Categorie: Afganistan

Cel puţin 65 de morţi într-un atac împotriva SIM

 

BMTF, 22 ian – Cel puţin 65 de operatori din cadrul Serviciului de Informaţii Militare al Afghanistanului au fost ucişi într-un atac comis luni de talibani împotriva unei baze a acestora în centrul Afghanistanului, a declarat marţi un oficial afghan, relatează AFP, preluată de Agerprs.

O sursă din cadrul serviciilor de securitate a declarat sub rezerva anonimatului că sînt „cel puţin 70 de morţi” în atentat.

Un prim bilanţ al autorităţilor din provincia Wardak anunţa luni 12 morţi şi 20 de răniţi. Alte mass-media din Afghanistan au raportat că peste 100 de persoane au fost ucise.

Un vehicul de transport al trupelor armatei afghane, un Humvee furat şi „plin de explozibili”, a fost detonat la intrarea în centrul de pregătire al serviciilor de informaţii din Maidan Shar, capitala provinciei Wardak, situată la 50 de km sud de Kabul. Apoi, trei bărbaţi aflaţi într-un vehicul în urma maşinii detonate au intrat în tabără. A urmat un schimb de focuri şi cei trei atacatori au fost ucişi, însă majoritatea deceselor au avut loc „din cauza prăbuşirii parţiale a clădirii după explozia puternică”, a declarat şeful Consiliului provincial Akhtar Mohammad Tahiri, precizând că atacatorii purtau uniforme ale serviciilor de informaţii.

Talibanii au revendicat imediat atacul pe WhatsApp.

AER IRESPIRABIL LA KABUL

 

BMTF, 22 ian – Obişnuiţi cu perioadele lungi marcate de pericolul bombelor şi atentatelor sinucigaşe, locuitorii din Kabul se confruntă în această iarnă cu o nouă ameninţare potenţial letală: poluarea atmosferică, relatează luni AFP, preluată de Agerpres.

După ce iarna a pus stăpînire pe Afghanistan şi pe zonele sale montane, o ceaţă toxică a acoperit capitala situată la 1.800 metri altitudine, unde trăiesc cinci milioane de persoane.

Lipsa precipitaţiilor, aerul rece şi absenţa vîntului ţin captive noxele emise de autovehiculele foarte vechi, majoritatea diesel, dar şi fumul rezultat în urma arderii cărbunelui, a lemnelor şi a altor deşeuri printre care se numără chiar şi anvelope.

Penuria cronică de electricitate forţează numeroase familii să utilizeze sobele, care contribuie la deteriorarea calităţii aerului.

Acest efect de clopot atinge apogeul în timpul serii şi dimineaţa devreme cînd temperaturile coboară sub zero grade Celsius. Microparticulele periculoase, amestecate cu fumul suspendat în aer, formează o perdea groasă care reduce vizibilitatea şi îngreunează respiraţia.

Locuitorii din Kabul resimt o deteriorare a calităţii aerului în această iarnă comparativ cu anii precedenţi, o situaţie împărtăşită de medici, care au atras atenţia cu privire la creşterea semnificativă a numărului de pacienţi cu boli respiratorii în cursul ultimelor săptămîni.

Poluarea aerului din Kabul a depăşit în fiecare zi valorile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), iar capitala s-a clasat recent printre cele zece cele mai poluate oraşe din lume, conform reţelei AirVisual.

OMS a avertizat că expunerea pe timp îndelungat la poluare atmosferică poate provoca accidente vasculare cerebrale, boli cardiace, cancer la plămîni şi afecţiuni respiratorii.

Autorităţile afghane încearcă să sensibilizeze populaţia cu privire la pericolele poluării atmosferei şi să încurajeze utilizarea măştilor, chiar dacă acestea oferă doar o protecţie minimă. Într-o ţară în care majoritatea oamenilor sînt analfabeţi şi unde accesul la îngrijiri medicale este limitat, aceste recomandări au puţine efecte.

ATENTAT SINUCIGAŞ ÎN LOGAR

BMTF, 20 ian – Cel puţin 15 membri ai personalului de securitate au fost ucişi şi răniţi duminică, atunci cînd un atentator sinucigaş a intrat în plin în convoiul guvernatorului provinciei centrale Logar, declară oficiali afghani. Cel puţin opt dintre aceştia au fost ucişi.

VBIED-ul a spulberat convoiul guvernatorului în zona Safid Sang, din cartierul Mohammad Aga, în jurul orei locale 10:30, într-o acţiune similară celei în care a fost atacat convoiul românesc, la Kandahar, în care şi-a pierdut viaţa sanitarul Mădălin Stoica. Şase autovehicule au fost avariate.

Forțele de securitate au închis autostrada pentru trafic. Guvernatorul a supraviețuit atacului.

Convoiul guvernatorului, în care se găsea şi şeful serviciului de informaţii se îndrepta spre Kabul.

Atentatul a fost revendicat de talibanii afghani la o zi după ce aceştia au respins informaţiile mass-media pakistaneze că sînt pregătiţi să reia întîlnirile cu emisarul special al Statelor Unite Zalmay Khalilzad la Islamabad şi au repetat refuzul lor de a discuta direct cu guvernul afghan.

Statele Unite afirmă că orice reglementare a conflictului afghan trebuie să aibă loc între guvernul de la Kabul recunoscut pe plan internaţional şi talibani, care pînă acum au refuzat să discute cu o administraţie pe care o descriu ca un regim de marionetă ilegitim.

Talibanii au mai declarat că discuţiile de pace cu delegaţia americană ar putea fi reluate dacă ei vor fi asiguraţi că doar trei probleme vor fi abordate – retragerea SUA din Afghanistan, un schimb de deţinuţi şi ridicarea interdicţiei privind deplasarea liderilor talibani.

Recent, preşedintele american Donald Trump a afirmat că SUA vor retrage jumătate din cei 14.000 de militari americani de pe teritoriul Afghanistanului. România va suplimenta, în acest an, trupele existente deja cu aproximativ o companie.

Afghanistan on the brink of disaster

Preşedintele american Donald Trump şi-a reafirmat, la începutul acestei luni, chiar în 8 ianuarie, evident, pe tweeter, hotărîrea şi determinarea în implementarea deciziilor anunţate anterior de retragere a unei jumătăţi din trupele americane dislocate în Afghanistan : ”Războaiele nesfîrşite, în special cele care se duc din greşelile de judecată făcute cu mulţi ani în urmă, precum şi cele în care obţinem prea puţin ajutor financiar sau militar din partea ţărilor bogate şi care beneficiază atît de mult de ceea ce facem, vor ajunge în cele din urmă la un glorios sfîrşit!”.

În perioada 15-16 ianuarie a.c., Comitetul Militar, cea mai înaltă autoritate militară a NATO, se întruneşte în cadrul şedinţei şefilor Apărării (Chiefs of Defense – CHODs) la sediul NATO din Bruxelles, pentru a discuta, printre altele şi viitorul misiunii Resolute Support, dar şi situaţia securităţii regionale, ca urmare, inclusiv, a anunţatei reduceri de trupe americane din TO Afghanistan. Generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, participă, în aceste zile, la sesiunea Comitetului Militar.

