ale NATO, între care şi România, şi ţări partenere participă de asemenea la această misiune de formare, sub egida Alianţei Nord-Atlantice, misiune ce a fost prelungită pînă în 2024.

Societatea civilă afghană, în special apărătorii drepturilor femeilor, atenţionează că o retrage rapidă a forţelor militare ale coaliţiei internaţionale sau un acord încheiat în grabă cu talibanii ar putea deschide calea spre o revenire la un regim represiv sau la un război civil şi mai sîngeros.

JANDARMI ROMÂNI ÎN AFGHANISTAN. DRAPEL DECORAT

BMTF, 26 feb – 17 jandarmi români au pleat marţi, pentru o perioadă de şase luni, în Afghanistan, unde vor participa la NATO Training Mission (NTM-A), asigurînd misiuni de instruire pentru forţele locale de ordine, potrivit unui comunicat.

La ceremonia de plecare, care a avut loc la sediul Jandarmeriei Române, au fost prezenţi ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, alături de alţi oficiali MAI, precum şi familiile celor ce vor participa la misiune.

„Sînt 23 de jandarmi care vor asigura misiune de suport în Afganistan. Astăzi pleacă 17 dintre ei, următorii vor pleca în următoarele trei săptămîni, pe măsură ce obţin avizul la informaţii clasificate de tip NATO. Vor asigura o misiune de instruire pentru forţele de ordine afghane, se vor alătura în Afghanistan forţelor de asigurare a păcii, printre care şi forţele Ministerului Apărării Naţionale şi în aceste şase luni vor fi cazaţi în baza militară din Kabul”, a declarat Carmen Dan.

Ministrul a adăugat că această misiune este o dovadă că Jandarmeria Română este apreciată pentru ceea ce face şi pentru expertiza pe care o oferă pe plan internaţional.

„Pentru mine este o mîndrie şi o onoare şi mă bucur că astăzi am putut fi alături de ei pentru a le ura misiune uşoară şi să se întoarcă sănătoşi acasă la familii şi la colegi. Şi mă bucur şi că, în pofida tuturor momentelor dificile pe care le-am traversat, cel puţin în ultimele şapte luni de zile, însuşi domnul preşedinte Iohannis a înţeles cît este de importantă reprezentarea Jandarmeriei în teatrele de război şi a aprobat prin hotărîre de CSAT deplasarea acestui contingent de expertiză în Afghanistan, asta raportat la celelalte acţiuni (…) care au ca obiectiv de a afecta imaginea Jandarmeriei Române şi vă amintiţi demersurile făcute inclusiv în plan internaţional pentru a fi retrasă Jandarmeria din teatrele de război şi chiar de a fi desfiinţată”, a susţinut ministrul de Interne, potrivit Agerpres.

Cadrele acestui contingent au participat la diferite cursuri şi programe de pregătire şi au parcurs mai multe probe de verificare a cunoştinţelor de specialitate, de cunoaştere a limbii engleze, un examen psihologic şi teste medicale.

Pînă la acest moment, Jandarmeria Română a dislocat 10 contingente pe timpul misiunii NATO din Afghanistan. Concomitent, Jandarmeria participă la nouă misiuni sub egida UE, ONU şi OSCE.

Tot astăzi, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat decretul de decorare a Drapelului de luptă al Batalionului 812 Infanterie „Bistriţa”.

Astfel, în semn de recunoaştere a faptelor deosebite săvîrşite pe timpul îndeplinirii misiunilor militare, pentru rezultatele importante obţinute în procesul instruirii şi al pregătirii profesionale, Preşedintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit”în grad de Comandor cu însemn de război, pentru militari, Drapelului de luptă al Batalionului 812 Infanterie „Bistriţa”, specifică Departamentul Comunicare Publică al Preşedinţiei României.

2018 – an record pentru numărul de civili ucişi în Afghanistan

BMTF, 24 feb – Anul 2018 a fost cel mai sîngeros înregistrat vreodată pentru civilii victime ale conflictului afghan, cu 3.804 decese, din care marea majoritate imputate grupurilor insurgente de talibani şi organizaţiei Statul Islamic (SI), potrivit unui raport al ONU difuzat duminică, relatează agenţiile de presă.

