Categorie: Frontline News

ATAC TALIBAN CU CAMION-CAPCANĂ

BMTF, 4 mai – Talibanii şi-au asumat luni responsabilitatea unui atac cu camion-capcană produs duminică seara în provincia Helmand, districtul Grishk, din sudul Afghanistanului, atentat soldat cu moartea a cel puţin cinci membri ai forţelor de securitate, a declarat un responsabil afghan, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Atacul, care se adaugă violenţelor în creştere în ultimele săptămîni, a avut loc într-un centru militar unde erau staţionaţi cel puţin 150 de membri ai armatei şi Directoratului naţional de informaţii, potrivit unor responsabili guvernamentali şi din rîndul talibanilor.

Ministerul Apărării de la Kabul confirmase anterior explozia, dar menţionase doar un rănit.

Un ofiţer de informaţii care a supravieţuit atacului a declarat pentru Reuters că insurgenţii au detonat un camion cu explozivi în apropierea centrului militar. El a afirmat că a ajutat la extragerea a cel puţin 18 cadavre după explozia de duminică seara.

Talibanii au vorbit despre un bilanţ şi mai ridicat al celor ucişi. Zeci de membri aparţinînd forţelor inamice au fost ucişi sau răniţi în atac, a afirmat purtătorul de cuvînt Qari Yousuf Ahmedi, într-un comunicat.

În ultimele două luni, forţele de securitate afghane au suferit pierderi grele pe tot teritoriul ţării. Violenţele pun în pericol imediat fragilul acord de pace semnat în februarie de Statele Unite şi talibani, în condiţiile în care armata este obligată să lupte împotriva insurgenţilor cu mai puţin sprijin din partea SUA.

Într-un incident separat, poliţia din provincia sud-estică Paktika a comunicat că cel puţin 20 de oameni au fost răniţi într-un atac cu grenadă al talibanilor într-o moschee din districtul Khayerkot, duminică seara.

SUA au consemnat o înmulţire a atacurilor talibane împotriva armatei afghane în martie după semnarea acordului de pace, contrar speranţelor că acesta va duce la o reducere a violenţelor, a indicat săptămîna trecută o agenţie guvernamentală de monitorizare.

În acest context, Armata americană i-a avertizat sîmbătă pe talibani, într-o neobişnuită scrisoare deschisă, despre posibile „riposte” dacă insurgenţii afghani nu îşi reduc atacurile împotriva forţelor afghane, care subminează slabele speranţe ale unui proces de pace îndelung aşteptat, notează AFP.

Dacă talibanii au încetat atacurile contra forţelor străine după acordul semnat la 29 februarie, la Doha, cu Statele Unite, în care se angajau să demareze negocieri cu autorităţile de la Kabul, în schimb ei şi-au intensificat atacurile împotriva forţelor afghane.

La 28 aprilie, comandantul trupelor americane şi ale NATO din Afghanistan, generalul Scott Miller, i-a avertizat deja pe talibani despre posibilele consecinţe în cazul continuării violenţelor.

Potrivit responsabililor de la Kabul, talibanii au efectuat în medie 55 de atacuri pe zi contra forţelor afghane de la semnarea acordului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor a răspuns la scrisoarea americană printr-un scurt mesaj pe Twitter, denunţînd „declaraţiile provocatoare”. „Respectaţi-vă propriile angajamente”, a scris Zabihullah Mujahid, citat de AFP.

ATAC SINUCIGAȘ LA KABUL

BMTF, 29 apr – Un atac sinucigaş cu explozivi care a avut loc miercuri în provincia Kabul nu departe de capitala Afghanistanului a ucis 3 oameni şi a rănit alţi 15, a anunţat Ministerul de Interne afghan, informează Reuters, preluată de Agerpres.

„Un atacator sinucigaş şi-a detonat explozivii printre civili în zona Reshkhor din districtul Char Asiab de lîngă Kabul, miercuri dimineaţa”, a precizat într-un comunicat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Tariq Arian, referindu-se la un district situat la circa 11 kilometri distanţă de oraşul Kabul.

Deocamdată nu este clar cine este responsabil pentru această explozie, care a avut loc în timpul lunii de post musulman Ramadan şi în condiţiile în care pandemia de coronavirus şi eforturile întreprinse de SUA de a intermedia negocierile dintre insurgenţii talibani şi forţele guvernamentale afghane au generat numeroase apeluri pentru un armistiţiu şi o reducere a violenţelor.