Pe agenda reuniunii se regăsesc subiecte referitoare la aspectele militare de actualitate privind provocările strategice actuale și viitoare ale NATO, strategia militară a NATO, misiunea Resolute Support din Afghanistan, privind consilierea, asistenţa şi instruirea  instituțiilor afghane și forțelor naționale de apărare și securitate, precum și situația securității regionale.

România este profund implicată în consilierea, asistenţa şi instruirea forţelor de securitate afghane din sudul ţării, fapt pentru care am primit felicitări la cel mai înalt nivel, atît din partea partenerilor de coaliţie, dar, mai ales, din partea comandanţilor superiori afghani.

Pentru a înţelege dimensiunea implicării instructorilor români în pregătirea forţelor afghane de securitate, ascultaţi-l pe col. Mihai Anton, care a fost, în urmă cu exact un an, şeful echipei SFAT din cadrul TAAC-S:

În ceea ce priveşte situaţia de securitate, cu toate că în cei aproximativ 17 ani de prezenţă în Afghanistan forţele internaţionale împreună cu forţele de securitate afghane au dus o campanie militară impresionantă pentru eliminarea elementelor insurgente şi reconstrucţia statului afghan, situaţia actuală arată că insurgenţii deţin controlul în cea mai mare parte a teritoriului afghan, mai mult decît au deţinut vreodată după anul 2001.

Dacă la începutul anului trecut conducerea Misiunii „Resolute Support” era optimistă în ceea ce priveşte cursul acţiunilor militare desfăşurate de forţele de securitate afghane, sprijinite, asistate şi consiliate de forţele internaţionale, în prezent se constată că lupta împotriva insurgenţei a intrat într-un nou impas, ultimele acţiuni talibane provocînd pierderi importante în rîndul populaţiei, militarilor afghani şi forţelor internaţionale.

CEL PUŢIN 4 MORŢI, ÎN ACEASTĂ SEARĂ, ÎN ZONA VERDE DIN KABUL

 

BMTF, 14 ian – O maşină-capcană a explodat în această seară în estul capitalei afghane Kabul, lîngă un complex unde îşi au locuinţele angajaţii mai multor agenţii şi organizaţii internaţionale, provocînd moartea a cel puţin 4 persoane şi rănirea altor 90, dintre care 10 copii, informează agenţiile de presă internaţionale.

Vehiculul-capcană a vizat un complex ce găzduia angajaţi străini, dar care era în parte gol în momentul exploziei.

Acest complex puternic securizat, denumit Green Village, a fost timp de mai mulţi ani ocupat de angajaţi ai diferitelor agenţii ale Naţiunilor Unite, dintre care cei mai mulţi s-au mutat în locuri mai puţin expuse atacurilor.

O sursă de securitate afghană a declarat că explozia a avut loc pe şoseaua Jalalabad, lîngă Green Village, complex care are ziduri antiexplozie şi posturi de securitate.

Potrivit purtătorului de cuvînt al poliţiei afghane, Basir Mujahid, vehiculul plin cu explozivi a fost detonat. „Zona a fost izolată şi este în curs o operaţiune pentru găsirea suspecţilor şi atacatorilor”, a spus el.

Talibanii au revendicat responsabilitatea atentatului cu maşină-capcană. Zabihullah Mujahid, un purtător de cuvînt al militanţilor islamişti, a declarat că „Cinci atacatori, inclusiv atacatorul sinucigaş cu bombă, la bordul unui vehicul încărcat cu explozivi, au fost implicaţi în atac”. Zona Verde din Kabul a mai fost în trecut ţinta unui atac al militanţilor islamişti.

În primele zile ale anului militanţii talibani au organizat un atac asupra unei baze a armatei afghane, prin săparea unui tunel subteran şi detonarea explozibililor. Oficialii transmit că 6 membri ai forţelor de securitate au murit. Corespondenţii BBC transmit că nu este prima dată cînd talibanii au folosit tuneluri pentru a ataca, dar acesta este cel lung, avînd 800 de metri. Se pare că le-a trebuit cel puţin o lună pentru a-l realiza şi nu este clar cum de trupele afghane nu au suspectat nimic.

Două zile mai tîrziu a fost ucis de talibani primul jurnalist în acest an, 2019: Javid Noori, 27 de ani, colaborator al postului de radio NESHAT, din Provincia Farah. Student la psihologie la Universitatea din Kabul, Noori a fost ucis pe 5 ianuarie într-un post de control al talibanilor.

Noul atentat, însă, are loc într-un moment în care s-au intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt conflictului afghan, în care foţele guvernamentale, susţinute de comunitatea internaţională, luptă împotriva insurgenţilor talibani. După cum arată situaţia de fapt, speranţele pentru ca în anul 2019 să se producă o schimbare majoră, în bine, a situaţiei din Afghanistan, rămîn reduse. Cu toate că luptătorii talibani şi celelalte grupări insurgente trec printr-un proces de uzură, au suferit importante pierderi şi sînt dispuşi să facă unele compromisuri, atîta timp cît controlează peste jumătate din teritoriul afghan, au asigurată finanţarea şi îşi menţin libertatea de mişcare, atît pe teritoriul Afghanistanului, cît şi în Pakistan, liderii Mişcării Talibane nu vor face concesii şi vor fi tentaţi să încheie acorduri de pace numai în condiţiile impuse de ei.

Cel mai recent atentat împotriva străinilor la Kabul a avut loc la sfîrşitul lui noiembrie, printr-un atac multiplu revendicat de talibani împotriva companiei de securitate britanice G4S, ucigînd 10 persoane, dintre care 4 membri G4S.

Acest prim atentat din noul an a fost comis la Kabul în timp ce emisarul american pentru pace în Afghanistan, Zalmay Khalilzad, efectuează de o săptămînă un turneu în Asia, care după India urmează să-l conducă în China, Pakistan şi Afghanistan.

De asemenea, atentatul are loc la puţin timp după ce preşedintele american Donald Trump, pierzîndu-şi răbdarea în faţa acestui conflict interminabil, şi-a făcut publică în decembrie intenţia de a retrage jumătate din cei 14.000 de soldaţi americani desfăşuraţi în Afghanistan. Decizia preşedintelui american, de retragere a jumătate din trupele americane, fără consultarea Pentagonului, schimbă fundamental fosta strategie propusă tot de Administraţia Trump pentru Afghanistan, prin care SUA îşi făceau cunoscute intenţiile de a rămîne implicate militar, pînă cînd cele 20 de organizaţii teroriste, desemnate de SUA, active în Afghanistan şi Pakistan vor fi învinse. Vechea strategie nu prevedea un calendar sau o limită de timp pentru asta.

Este posibil ca plecarea a jumătate din efectivele americane să producă o reacţie în lanţ şi alte state, din cele 39 participante la Misiunea „Resolute Support”, să-şi revizuiască politica de participare la această misiune şi să considere că efortul menţinerii în teatrul de operaţii a unui anumit număr de militari este prea mare comparativ cu avantajele aduse. Din acest punct de vedere, este foarte probabil ca în anul 2019 să se producă mutaţii majore la nivelul implicării militare internaţionale în Afghanistan, care în contextul de securitate existent şi al stării precare de operaţionalizare a forţelor de securitate afghane, să crească pericolul extinderii ameninţării teroriste din regiunea care găzduieşte cea mai mare densitate de organizaţii teroriste de pe Glob către alte zone ale lumii. Deocamdată, în acest an, numărul militarilor români dislocaţi în Afghanistan va creşte cu aproximativ o companie.