Potrivit Misiunii ONU în Afghanistan (UNAMA) şi Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, numărul de decese este în creştere cu 11 % în raport cu 2017.

Începînd din 2014, cel puţin 3.500 de civili mor în fiecare an din cauza consecinţelor războiului din Afghanistan. În decurs de zece ani de recenzare a victimelor civile ale conflictului, ONU au înregistrat 32.000 de morţi şi 60.000 de răniţi.

Numărul copiilor ucişi a atins de asemenea un record în 2018 (927, faţă de 826 în 2017 şi 926 în 2016). Peste 7.000 de răniţi au fost înregistraţi, adică un număr echivalent cu cel din ultimii patru ani.

Ca termen de comparaţie:

La 15 februarie 1989, au fost retrase complet trupele sovietice din Afghanistan. Ultimul care a trecut frontiera marcată de rîul Amudaria a fost general-locotenentul Boris Gromov, ultimul comandant al Armatei a 40-a sovietică din Afghanistan. La 7 iunie 1988, în discursul său la Adunarea Generală a ONU, preşedintele Afghanistanului, Najibullah, a declarat că de la începutul conflictului în ţară au fost ucişi 243.900 de oameni, alţi 77.000 au fost răniţi. La aceştia se mai adaugă alţi 13.833 de soldaţi sovietici ucişi între decembrie 1979 – februarie 1989.

Potrivit ONU, factorii-cheie care au contribuit la această creştere semnificativă a numărului de decese sînt ”vizarea în mod direct a civililor” în cursul unor atacuri-sinucigaşe întreprinse de către grupuri de insurgenţi, precum şi bombardamentele aeriene şi luptele la sol duse de forţele proguvernamentale.

Astfel, dacă 63 % dintre morţi şi răniţi sînt imputate grupurilor rebele (37 % – talibanilor, 20 % – Statului Islamic şi 6 % – altora), 24 % sînt victime colaterale ale forţelor proguvernamentale (14 % – forţele afghane, 6 % – coaliţia internaţională).

”Este prima dată cînd operaţiunile aeriene se soldează cu moartea a peste 500 de civili”, notează raportul, atribuind 393 de decese coaliţiei internaţionale a NATO şi 118 armatei afghane a aerului.

Numai în 2018 ”aproape acelaşi număr de civili au murit în bombardamente cît au fost în total în anii 2014, 2015 şi 2016”, precizează ONU.

Aviaţia americană, care susţine armata afghană a aerului, şi-a intensificat în mod considerabil loviturile aeriene în 2018. Potrivit Centrului de comandă al US Air Force, 7.362 de rachete şi drone au vizat poziţii inamice, respectiv aproape dublul anului precedent, deja un record.

Grupurile de insurgenţi sînt responsabile de moartea a 2.243 de civili (şi rănirea a altor 4.737), respectiv o creştere de 3 % în raport cu 2017, ”în principal din cauza folosirii fără discriminare a dispozitivelor explozive”, subliniază ONU.

Raportul menţionează de asemenea 65 de atacuri-sinucigaşe în 2018, majoritatea dintre ele în capitala Kabul, provocînd moartea a 481 de persoane şi rănirea altor 1.150.

LUPTE ÎN KANDAHAR

BMTF, 17 feb – Kandaharul, “perla coroanei” pentru talibani, este mereu luat cu asalt de aceştia în încercarea de a slăbi şi pune în dificultate Forţele de Securitate Afghane, ANA, forţele de poliţie şi FOS. Acestea sînt instruite, consiliate şi îndrumate şi de specialişti români, în cadrul TAAC-S. La Centrul Regional de Pregătire Militară din Kandahar, de exemplu, românii îi specializează pe militarii ANA care dobîndesc cunoştinţe aprofundate în infanterie, geniu, prim-ajutor, artilerie şi dezamorsare dispositive explosive. Majoritatea acestor cunoştinţe sînt transmise de către cei 10 instructori militari români din cadrul Echipei de Consiliere.