Bilanţul Afghanistanului în contextul pandemiei COVID-19 este deocamdată de 58 de morţi şi peste 1.800 de bolnavi. Realitatea ar putea fi însă mult mai dură decît cifrele oficiale, ca urmare a numărului redus de testări realizate pe teritoriul acestei ţări cu o populaţie de 35 de milioane de locuitori şi ale cărei capacităţi sanitare sînt foarte reduse după 40 de ani de conflict.

500 de morți în primul trimestru. Se pregătește eliberarea prizonierilor…

BMTF, 28 apr – Peste 500 de civili au fost ucişi şi 760 au fost răniţi în primele trei luni ale acestui an în timpul conflictelor armate care au loc în prezent în Afghanistan, potrivit unui raport al Misiunii de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA) publicat luni, informează Agerpres.

Multe dintre violenţele care au dus la decese au avut loc în martie, într-o perioadă cînd existau speranţe că guvernul şi talibanii vor găsi căi pentru dezamorsarea conflictului, se spune în raport.

Femeile şi copiii constituie un procent semnificativ din victimele violenţelor în curs.

UNAMA a înregistrat 152 de morţi şi 265 de răniţi în rîndul copiilor, precum şi 60 de femei ucise şi 108 rănite, în perioada 1 ianuarie-31 martie.

Potrivit agenţiei, forţele proguvernamentale – armata naţională afghană şi forţele internaţionale – au cauzat mai multe morţi în rîndul copiilor decît grupurile armate antiguvernamentale.

În schimb, elementele antiguvernamentale – talibanii, jihadiştii din gruparea Statul Islamic şi alte grupuri neidentificate – au fost responsabile de 55% din totalul deceselor cauzate în această perioadă, potrivit ONU.

Pe de altă parte, peste 12.000 de prizonieri vor fi eliberaţi în curînd pentru a se evita răspîndirea noului coronavirus, a anunţat luni guvernul de la Kabul, în plus faţă de cei aproximativ 9.000 – 10.000 de prizonieri a căror punere în libertate a fost anunţată anterior, informează AFP.

La sfîrşitul lunii martie, autorităţile din Afghanistanul au anunţat eliberarea unui număr de aproximativ 10.000 de prizonieri în următoarele zece zile, din acelaşi motive. Nu toţi deţinuţii au fost însă puşi în libertate până în acest moment.

Aceste eliberări nu au legătură cu schimbul de prizonieri, subiect asupra căruia guvernul afghan şi talibanii nu reuşesc să se pună de acord de săptămîni întregi şi care ar trebui să conducă la convorbiri de pace. În acest cadru, mai multe sute de talibani au fost eliberaţi, faţă de cîteva zeci de prizonieri din partea insurgenţilor.

Bilanţul Afghanistanului în contextul pandemiei COVID-19 este de 57 de morţi şi peste 1.700 de bolnavi.

LYBIA, POLIGON DE TESTARE

BMTF, 24 apr – Lybia se transformă într-un „teatru de experimente pentru tot soiul de noi sisteme de armament”, a declarat trimisul special al ONU pentru această ţară, în condiţiile în care susţinătorii străini ale părţilor angrenate în conflict trimit aici arme şi luptători încălcînd embargoul, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Conflictul din Lybia a escaladat puternic în această lună, cu lupte intense pe mai multe fronturi din vestul ţării, în pofida unor apeluri urgente ale ONU şi ale agenţiilor de ajutor la instituirea unui armistiţiu pentru a putea gestiona criza coronavirusului.

Noul val de lupte a fost alimentat cu armele importate de peste hotare, a declarat trimisul special al ONU Stephanie Williams într-o conferinţă de presă online.

„Avem ceva numit aruncător de flăcări RPO, care este un soi de sistem termobaric care este utilizat în suburbiile din sudul Tripoli. Avem şi un tip nou de drone care sînt aduse, inclusiv un tip de dronă-capcană, practic un dispozitiv care explodează la impact”, a spus Williams. „Iar acestea sînt doar două exemple de sisteme foarte înfricoşătoare care sunt desfăşurate în zone urbane”, a adăugat ea.

Preocupări că acest conflict a luat o turnură întunecată au apărut miercuri seară, cînd guvernul recunoscut internaţional (GNA) a anunţat că investighează un posibil atac cu arme chimice asupra forţelor sale.