În paralel, Rusia şi Iranul au organizat în ultimele luni întrevederi cu talibanii pe teritoriul lor. China, care vrea să-şi extindă influenţa în Asia prin strategia sa de „noi drumuri ale mătăsii”, i-a invitat la discuţii.

2018, SÎNGEROS PENTRU JURNALISMUL AFGHAN

BMTF, 11 ian – Astăzi, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România celebrează un secol de la înfiinţare. La mulţi ani! În această sută de ani, ziariştii români au fost feriţi de pericole directe care să le pună viaţa în pericol. Nu acelaşi lucru putem spune despre jurnaliştii din alte ţări!

Anul 2018 a reprezentat un nou an sîngeros pentru jurnaliştii afghani, înregistrîndu-se 17 morţi şi peste o sută de cazuri de violenţă contra lucrătorilor din mediile de comunicare, a dezvăluit Comitetul pentru Siguranţa Jurnaliştilor Afghani (AJSC).

Potrivit bilanţului anual, prezentat la Kabul, cifra jurnaliştilor ucişi a scăzut faţă de 2017, care, cu 20 de morţi, a fost anul cu cele mai multe victime în rîndul ziariştilor locali, de cînd AJSC a început să realizeze astfel de rapoarte, în 2013.

Organizaţia a precizat că alţi 15 jurnalişti au fost răniţi anul trecut şi s-au raportat 121 de cazuri de violenţă fizică şi intimidare, între care reţinere ilegală, ameninţări şi insulte.

Din aceste 121 de cazuri, în 41% vina aparţine talibanilor şi grupării jihadiste Stat Islamic, în 37% unor persoane în legătură cu guvernul, în 5% unor proprietari din presă, iar restul unor persoane neidentificate.

În 11% din cazurile contabilizate de ONG, victimele violenţei au fost femei.

Cea mai mare parte a jurnaliştilor afgani şi-au pierdut viaţa în aceeaşi zi, 30 aprilie, cînd un dublu atentat sinucigaş în centrul capitalei Kabul, revendicat de gruparea Statul Islamic, a provocat moartea a 9 jurnalişti, între care şi un fotograf al agenţiei franceze AFP.

În aceeaşi zi, un jurnalist afghan care lucra pentru BBC a fost împuşcat mortal în sud-estul Afghanistanului.

Dacă la începutul anului trecut conducerea Misiunii NATO „Resolute Support” era optimistă în ceea ce priveşte cursul acţiunilor militare desfăşurate de forţele de securitate afghane, sprijinite, asistate şi consiliate de forţele internaţionale, în prezent se constată că lupta împotriva insurgenţei a intrat într-un nou impas, ultimele acţiuni talibane provocînd pierderi importante în rîndul populaţiei, militarilor afghani şi forţelor internaţionale.

Situaţia devine din ce în ce mai critică, dar şi emblematică, totodată, pentru întreaga campanie militară – insurgenţii nu sînt în măsură să preia controlul în oraşe sau localităţi mari, dar nici forţele de securitate afghane, cu tot sprijinul din partea forţelor internaţionale, nu reuşesc să pună capăt acţiunilor acestora.

Mai mult, guvernul de uniune naţională se confruntă cu o intensă contestare publică pentru incapacitatea sa de a combate corupţia, de a oferi securitate, de a atenua tensiunile etnice în creştere şi de a dezvolta economia.

După cum arată situaţia de fapt, speranţele pentru ca în anul 2019 să se  producă o schimbare majoră, în bine, a situaţiei din Afghanistan, rămîn reduse!

PRIMUL ATAC TALIBAN PUTERNIC ÎN 2019

BMTF, 8 ian – Combatanţii talibani au atacat două puncte de control în vestul Afghanistanului, ucigînd cel puţin zece membri ai forţelor de securitate şi reprezentanţi ai unei miliţii proguvernamentale în numai 24 de ore, informează AFP, citînd surse oficiale, dar există informaţii despre cel puţin 21 de morţi, scrie Agerpres.

Totodată, cel puţin 15 combatanţi talibani au fost ucişi în aceste lupte care s-au desfăşurat în districtele Qadis şi Ab Kamari, în provincia Badghis, a precizat Jamshid Shahabi, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei.

La rîndul său, şeful Consiliului provincial din Badghis, Abdul Aziz Bek, a comunicat un bilanţ mult mai ridicat, de 21 de morţi, în rîndul forţelor proguvernamentale -14 poliţişti şi şapte membri ai unei miliţii.

Talibanii au preluat controlul asupra a două puncte de control şi au luat toate echipamentele militare şi muniţiile, a indicat totodată şeful Consiliului provincial din Badghis.

Forţele talibane au revendicat ambele atacuri, notează agenţia franceză de presă.

În altă parte a ţării, în provincia Paktika (est), opt civili au fost ucişi luni şi alţi 12 au fost răniţi în explozia unei bombe artizanale în apropiere de o piaţă în districtul Janikhail.

Printre persoanele ucise figurează doi fraţi de 10 şi 12 ani, a indicat pentru AFP purtătorul de cuvînt al poliţiei din provincie, Shah Mohammad Aryan. Un grup de copii a încercat să înlăture un dispozitiv pe care l-au descoperit cînd acesta a explodat.

Nu se ştie dacă bomba a fost amplasată recent în mod deliberat sau este una care se afla acolo de mai mult timp pe fondul conflictului cu talibanii.

În primele opt luni ale anului 2018, circa 8.050 de civili au fost ucişi în Afghanistan, conform ultimelor date ale ONU.

Această baie de sînge intervine în timp ce iniţiative diplomatice se înmulţesc pentru a-i face pe talibani să accepte negocieri de pace, la 17 ani după sosirea în Afghanistan a coaliţiei internaţionale condusă de SUA, care i-a înlăturat de la putere.

O rundă de discuţii a avut loc la sfîrşitul anului 2018 între talibani şi Iran, la scurt timp după anunţul Washingtonului privind o preconizată reducere a efectivelor americane în Afghanistan.

Talibanii s-au întîlnit de asemenea în decembrie cu reprezentanţi americani, pakistanezi şi saudiţi în Emiratele Arabe Unite (EAU).

În decembrie anul acesta (24 – 27) se împlinesc 40 de ani de la invazia trupelor sovietice în Afghanistan, moment care a dus la creearea mişcării talibane.

AVERTISMENT TALIBAN

BMTF, 28 dec – Talibanii au avertizat joi SUA în legătură cu o înfrîngere comparabilă cu cea a sovieticilor în anii ’80 dacă nu părăsesc Afghanistanul, avertisment lansat într-un moment în care Washingtonul prevede reducerea drastică a prezenţei sale în această ţară.

Într-un mesaj transmis cu ocazia împlinirii a 39 de ani de la invadarea Afghanistanului de către URSS, talibanii i-au avertizat pe americani că riscă acelaşi tip de ”umilinţă” şi au subliniat că ei ar putea ”învăţa mult” din evenimentele din acea vreme.