Evoluţia în bine se vede de la rotaţie la rotaţie!

În această dimineaţă, cel puțin 20 de militanți afiliați talibanilor și ISIS Khurasan au fost uciși, în timpul unor operațiuni separate, desfășurate în provinciile sudice Kandahar și Nangarhar.

Potrivit unor surse militare, forțele speciale afghane au efectuat un raid în zona Band-e Timor din Kandahar, ucigînd 15 luptători talibani și distrugînd o mică ascunzătoare de arme și materiale pentru fabricarea dispozitivelor explozive.

O lovitură aeriană din districtul Khogyani din provincia Nangarhar a ucis 5 luptători ISIS-K.

Forțele speciale afghane au efectuat, de asemenea, un raid în districtul Sherzad și au distrus cinci ascunzători de hașiș în valoare de peste 1000 de euro, au adăugat sursele.

Operaţiunile s-au desfăşurat în timp ce o explozie declanșată de un dispozitiv exploziv improvizat în sudul provinciei Kandahar a ucis cel puţin trei civili, între care un copil.

Șeful poliției provinciale, generalul Tadin Khan, a declarat într-un comunicat că incidentul a avut loc în vecinătatea districtului Daman.

30 DE ANI PIERDUŢI

BMTF, 12 feb – Pe 15 februarie se împlinesc 30 de ani de cînd s-a încheiat retragerea Armatei Roşii din Afghanistan, după ce la 15 mai 1988, Mihail Gorbaciov, conducătorul URSS, a oprit campania militară în sprijinul guvernului comunist de la Kabul. În aceeași zi, Uniunea Sovietică a început să-și retragă trupele din Afghanistan, după opt ani de intervenție militară, care a costat URSS între 10.000 și 15.000 de militari, scrie Vocea Americii.

Forțele sovietice au intrat în Afghanistan în decembrie 1979, după ce teroarea confruntărilor între Parcham şi Khalq, cele două facţiuni rivale ale Partidului Democratic Popular din Afghanistan, a făcut peste 50.000 de morţi. Punctul culminant al acestor ciocniri a fost asasinarea președintelui Nur Mohammed Taraki de către suporterii rivalului său mult mai radical – Hafizullah Amin. Trupele sovietice cu destinație speciala (Spetsnaz) l-au ucis pe Amin, punînd în locul său pe Babrak Karmal – reprezentantul intelectualilor Parcham, aflat în exil. În aprigul război de nouă ani, aproximativ un milion de civili au fost omorîţi, 90.000 de luptători Mujahedini, 18.000 de soldaţi afghani şi 14.500 de soldaţi sovietici.

Intervenția “limitată” sovietica în Afghanistan a avut loc în toiul „războiului rece“ și a dus la o înrăutățire a relațiilor cu Statele Unite ale Americii. Ca răspuns a invaziei sovietice, SUA au impus sancțiuni economice împotriva Uniunii Sovietice, a suspendat discuțiile privind controlul armelor și a interzis sportivilor americani sa participe la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980.

Împreună cu alte țări aliate – Pakistan, Arabia Saudită și China – SUA au furnizat arme Mujahedinilor. Astfel, Afghanistanul devine nu doar locul unde se intersectează interesele celor două puteri competitoare, Statele Unite și Uniunea Sovietică, ci se transformă în spațiul înfruntării curentelor de opinie politică și religioasă din Orientul Mijlociu și într-un laborator în care iau naștere principalele organizații teroriste ce bîntuie acum lumea. Gherilele afghane autonome formează în 1985 un comitet denumit „Peshawar 7” , sau “Alianţa celor 7” al cărui scop era să corodoneze lupta împotriva guvernului din Kabul sprijinit de Uniunea Sovietică. Denumirea sa a fost dată după numele orașului pakistanez în care s-a constituit și în a cărui regiune au început a fi antrenați mujahedinii, iar cifra sa reprezintă cele șapte facțiuni de gherilă pe care le reunea. Această organizație, care ar fi trebuit să lupte pentru eliberarea Afganistanului, a fost sprijinită de către Arabia Saudită, Statele Unite, Marea Britanie, Pakistan și chiar China. Principalul finanțator era Regatul Saudit, prin persoana miliardarului Osama bin Laden!