Sovieticii au pus capăt, la sfîrşitul lui 1989, unei ocupaţii ce dura de un deceniu în Afghanistan, grăbind plonjarea ţării într-un război civil şi ascensiunea talibanilor.

”Fiţi atenţi la înfrîngerea sovietică în Afghanistan şi renunţaţi să mai înfruntaţi tăria de caracter a afghanilor, pe care ei au dovedit-o deja”, a declarat purtătorul de cuvînt al talibanilor Zabiullah Mujahid într-un mesaj.

Insurgenţii nu au răspuns formal la anunţul, care nu a fost confirmat oficial de către Washington, că SUA intenţionează în curînd să-şi reducă la jumătate prezenţa militară în Afghanistan. Rebelii cer de mult timp retragerea trupelor străine din ţară pentru a participa la negocieri de pace.

Anunţul, survenit în contextul eforturilor de relansare a negocierilor de pace cu talibanii, i-a luat prin surprindere pe numeroşi diplomaţi şi responsabili politici de la Kabul. Mulţi afghani se tem că fragilul guvern al putea cădea şi ţara s-ar confrunta cu un nou război civil.

Cu ocazia marcării a 39 de ani de la invazia Afghanistanului, în Republica Moldova se depun flori la memorialul „Feciorilor Patriei – Memorie Eternă”. Evenimentul este marcat la Chişinău, în fiecrare an, de cîteva sute de persoane, în mare parte veterani ai războiului din Afghanistan. Potrivit datelor oficiale, în războiul din Afghanistan au participat aproximativ 12.500 de moldoveni, dintre care 297 au căzut pe cîmpul de luptă, iar alţi patru au fost daţi dispăruţi: Vasilcovschii Ion Petru, din Sîngerei, David Gheorghe Vasile, din Cantemir, Belecci Ion Eugen, din Vulcăneşti, şi Şalaru Mihail Ilie, din Chişinău.

Retragerea trupelor sovietice din Afghanistan a început în anul 1987, iar ultimele unităţi au fost evacuate în februarie 1989.

Retragerea trupelor sovietice din “căldarea” Afghanistanului nu a adus pacea mult sperată, din potrivă! Războiul antiterorist a fost declanşat în toamna anului 2001, după atacurile din 11 septembrie asupra turnurilor gemene din New York, cînd SUA au cerut activarea Articolului 5 din Carta Alianţei Nord Atlantice, care spune că atunci cînd un stat membru este atacat, celelalte state membre sînt obligate să acorde ajutor. Intervenţia în Afghanistan a fost considerată perfect legitimă şi a primit, printr-o rezoluţie, acceptul Consiliului de Securitate al ONU.

Afghanistanul a fost pe rînd călcat de perşi, apoi de macedonenii lui Alexandru, apoi de sasanizi şi arabi, de unde au şi preluat religia islamică. În 1747, afghanii pastuni şi-au construit un stat, condus de un rege (Mario Balint şi Raico Cornea, “Primul război al mileniului”, Ed. Augusta, 2001). În secolul XIX, englezii încearcă să ocupe Afghanistanul. Începe astfel primul război colonial, care ţine din 1839 pînă în 1842. Luptele reizbucnesc în perioada 1878-1880. În cele din urmă, Imperiul Britanic se retrage, în 1919, dintr-o ţară care îi aducea mai multe necazuri decît beneficii (op.cit.). În iulie 1973, regele este înlăturat şi are loc proclamarea republicii. În 1978, cu implicarea Moscovei, comuniştii afghani preiau puterea, provocînd război. URSS se retrage încă din 1989, cînd îşi recunoaşte neputinţa în lupta cu mujahedinii (războinici religioşi).

Evident, în perioada Războiului rece, în ajutorul rezistenţei afghane intervin Statele Unite care, prin intermediul CIA şi Serviciului pakistanez, îi livrează arme. Islamişti, dar mai ales arabii, vin să lupte cu necredincioşii. Al Qaeda şi Osama bin Laden găsesc în munţii Afghanistanului o casă bună în pregătirea pentru activităţile teroriste, sprijinite de CIA, cît timp au fost îndreptate împotriva sovieticilor. În 1992 se pune capăt regimului comunist, cînd demisionează preşedintele Mohammad Najibullah.

Talibanii instituie un regim draconic, fiind interzise orice influenţe occidentale. În Afghanistan, majoritatea populaţiei este analfabetă şi lipsesc, în general, apa potabilă, electricitatea, infrastructura rutieră, televiziunea, radioul, ziarele. Excepţie fac capitala Kabul şi cîteva oraşe importante.

În regiune, se înfruntă astăzi cea mai bine înzestrată armată a lumii, trupele NATO, cu o forţă eterogenă, formată din talibani, foşti mujahedini, mercenari arabi şi, bineînţeles, teroriştii aflaţi sub stindardul Al Qaeda.

 

ATAC SÎNGEROS LA KABUL

BMTF, 26 dec – Cel puţin 43 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 10 au fost rănite, luni, într-un atac lansat împotriva unui complex de clădiri guvernamentale din Kabul, luat cu asalt timp de aproximativ şapte ore de bărbaţi înarmaţi, fiind unul dintre cele mai sÎngeroase atacuri comise în capitala afgHană de la începutul anului, a anunţat marţi Ministerul Sănătăţii.

În complex se află clădiri ale ministerelor Lucrărilor Publice şi Muncii şi Problemelor Sociale. Acesta este cel mai sîngeros atac comis la Kabul de la cel de luna trecută comis de un kamikaze în cursul unei adunări a unor importanţi lideri religioşi, atac care s-a soldat cu 55 de morţi.

Atacul de luni, care nu a fost încă revendicat, survine după anunţarea – neconfirmată oficial, a retragerii a aproximativ 7.000 din cei 14.000 de soldaţi americani desfăşuraţi în Afghanistan.

Forţele afghane au ucis trei din cei patru atacatori şi au eliberat peste 350 de persoane care se aflau captive în complex, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului Sănătăţii, Najib Danish. Un al patrulea atacator a fost ucis în explozia unui vehicul capcană care a lansat atacul.

Acesta reprezintă cel de-al 22-lea atac comis din ianuarie la Kabul. În total, 510 persoane au fost ucise şi aproape 1.000 rănite în aceste atacuri lansate în capitala Afghanistanului, luată cu asalt de talibanii care negociază revenirea la conducerea Afghanistanului.

SUA – RETRAGERE “IMPORTANTĂ” DIN AFGHANISTAN

BMTF, 21 dec – Preşedintele Donald Trump a decis să retragă un număr „important” de trupe americane staţionate în Afghanistan, a informat joi un responsabil american, la o zi după anunţul retragerii celor staţionate în Syria, relatează Agerpres.

„Decizia a fost luată. Va fi o retragere importantă” din Afghanistan, a declarat acest responsabil sub acoperirea anonimatului.

Este vorba despre circa 7.000 din cei 14.000 de soldaţi americani prezenţi în Afghanistan, au anunţat Wall Street Journal şi New York Times.

Aceste trupe operează atît în cadrul unei misiuni NATO în sprijinul forţelor afghane, cît şi pentru operaţiuni separate de luptă împotriva terorismului. Militarii americani luptă împreună cu militarii români care tocmai au primit o suplimentare de trupe în ultima şedinţă a CSAT.

Donald Trump a luat decizia marţi, potrivit acestui responsabil, în aceeaşi zi în care liderul de la Casa Albă a informat Pentagonul despre decizia de a retrage trupele americane din Syria.

Un anunţat care l-a determinat pe secretarul Apărării, Generalul Jim The Mad Dog Mattis, să-şi prezinte demisia joi.

„Pentru că aveţi dreptul să aveţi un secretar al Apărării ale cărui vederi sînt apropiate de ale dumneavoastră (…), consider că este un lucru bun să mă retrag”, a scris el într-o lungă scrisoare adresată preşedintelui şi făcută publică de Pentagon.

Cele două decizii luate de Donald Trump legate de Syria şi Afghanistan sînt susceptibile să aibă consecinţe geopolitice majore în regiunile în cauză.

Jim Mattis şi alţi consilieri militari de prim-plan l-au convins anul trecut pe omul de afaceri republican, iniţial refractar la această idee, să trimită suplimentar mii de trupe în Afghanistan, unde talibanii încep să recîştige teren în faţa forţelor afghane.

Decizia de a retrage un număr „important” de trupe americane din Afghanistan intervine în timp ce Washingtonul încurajează un acord de pace cu talibanii.

NATO a reafirmat vineri continuarea angajării sale în misiunea din Afghanistan, după anunţul privind retragerea unui număr ”important” de militari americani prezenţi în ţara răvăşită de război.

Doamna Oana Lungescu, purtătoarea de cuvînt a Alianţei, a refuzat să comenteze direct anunţul privind retragerea SUA, dar a reamintit angajamentul reiterat în cadrul unei recente reuniuni a miniştrilor de externe din ţările membre ale NATO de ”a asigura securitatea pe termen lung şi stabilitatea în Afghanistan”.

”Angajarea noastră este importantă pentru a garanta că Afghanistanul nu va mai deveni niciodată un adăpost pentru teroriştii internaţionali care ne ameninţă acasă la noi”, a declarat dna Lungescu.

O parte a trupelor americane desfăşurate în Afganistan participă la misiunea NATO ”Resolute support”, care antrenează, supraveghează şi oferă consultanţă forţelor afghane în lupta lor împotriva talibanilor, în timp ce altele sînt angajate în operaţiuni separate de luptă împotriva terorismului. Nu se ştie pentru moment ce misiune va fi afectată de retragerea SUA.

Purtătoarea de cuvînt a NATO i-a adus un omagiu şefului Pentagonului, generalul James Mattis, care şi-a prezentat demisia, afişîndu-şi dezacordul cu noua strategie a Casei Albe marcată de retragerea trupelor din Syria şi de pregătirea unei dezangajări în Afghanistan.

Responsabilul american a avut un rol-cheie ”pentru a păstra un NATO puternic şi gata să facă faţă provocărilor de securitate cu care ne confruntăm (…) Este foarte respectat ca soldat şi ca diplomat”, a mai spus Oana Lungescu.

TALIBANII, ATAC BRUTAL ÎN HERAT

BMTF, 7 dec – Cel puţin 18 soldaţi afghani au fost ucişi în noaptea de joi spre vineri în cursul unui atac brutal al talibanilor ce a avut loc în provincia Herat, asupra unei mici baze în care se aflau 50 de militari ai Armatei Naţionale Afghane, a indicat un oficial, citat de AFP, scrie Agerpres.

Militanţii au luat cu asalt un punct de control al armatei în districtul Shindand şi au luat de asemenea ostatici alţi 22 de militari ai ANA, a declarat Sardar Bahaduri, membru al consiliului provinciei, precizînd că mulţi dintre militarii capturaţi erau răniţi.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor Zabiullah Mujahid a postat o înregistrare video pe Twitter care arată într-o încăpere presupuşi soldaţi capturaţi. Autenticitatea înregistrării video nu a putut fi verificată în mod independent.

Săptămîna trecută, o confruntare înverşunată între talibani şi o miliţie proguvernamentală condusă de un comandant local puternic în acelaşi district s-a soldat cu 29 de morţi şi 17 răniţi.

APROXIMATIV 1000 DE MILITARI ROMÂNI, DIN 2019, ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 6 dec – Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a subliniat miercuri, în a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, că România va continua să își mențină profilul activ și prezența semnificativă în teatrul de operațiuni din Afghanistan și în 2019. Potrivit documentelor, aproximativ 1000 de militari români vor acţiona în Afghanistan, din 2019, în cadrul Misiunii NATO Resolute Support, ce a fost prelungită pînă în 2024.

La rîndul său, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat miercuri preocupat de numărul mare de victime din rîndul forţelor de securitate afghane şi de riscul ca Afghanistanul să fie folosit ca bază pentru grupări teroriste.

„Există un risc semnificativ ca talibanii să revină la putere şi să permită instalarea grupărilor teroriste … Trebuie să asigurăm securitatea cetăţenilor noştri evitînd transformarea Afghanistanului într-o platformă pentru teroriştii înfrînţi în Iraq şi în Syria, a afirmat Stoltenberg în cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai NATO de la Bruxelles Nu intră în discuţie ca Statul islamic să-şi recreeze în Afghanistan califatul pierdut în Iraq şi Syria”, a subliniat secretarul general al NATO.

Acesta a pledat pentru menţinerea unei prezenţe a Alianţei în Afghanistan, deşi a recunoscut un „cost financiar şi uman ridicat”, deplîngând pierderile suferite în ultimele săptămîni.

NATO menţine pe teritoriul afghan 16 910 soldaţi în cadrul misiunii Resolute Support, vizînd formarea forţelor locale.

Pe de altă parte, Ministerul Afghan de Interne afirmă că Forțele Afghane de Protecție Publică (APPF), aflate în subordinea guvernului de la Kabul, îndeplinesc astăzi majoritatea sarcinilor de securitate în Afghanistan. Responsabilitățile includ escorte pentru trupele străine și alte servicii de securitate pentru ONG-uri, clienți diplomatici sau de afaceri. Organismul a fost creat printr-un decret prezidențial din 2010, an în care, fostul preşedinte Kharzai a interzis toate companiile private de securitate după o serie de scandaluri. Pînă în acel moment, un număr mare de contractanți străini de securitate privată supravegheau majoritatea locurilor de muncă din domeniul securității. Firmele de securitate străină au fost, însă, autorizate să se reînregistreze ca o companie de administrare a riscurilor.

Compania britanică G4S, a cărei bază a fost atacată la sfîrşitul lunii noiembrie de talibani, ucigînd cinci contractori, între care un cetăţean britanic, este angajată, între altele, să instruiască trupele guvernamentale APPF. G4S are aproximativ 1200 de angajați în Afghanistan, mai mulţi decît contingentul românesc, și a fost în țară începînd din 2003. “Jumătate dintre contractori sînt afghani, iar cealaltă jumătate este alcătuită din cetățeni străini, inclusiv britanici”, pune Sorcha MacLeod din cadrul Grupului de lucru al ONU privind utilizarea mercenarilor şi companiilor private de securitate.