După retragerea trupelor sovietice din Afghanistan nu au încetat ostilitățile. Căderea guvernului comunist al lui Mohammad Najibullah în 1992 dezlănțuie o luptă sîngeroasă pentru putere care omoară aproape 100.000 de oameni în doi ani și distruge parțial capitala, Kabul.

În 1994, mișcarea talibanilor începe să apară în sud, la Kandahar. Pînă in 1996, militanții grupului islamic radical „Taliban“ au capturat capitala Afghanistanului – Kabul. Măsurile lor șochează lumea civilizată, însă găsesc o largă adeziune printre triburi datorită exacerbării sentimentului național și puterii de a pune capăt – prin forța armelor, e adevărat – războiului civil ce distrugea țara de un deceniu.

În mod ironic, aceleași forțe pe care SUA le-au înarmat pentru a elimina armata sovietica din Afghanistan se găsesc astăzi, la masa tratativelor atît cu americanii, dar şi cu ruşii.

TALIBANII NEGOCIAZĂ ÎN FORŢĂ

BMTF, 6 feb – Talibanii negociază în forţă cu comunitatea internaţională, după ce preşedintele Donald Trump a anunţat retragerea trupelor americane, după 17 ani de război, din această ţară asiatică, denumită, la un moment dat, de un diplomat francez, “Elveţia Asiei”. Analiştii din întreaga lume care urmăresc subiectul numesc negocierile de pace drept “negocieri ale disperării” şi îşi pun întrebarea la ce bun cei 17 ani de eforturi militare şi pierderi de vieţi omeneşti, dacă ceasul istoriei revine la ora “0”.

Talibanii şi-au reiterat miercuri solicitarea ca toate trupele străine să fie retrase din Afghanistan, după ce Donald Trump a indicat în discursul său privind Starea Uniunii că SUA vor continua să se concentreze asupra combaterii terorismului, odată retrase forţele americane, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Preşedintele SUA nu a evocat termene precise în acest sens, în discursul de marţi, din Congres, dar a explicat că progresul în negocierile cu talibanii va permite reducerea contingentului de 14.000 de soldaţi americani din Afghanistan şi „concentrarea asupra combaterii terorismului”.

„În primul rînd, vrem ca toate forţele străine să plece şi prezenţa militară străină în ţara noastră să ia sfîrşit”, a declarat pentru Reuters Sohail Shahin, purtător de cuvînt la un birou al talibanilor din Qatar şi membru al echipei de negociatori talibani care discută în prezent la Moscova cu politicieni afghani de opoziţie. „Dar după încheierea prezenţei lor militare, pot veni echipe nemilitare şi chiar avem nevoie de ele pentru a lua parte la procesul de reconstrucţie şi dezvoltare”, a adăugat purtătorul de cuvînt taliban.

Oficiali americani au luat parte la mai multe runde de negocieri cu talibanii în Qatar în ultimul an, discuţii considerate cel mai serios demers în vederea păcii, după cei 17 ani de conflict. Ambele părţi au evocat progrese după cea mai recentă rundă de discuţii desfăşurată în ianuarie şi o nouă serie de convorbiri este prevăzută pentru 25 februarie.

Potrivit unor diplomaţi, remarcile lui Trump despre Afghanistan din discursul privind Starea Uniunii au urmărit să calmeze temerile guvernului afghan legate de o retragere bruscă a forţei NATO conduse de SUA.

Talibanii, care au calificat guvernul de la Kabul drept „marionetă”, şi-au prezentat la reuniunea de la Moscova viziunea asupra Afghanistanului postbelic, negociatorul-şef Sher Mohammad Abbas Stanikzai dînd asigurări că mişcarea sa nu doreşte să guverneze singură, ci în cadrul unui „sistem de guvernare islamic intra-afghan, în consultare cu toţi afghanii”.

Donald Trump s-a referit marţi seară în discursul său în faţa Congresului la o serie de discuţii „constructive” cu talibanii în Afghanistan, de unde preşedintele american doreşte să retragă trupele după mai bine de 17 ani de conflict, relatează AFP şi EFE.

„Administraţia mea poartă discuţii constructive în Afghanistan cu un anumit număr de grupări afghane, printre care talibanii”, a spus Donald Trump în discursul său privind Starea Uniunii.

„Pe măsură ce negocierile progresează, vom fi în măsură să reducem prezenţa trupelor noastre şi să ne concentrăm asupra luptei împotriva terorismului. Nu ştim dacă vom ajunge la un acord, dar ştim că, după aproape două decenii de război, a venit vremea să încercăm cel puţin să facem pace”, a mai spus liderul administraţiei de la Washington.

O reţea a femeilor afghane a cerut tot marţi înalţilor responsabili politici din ţara lor să aibă grijă ca libertăţilor lor cu greu obţinute să nu fie tratate cu dispreţ în cursul negocierilor de pace cu talibanii, relatează AFP.

Într-un comunicat difuzat înaintea unei reuniuni de marţi şi miercuri la Moscova între talibani şi membri ai opoziţiei faţă de preşedintele Ashraf Ghani, Afghan Women’s Network (Reţeaua Femeilor Afghane), care numără 3.500 de persoane şi 125 de organizaţii înscrise, a precizat că nu va accepta o pace în detrimentul libertăţii femeilor şi a cerut delegaţilor să apere drepturile femeilor, care reprezintă jumătate din cele 35 de milioane de locuitori ai Afghanistanului.

„Este dreptul nostru de a merge la şcoală şi de a lucra, iar toată lumea trebuie să respecte asta”, a declarat pentru AFP Mashal Roshan, o coordonatoare a Afghan Women’s Network.

Sub regimul talibanilor în Afghanistan (1996-2001), şcoala era interzisă pentru fete, iar femeile nu puteau avea un loc de muncă şi libertatea lor de mişcare era excesiv limitată.

Potrivit talibanilor, pe agenda reuniunii din capitala rusă se află „sfîrşitul ocupaţiei, o pace durabilă şi stabilirea unui sistem de guvernare islamică intra-afghană”.

Nici un reprezentant al guvernului afghan, pe care talibanii îl consideră o marionetă a SUA, nu a fost invitat la Moscova şi nici la recentele discuţii dintre americani şi talibani de la sfîrşitul lunii ianuarie de la Doha, spre nemulţumirea autorităţilor de la Kabul.

Femeile afghane, de asemenea în mare măsură excluse de la negocieri, se tem de o erodare a drepturilor lor dacă negociatorii vor încerca să încheie un armistiţiu rapid cu talibanii.

„Nu este necesar să se reinterpreteze viaţa femeilor afghane. În virtutea interpretării lor dure a Şaria, talibanii le-au ţinut pe femei închise în locuinţele lor şi nu le-au permis să iasă decît însoţite de un bărbat şi ascunse sub burqa”, se mai arată în comunicat.

Talibanii, prin intermediul purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid, au dat asigurări recent pentru AFP că „nu se vor opune” ca fetele să poată merge la şcoală, iar femeile să muncească.

„Vom încerca să oferim un mediu sigur pentru educaţia şi munca femeilor (…) Tot ce este permis în Şaria va fi permis”, a adăugat atunci Mujahid, subliniind totuşi că amestecul între bărbaţi şi femei „nu este permis de Şaria”.

Trump privatizează războiul din Afghanistan. Încet, dar sigur!

BMTF, 5 feb – Din ianuarie 2017, odată cu preluarea mandatului de preşedinte al SUA de către Donald Trump, numărul contractorilor privaţi de securitate a cunoscut o creştere masivă în Afghanistan, potrivit Pajhwok Afghan News.

În ultimii doi ani, Task & Purpose a raportat că procentul contractorilor înarmaţi, care susțin misiunea SUA în Afghanistan, a crescut cu peste 65%, ajungînd la 2.847.