Marţi, noul şef al comandamentului central al armatei americane ce supervizează operaţiunile din Afghanistan, generalul Kenneth McKenzie, şi-a exprimat preocuparea faţă de incapacitatea forţelor afghane de a rezista într-un mod eficace în faţa talibanilor, ale căror efective sînt estimate la circa 60.000 de combatanţi. McKenzie a avertizat în cursul audierii sale de confirmare din Senat că, dacă nu se îmbunătăţesc recrutarea şi formarea forţelor locale din Afghanistan, acestea nu vor putea face faţă ratei actuale de pierderi.

În 2012, de exemplu, au fost înregistraţi în Afghanistan mai mult de 100.000 de contractori – înarmați și neînarmați – angajați de Departamentul Apărării al SUA. Aceasta a inclus mai mult de 20.000 de contractori de securitate privată. Numărul contractorilor privați de securitate a scăzut sub 1 000 la sfîrșitul anului 2016, dar de atunci a crescut ușor. În octombrie 2018, în Afghanistan erau aproape 2.500 de contractori privați, potrivit Departamentului Apărării al SUA. Cei mai mulți sînt cetăţeni ai țărilor terțe prezente în cadrul NATO, care nu sînt nici americani, nici afghani, inclusiv români. Din cei 25.000 de contractori din Afghanistan, doar aproximativ 10.000 sînt cetățeni americani. În afară de servicii de securitate, care reprezintă 16% din locurile contractuale, job-urile includ logistic, traducerea, suportul şi întreţinerea în bazele militare, construcțiile și transportul.

Luna trecută, preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat că circa 30.000 de membri ai forţelor afghane au fost ucişi din 2015, cînd acestea şi-au asumat securitatea în ţara devastată în continuare de război.

Şi populaţia civilă plăteşte un tribut greu, un recent raport al Misiunii ONU din Afghanistan consemnînd 2.798 de civili ucişi şi 5.252 răniţi între ianuarie şi septembrie.

Într-o declaraţie în 11 puncte prezentată miercuri, miniştrii de externe ai NATO şi-au reafirmat „angajamentul ferm faţă de garantarea securităţii şi stabilităţii pe termen lung în Afghanistan” şi au promis „sprijin financiar şi logistic pentru forţele afghane şi pentru a întări mijloacele care care dispun acestea pentru a elimina ameninţarea terorismului sub toate formele sale”.

Soluţionarea conflictul din Afghanistan se află în impas, la 17 ani de la operaţiunea lansată de SUA pentru înlăturarea talibanilor de la putere, în urma atacurilor de la 11 septembrie.

CEL PUŢIN 10 MORŢI LA G4S DIN KABUL

BMTF, 29 nov – Cel puţin zece contractori au fost ucişi şi 29 răniţi, într-un dublu atac revendicat de talibani care a avut loc în estul capitalei Kabul şi a vizat campul companiei de securitate britanică G4S, aflat în Districtul 9 de poliţie, lîngă Parcul Industrial.

„Există zece morţi şi 19 răniţi au fost evacuaţi”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvînt al Ministerului Sănătăţii, Wahid Majroh. El a avertizat că bilanţul victimelor s-ar putea agrava.

O maşină capcană a explodat în apropierea sediului companiei G4S. Au avut loc schimburi de focuri. Forţele de securitate inspectează zona pentru a o declara sigură. Atentatul a survenit la cîteva ore după ce oficialii provinciali au declarat că cel puțin 30 de civili au fost uciși împreună cu 16 luptători talibani într-o confruntare din cursul nopţii între forțele guvernului afghan și insurgenții din provincia de sud Helmand.

G4S, care efectuează misiuni de securitate în lumea întreagă, inclusiv în România, a confirmat la Londra „un incident la unul dintre sediile noastre din Kabul”. Compania are pe statul de plată 611.000 persoane în circa 100 de ţări şi este cotată la bursa din Londra, potrivit site-ului său de internet.

Atentatul a fost revendicat de talibani într-un mesaj pe Twitter al purtătorului lor de cuvînt Zabiullah Mujahid. „Operaţiunea a început cu înlăturarea tuturor obstacolelor de către un camion capcană şi deschiderea drumului pentru mulţi martiri”, a precizat el.

Acest atac multiplu, respectiv o explozie urmată de tiruri ale unor oameni înarmaţi, are loc chiar în ziua în care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la guvernul afghan şi la talibani să înceapă „convorbiri de pace directe”.

Cu prilejul unei reuniuni ministeriale privind Afghanistanul de la Geneva, preşedintele afghan Ashraf Ghani a anunţat constituirea unei „echipe de negociere” formate din 12 persoane şi a precizat că a fost stabilită „o foaie de parcurs pentru negocierile de pace”.

După încheierea oficială a războilului din Afghanistan, în 2014, numărul contractorilor de securitate din Afghanistan a crescut cu… 236%, de la 3184 la 10.712. Potrivit unui raport al unei Comisii de investigare a Congresului Statelor Unite, la începutul anului 2011, contractorii privaţi reprezentau între 22% şi 30% din forţele americane dislocate în Afghanistan. Potrivit BAPSC, ArmorGroup, una dintre cele mai mari firme private de securitate britanice, deţine în Afghanistan peste 1500 de angajaţi care lucrează pentru guverne, ong-uri sau entităţi comerciale. Între 500 şi 700 de contractori britanici lucrează în Afghanistan, în special ca gărzi de corp sau la protecţia incintelor. Cei mai mulţi contractori sînt din SUA şi Marea Britanie, aproximativ 30.000 de angajaţi în 52 de companii private de securitate. Există, însă, şi multe companii neînregistrate, mai mici, 22 numai în Provincia Kandahar!

DE CE TREBUIE SĂ FIM ÎN AFGHANISTAN

Se va spune că nu este o abordare jurnalistică a subiectului. Nici nu este! Este o convingere personală consolidată după 15 de misiuni alături de militarii români în Teatrul de Operaţii Afghanistan. Un loc de pe planetă despre care toată lumea vorbeşte, dar mai ales detractorii participării româneşti la misiunile de acolo.

Am auzit jurnalişti spunînd că merg în TO pentru a prezenta ADEVĂRUL despre militarii români prezenţi acolo. Sigur, e un punct de vedere. Dar, ADEVĂRUL despre militarii români îl poţi prezenta din ţară, fără să faci mii de kilometri pînă în deşertul Kandaharului, la Kabul sau Mazar. Nu te opreşte nimeni să scrii că cel puţin un lot din noile uniforme cu care au fost echipaţi militarii din TO sînt de proastă calitate, se scămoşează de ai nevoie de maşini de tuns pentru a lua scamele de pe ele, că este mare nevoie de armament individual modern, că, poate, MapN-ul ar trebui să schimbe forma protecţiei anti-balistice la toată lumea etc, etc, etc! Nu trebuie să fii în Afghanistan să lupţi PENTRU sau ÎMPOTRIVA militarilor.