Referindu-se la statisticile Pentagonului, site-ul relevă că în ianuarie 2017 existau în Afghanistan 1722 de contractori, faţă de luna ianuarie a anului 2016, cînd numărul acestora era de doar 1083 de contractori înarmați.

Un purtător de cuvînt al armatei americane din Afghanistan, colonelul Dave Butler, a legat creșterea numărului de contractori de o schimbare administrativă în organizarea misiunilor acestora, adică o reducere a orelor de muncă de la 12 la 8 ore pe zi, pentru a reduce oboseala şi costurile suplimentare.

Purtătorul de cuvînt al Pentagon, Heather Babb, a fost citat spunînd: „Cifra contractorilor fluctuează în mod curent în funcţie de categoriile de misiuni şi a cerințelor și alocărilor de personal”.

Cele mai multe dintre locurile de muncă ale contractorilor din Afghanistan au fost ocupate de cetățeni din țări terțe sau de afghani. Din cei 2.847 de contractori care locrează pentru Departamentul Apărării în Afghanistan, 84% nu sînt americani astăzi, la sfîrşitul lunii ia nuarie 2019, față de 71% în ianuarie 2017!

Pentagonul defineşte un contractor de securitate „orice persoană fizică, firmă, corporaţie, parteneriat sau altă entitate juridică non-federală care încheie un contract direct cu Departamentul Apărării (DoD) pentru a furniza servicii, bunuri sau construcţii”. Cea mai mare parte a contractorilor civili lucrează în toate domeniile imaginabile îndeplinind aceste roluri pentru a ajuta la gestionarea şi îmbunătăţirea condiţiilor din zonele de conflict şi post-conflict. Cele mai cunoscute companii, în ultimii 17 ani, cu contracte uriaşe cu Pentagonul, sînt: Blackwater, Triple Canopy şi Dyn Corp.

Blackwater a fost înfiinţată, în 1997, de Prince, fost instructor în Navy SEAL, pentru a oferi asistenţă de formare organizaţiilor militare. În anul 2002, compania se transformă în Blackwater Security Company (BSC), iar în 2007 devine Blackwater Worldwide. După numai doi ani, în februarie 2009, Blackwater a anunţat că va fi din nou redenumită, de data aceasta în „Xe Services LLC”, ca parte a unui plan de restructurare. Prince demisionează din calitatea de CEO, rămînînd doar preşedinte al consiliului de administraţie. În 2010, compania vinde un centru de formare unui grup de investitori care formează o nouă companie numită „Academi”. Din acest moment, despre vechea companie nu se mai aude nimic.

În consiliul de administraţie al Academi intră fostul procuror general, John Ashcroft, fostul consilier al Casei Albe, Jack Quinn, Bobby Ray Inman, un amiral în retragere cu o importantă experienţă dobîndită în DIA, NSA şi CIA, precum şi omul de afaceri McCombs. De menţionat este faptul că John Ashcroft şi Jack Quinn deţin funcţiile de directori fără a fi afiliaţi la companie. În anul 2012, generalul de brigadă în retragere Craig Nixon a fost numit noul CEO al Academi. Generalul a venit la Academi din cadrul grupului McChrystal unde era coordonatorul programului de dezvoltare a liderilor. Ultima funcţie avută în armată a fost aceea de director adjunct al operaţiilor în Comandamentul Central al SUA.

Triple Canopy şi Centrul de Instruire Academi, împreună cu alte companii care făceau parte din pachetul Grupului Constellis, se reunesc şi vor intra sub umbrela Constellis Holdings Inc, denumire care există şi astăzi.

Evoluţia numerică a acestor entităţi furnizoare de servicii a oscilat, funcţie de dimensiunea participării trupelor militare în teatrul de operaţii, de îndeplinirea obiectivelor strategice sau chiar de modificare a interesului strategic pentru teatrul de operaţii respectiv.

Recent, fondatorul companiei americane Blackwater, Erik Prince, a declarat că antreprenorii sînt cheia pentru a pune capăt războiului de lungă durată din Afghanistan. Prince, care în ultima perioadă a construit un nou imperiu în China, numit Frontier Services Group (FSG), şi ale cărui firme se află în strînsă colaborare cu autorităţile statului chinez, oferă o soluţie prin care ar putea înlocui forţa militară a NATO, existentă în Afghanistan, aproximativ 16.000 de militari, cu o forţă de aproximativ 8.000 de oameni la un cost de aproximativ 5 miliarde de dolari pe an.

Prince motivează viabilitatea soluţiei prin faptul că logistica necesară pentru a susţine efortul american în Afghanistan, acum în valoare de zeci de miliarde de dolari, a devenit prea împovărătoare. De asemenea, folosirea contractorilor ar permite preşedintelui Trump să-şi păstreze promisiunea de a pune capăt „războaielor pentru totdeauna”, dar şi să lase în urmă o anumită forţă militară.

TALIBANI UCIŞI ÎNTR-UN BOMBARDAMENT

BMTF, 3 feb – Mai mult de o duzină de militanți talibani au fost uciși, inclusiv doi atentatori sinucigași, într-un bombardament al forţelor internaţionale în districtul Shah Walikot din provincia sudică Kandahar, a declarat un oficial duminică.

Aziz Ahmad Azizi, purtătorul de cuvînt al guvernatorului, a declarat pentru Pajhwok Afghan News că avionul a vizat un grup de militanți în localitatea Wachbakhto în noaptea de sîmbătă.

Forțele de securitate afghane și civilii nu au avut de suferit în atacul pe timp de noapte, a concluzionat el.

Talibanii nu au comentat încă această informaţie.

ATENTAT LA UN MECI DE VOLEI

BMTF, 26 ian – Patru persoane au fost ucise şi alte 20 au fost rănite într-o explozie produsă vineri în timpul unui meci de volei în districtul Tala-o-Barfak din provincia Baghlan, în nordul Afghanistanului, a declarat sîmbătă guvernatorul districtului, Abdul Ahad Barfaki, relatează Agenţia Chineză Xinhua, preluată de Agerpres.

„Sute de oameni urmăreau un meci de volei vineri seara cînd o explozie a zguduit terenul, provocînd moartea a patru persoane şi rănirea altor 20″, a declarat Barfaki pentru Xinhua.

Toate victimele sînt civili, între care şi copii, a adăugat oficialul.

La rîndul său, un purtător de cuvînt al armatei din provincia Baghlan, Mohammad Hanif Rezai, a declarat că explozia a avut loc vineri seara într-o zonă controlată de talibani, provocînd moartea a cinci persoane şi rănirea altor 11, unele aflate în stare critică.

Atacul nu a fost deocamdată revendicat.

Marţi, un militar american a fost ucis, al doilea de la începutul anului, a anunţat într-un comunicat misiunea NATO Resolute Support, după anunţarea vinerea trecută a morţii unui alt militar în Germania, unde fusese transportat pentru îngrijiri medicale.

Sergentul Cameron A. Meddock a murit ”din cauza rănilor suferite în luptă la 13 ianuarie în provincia Baghdish”, nord-vestul Afghanistanului, potrivit unui alt comunicat al Departamentului Apărării.

În 2018, 12 soldaţi americani au fost ucişi în Afghanistan.

Aceste incidente au loc în plin proces de negociere între SUA şi talibani. Administraţia americană a confirmat marţi discuţii în curs în Qatar între emisarul său pentru Afghanistan, Zalmay Khalilzad, şi reprezentanţi ai talibanilor.

Talibanii afghani au anunţat luni că s-au întîlnit cu reprezentanţi americani în această ţară de la Golful Persic, unde dispun de un birou politic, pentru o nouă rundă de negocieri vizînd să pună capăt războiului.

Statele Unite, care s-au abţinut mereu să confirme reuniuni specifice, recunoscînd, totuşi, că discută cu „toate părţile implicate, inclusiv cu talibanii”, nu au făcut pînă în prezent nici un comentariu.