Deunăzi, am citit un excelent material despre operatorii FOS, publicat în Adevărul. Comentariile la articol, m-au îngrozit. Sigur, sînt şi nelipsiţii troli care dau tonul, însă frenezia condamnării participării ţării noastre la misiunea din Afghanistan poate fi comparată doar cu entuziasmul popular de la aderarea la NATO! Degeaba relaţiile publice militare, care fac un lucru excelent, prezintă, zi de zi, viaţa şi activitatea militarilor români. Nu e ca şi cum vorbesc CIVILII despre aceştia! De aceea, TREBUIE MERS ÎN AFGHANISTAN!

În anii de început, cînd legăturile cu ţara erau puţine şi dificile, corespondentul Radio România era principala punte de legătură a militarilor cu… acasă! Cu familia. Cu cei dragi. Astăzi, comunicaţiile au atins un nivel fără precedent şi fiecare militar are clipa sa de intimitate, de bucurie, atunci cînd comunică vizual cu cei dragi, lăsaţi în ţară. Continuă virtual viaţa de familie. Sigur, din cînd în cînd, lucrurile nu merg şi atunci intervine psihologul, care şi el poartă haină militară! E un paradox! Militarul e în misiune, şase luni, la mii de kilometri, dar e şi acasă. E împreună cu camarazii, dar şi cu familia. Şi, totuşi, e uneori, singur! Există nevoia de a vorbi cu cineva, cu cineva real, care nu e militar, dar care îl înţelege. Îi înţelege problemele legate de “serviciu”, de familie, de relaţia cu societatea şi cum anume se proiectează şi se amestecă cele două componente. “Căpşunarii din Iraq”, cum spunea în urmă cum mulţi ani CTP, au nevoie ca civilii să fraternizeze cu ei. Şi nu în mediul virtual! Chiar şi cel mai puternic FOS are nevoie să fie apărat şi “disculpat” în faţa dezlănţuirii de invective proferate la adresa lui, în mediul virtual. Un curent de opinie! De aceea, TREBUIE SĂ FIM ÎN AFGHANISTAN!

Prezenţa jurnaliştilor civili, care transmit zilnic, nu zece, nu 14 zile, ci trei luni, sau şase luni, despre ei, lucruri adevărate, este necesară, poate în aceeaşi măsură în care sînt necesari psihologii militari. E un effort minim în comparaţie cu efortul de reparare ulterioară a imaginii sau a sufletului acelor luptători! Mergi în Afghanistan NU pentru a spune poveşti, ci pentru A FI ALĂTURI DE MILITARII ROMÂNI, într-o misiune asumată civil-militară!

ALŢI TREI MILITARI AMERICANI UCIŞI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 28 nov – Trei soldați americani au fost ucişi în explozia unui dispozitiv exploziv improvizat (VBIED) plasat pe marginea drumului în localitatea Shahbaz, la periferia capitalei sudice Ghazni, informează Misiunea NATO Resolute Support.

Alţi trei membri ai patrulei şi un contractor au fost răniţi şi au fost evacuaţi.

Atacul survine la doar trei zile după ce un alt militar american, rangerul Sgt. Leandro A.S. Jasso a fost ucis în sud-vestul provinciei Nimroz în timpul unei misiuni de luptă.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, și-a asumat responsabilitatea pentru atac. Un transportor blindat a fost complet distrus în explozie, a spus el.

Atacul survine după ce fosrţele RS au ucis 78 de insurgenţi şi au rănit alţi 22 în Kapisa, Nangarhar, Ghazni şi Kandahar, Farah, Balkh, Faryab şi Helmand.

În Kandahar, acolo unde acţionează cei mai mulţi militari români, doi plantatori de IED-uri au fost ucişi în explozia propriilor dispozitive, la Mandi Kariz şi Shah Wali Koot.

Potrivit Poliţiei Naţionale Afghane, cu mentorat românesc!, au fost detectate 14 tipuri diferite de IED-uri şi două grenade de mînă în Zabur, districtul 15, capitala Kandahar, “împiedicînd atacul terorist și salvînd orașul de o tragedie așteptată”.

Poliția Națională din Afghanistan încurajează toți cetățenii să raporteze activități suspecte și acte criminale apelînd 119.

AL 8-LEA MILITAR AMERICAN UCIS

BMTF, 24 nov – Rangerul sgt. Leandro Jasso, 25 de ani, a fost rănit mortal sîmbătă, într-un schimb de focuri, în timpul unei misiuni din cadrul Operaţiunii Freedom Sentinel, în districtul Khash Rod, provincia Nimruz, a anunţat într-un comunicat misiunea Resolute Support condusă de NATO.

Acest deces majorează la opt numărul total de militari americani ucişi în acest an.

Identitatea militarului şi detaliile cu privire la incident vor fi date publicităţii mai tîrziu, conform procedurilor, a declarat Debra Richardson, purtător de cuvînt al misiunii Resolute Support în Afganistan.

Tot astăzi, un elicopter al Armatei naţionale Afghane s-a prăbuşit în districtul Maruf, din Provincia Kandahar. Doi militari şi-au pierdut viaţa. Potrivit informaţiilor oficiale, a fost vorba de o defecţiune tehnică, însă talibanii revendică doborîrea aparatului.

Vineri, o bombă a explodat la o moschee dintr-o bază a armatei afghane din provincia Khost, din estul ţării, ucigînd cel puțin 27 de soldați și provocînd 50 de răniți, potrivit surselor oficiale. Atentatul a fost evendicat de Statul Islamic, care au anunţat că au ucis 50 de militari şi au rănit 110.

Potrivit Pentagonului, în prezent sînt în jur de 14.000 militari americani în Afghanistan. Misiunea forţelor militare americane se concentrează în special pe ajutorarea şi instruirea forţelor afghane în lupta împotriva talibanilor, înlăturaţi de la putere în 2001.

Mai mult de 2.400 de militari americani au murit în cei 17 ani de război din Afghanistan, cel mai îndelungat conflict în care sînt implicate SUA.

CEL PUŢIN 50 DE MORŢI LA KABUL

 

BMTF, 20 nov – Cel puţin 50 de persoane au murit şi 83 au fost rănite – dintre care 20 se află în stare critică! – într-un atentat sinucigaş comis marţi, la Kabul, la o reuniune religioasă care celebra naşterea profetului Mahomed, informează agenţiile internaţionale de ştiri.

Atacatorul kamikaze s-a aruncat în aer, la ora 18:15, ora locală, în sala de nunţi Uranus, unde se reuniseră ulema pentru a celebra în această zi, naşterea profetului, a declarat purtătorul de cuvînt al poliţiei de la Kabul, Basir Mujahid.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului Apărării, Najib Danish, a confirmat informaţia, subliniind că „ulema veniţi din toată ţara şi din public participă la ceremonie” în sala de nunţi.

Un responsabil al sălii, a cărei capacitate permite organizarea unor reuniuni de anvergură precum cele politice, a povestit agenţiei France Presse că „în jur de 1.000 de persoane erau prezente” la momentul exploziei.

Atentatul nu a fost pînă în prezent revendicat, dar gruparea Statul Islamic este cel mai adesea la originea atacurilor sinucigaşe din Afghanistan.

Este cel mai grav bilanţ al unui atentat cu bombă în capitala afghană de la dublul atentat, revendicat de Statul Islamic, împotriva comunităţii hazara, de confesiune şiită, care s-a soldat cu 26 de morţi la sfîrşitul lui septembrie şi care a vizat o sală de sport în care se antrenau luptători.

Nu este prima dată cînd ulema din Afghanistan sînt ţinta unor atacuri. În iunie, un kamikaze s-a aruncat în aer împotriva unei adunări a ulema la Kabul, la circa o oră după ce Consiliul Ulema a calificat aceste atentate drept păcate.

Ziua de marţi a fost una de sărbătoare în Afghanistan. În cursul dimineţii, preşedintele Ashraf Ghani a susţinut un discurs prin care făcea apel la pace în faţa ulema în palatul prezidenţial de la Kabul.

 

OFENSIVĂ TALIBANĂ ÎN FARAH. CEL PUŢIN 35 DE MORŢI!

BMTF, 15 nov – Cel puțin 30 de membri ai forțelor de securitate afghane au fost ucişi în timpul atacului militanţilor talibani asupra batalionului din vestul provinciei Farah, au declarat reprezentanți oficiali, joi.

Sha Mahmood Naemi, adjunctul șefului consiliului provincial, a declarat pentru Pajhwok Afghan News că militanții au lansat un atac coordonat asupra unei baze a Armatei Naționale Afghane (ANA) și a batalionului de poliție Aab-i-Khorma din districtul Balablok pe autostrada Herat-Kandahar, tîrziu, miercuri noaptea .

El a spus că cel puțin 30 de forțe de securitate au fost ucise în atac.

Între timp, Khir Mohammad Norzayee, membru al consiliului provincial, a declarat că numărul exact de soldați uciși în incident nu este cunoscut pînă acum.

El a spus că 45 de polițiști și soldați ANA au fost staționați în batalionul care a fost atacat. Rapoartele inițiale indică faptul că 15 soldați ANA și 15-20 de polițiști au fost uciși în incident, a spus Norzayee.

El a spus că batalionul comun al soldaților și polițiștilor ANA a fost localizat în districtul Khak-i-Safid, dar a fost mutat în zona Aab-i-Khorma din districtul Balabolok din provincie în urmă cu trei zile.

Norzayee și-a exprimat îngrijorarea că cel puțin 250 de soldați au fost uciși în timpul atacurilor talibanilor, luna trecută.

Între timp, purtătorul de cuvînt al poliției provinciale, Mohibullah Muhib, a confirmat, de asemenea, atacuri talibane în districtele Balablok, Push Koh și Pusht Rod.

La rîndul său, Qari Yousuf Ahmadi, purtătorul de cuvînt al talibanilor, a declarat că mujahedinii au ucis 30 de forțe de securitate în timpul nopții.

70 DE ANI – 70 DE BURSE. ANTREPRENOR DUPĂ AFGHANISTAN

BMTF, 14 nov – Fundația Caritabilă Prince of Wales din România va oferi militarilor români, în activitate sau rezervă, zeci de burse educaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, informează Europa FM, citată de http://business-review.eu

Prinţul Charles a împlinit 70 de ani astăzi, iar Fundația sărbătorește această etapă de viaţă prin lansarea unui nou program care oferă 70 de burse cetățenilor români, în special militarilor, pentru a-i ajuta să treacă la viața civilă, precum și pentru tinerii din mediul rural care doresc să deschidă o afacere sau să-și îmbunătățească abilitățile manageriale.

„Finanțarea provine din Marea Britanie. Am reușit să strîngem 100.000 de lire sterline, care vor fi investiți pentru a susține acești 70 de beneficiari ai bursei, astfel încît să poată participa la cursuri și să primească certificatele și sperăm că acest lucru poate fi un nou început pentru ei „, a declarat Aura Woodward, directorul executiv al Fundației Prince of Wales, pentru Europa FM.

Povestea acestor burse a început cu peste un an în urmă în timpul pregătirilor pentru prima participare a României la Jocurile Invictus, Jocurile Olimpice pentru membrii militari răniți în zonele de luptă din întreaga lume, care au avut loc anul trecut în Canada. Detaliile au fost dezvăluite la Europa FM de Aura Woodward, directorul executiv al Fundației Prince of Wales:

“Totul a început cu o scrisoare. Prințul Charles a vrut să se implice de la început și în mai puțin de 24 de ore, am oferit finanțarea necesară pentru cei trei militari care aveau nevoie de echipament. A fost o surpriza placuta pentru noi, deoarece unul dintre ei a cîştigat prima medalie pentru echipa României „, îşi aminteste ea.

Am început să ne gÎndim la programe de reconversie profesională, în special pentru militarii români care se îndreptau spre viața civilă. Statisticile Ministerului Apărării ne-au arătat că, începînd cu acest an, vor fi destul de mulți care se vor pensiona, deoarece există reglementări speciale pentru militari și mulți dintre ei sînt foarte tineri. Sînt în vârstă de 40-50 de ani, au familii și copii de vîrstă școlară și, prin urmare, este important să încercăm să ne conectăm cu această comunitate și să vedem cum putem să lucrăm împreună și să îi ajutăm în această tranziție „, a spus Woodward.

Există, de asemenea, zeci de membri ai armatei române, care nu mai sînt autorizați să intre în misiuni de luptă pentru că au fost răniți și legea îi califică drept necorespunzători. Ei continuă să fie militari, majoritatea muncind în birouri, dar au abilități și experiență în numeroase domenii, de la comunicații la IT pînă la inginerie și mecanică. Jocurile Invictus le-au oferit șansa de a-și reprezenta țara din nou.

Acum, cu ajutorul Fundației, le este oferită șansa de a face altceva în afară de serviciul militar. Ei chiar își pot începe propriile afaceri, conform Aurei Woodward, care îi încurajează să facă acest lucru.

Cei interesați de această bursă trebuie să trimită o scrisoare de intenție la secretariat.fcll@ubbcluj.ro.

EXPLOZIE PUTERNICĂ LA KABUL

BMTF, 12 oct – Cel puţin şase persoane au fost ucise luni şi alte cîteva zeci rănite în capitala afghană Kabul într-o explozie produsă în apropiere de un protest la care participau sute de oameni, informează AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit Ministerului de Interne, explozia a avut loc în apropierea unui liceu din centrul oraşului, în apropiere de Zona Verde, perimetrul ultrasecurizat din centrul capitalei Afghanistanului.

„Un terorist-kamikaze a vrut să atace un grup de manifestanţi. A fost oprit la 200 de metri de metri de intrarea în Zona Verde”, a declarat un alt oficial din cadrul Ministerului de Interne, Nasrat Rahimi.

Un poliţist a menţionat anterior pentru France Presse că a văzut 15 victime la sol, dar nu a putut preciza dacă „a fost vorba de un atentat sinucigaş sau de o bombă”.

Sute de oameni s-au strîns luni la Kabul pentru a cere trimiterea de întăriri într-un district din provincia Ghazni, unde talibanii şi-au intensificat atacurile în ultimele zile.

Zeci de soldaţi şi civili afghani au fost ucişi sau răniţi în ultimele atacuri întreprinse de talibani în provinciile afghane Takhar (nord) şi Ghazni (sud-est).