Armata naţională lybiană (LNA) condusă de mareşalul Khalifa Haftar, care îşi are centrul de putere în estul ţării, bombardează capitala Tripoli, sediul GNA, de la lansarea unei campanii militare de cucerire a oraşului în urmă cu un an.

Forţele pro-GNA au lansat în ultimele săptămîni propria lor ofensivă pentru a împinge înapoi LNA, capturînd o serie de oraşe din nord-vest şi îndreptîndu-se spre principalul centru strategic al lui Haftar din regiune, oraşul Tarhouna.

LNA este susţinută de Emiratele Arabe Unite, Rusia şi Egipt, iar GNA de Turcia, al cărei sprijin militar de la 1 ianuarie şi pînă în prezent a contribuit la schimbarea echilibrului de putere în teren.

Ministrul de interne al GNA, Fathi Bashagha, a declarat într-un mesaj pentru Reuters că informaţiile privind luptători afectaţi de gaz neurotoxic în suburbia Salahedine a Tripoli sînt bazate pe informaţiile iniţiale venite de la spitale.

PRESA LIBERĂ ÎN URMĂTORII 10 ANI

BMTF, 21 apr – La iniţiativa organizaţiei “Reporteri fără frontiere”, la 20 aprilie, este marcată ziua internaţională a presei libere. Sărbătoarea a fost instituită anul 1991. Jurnalismul, în toate formele sale, rămîne o profesie sub presiune, ameninţată în permanenţă în diverse colţuri ale lumii, dovadă stînd victimele care se înregistrează an de an.

Rămîn numeroase cazurile de jurnalişti care mor, sînt răniţi sau încarceraţi pentru curajul de a spune adevărul.

Organizaţia “Reporteri fără frontiere” militează de peste 3 decenii pentru libertatea presei şi a celei de exprimare în întreaga lume.

La 3 mai, este celebrată ziua mondială a libertăţii presei, hotărîtă de Adunarea Generală a ONU în anul 1993.

Potrivit “Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), “o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”.

Următorii zece ani vor constitui, fără îndoială, „un deceniu decisiv” pentru libertatea presei, criza sanitară actuală amplificînd numeroasele dificultăţi economice, politice, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector, trage un semnal de alarmă „Reporteri fără frontiere” (Reporters sans frontieres, RSF), care a publicat marţi clasamentul mondial cu privire la libertatea presei în lume pentru anul 2020, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

În acest clasament, România ocupă locul 48 dintr-un total de 180, situîndu-se între Senegal şi Guyana, în scădere cu un loc faţă de anul trecut cînd se clasase pe poziţia a 47-a.

„Epidemia este ocazia pentru statele cel mai jos clasate să aplice strategia de şoc, teoretizată de Naomie Klein: ele profită de stupoarea publică şi de slăbirea mobilizării pentru a impune măsuri imposibil de adoptat în vremuri normale”, a declarat Christophe Deloire, secretar general al organizaţiei.

Acesta este cazul Chinei (locul 177 în clasament) şi al Iranului (173, în scădere cu 3 locuri faţă de anul precedent), „care au pus în aplicare mecanisme masive de cenzură” sau al Ungariei (89, – 2), unde premierul a făcut să fie votată o lege a „coronavirusului” care prevede pedepse de pînă la cinci ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii false.

Infodemia, „pandemia de informaţii false în jurul maladiei”, este pretextul legilor represive, relevă Christophe Deloire, subliniind că amestecul între propagandă, publicitate, zvonuri şi jurnalism „dezechilibrează garanţiile democratice pentru libertatea de opinie şi de expresie”.

„Armate de trolli de stat, în Rusia, China, India, Filipine (locul 136, -2) şi Vietnam (175) utilizează arma dezinformării pe reţelele de socializare”, notează RSF.

Epidemia accelerează de asemenea criza economică a presei: „în Liberia, ziarele tipărite au încetat să apară, în timp ce în SUA, peste 30.000 de persoane care lucrau în media şi-au pierdut locurile de muncă de la începutul crizei”, detaliază Christophe Deloire.

„Ce vor fi libertatea, pluralismul şi fiabilitatea informaţiei pînă în 2030? Răspunsul la această întrebare se joacă astăzi”, a apreciat Christophe Deloire.

Pentru a-şi detalia clasamentul, RSF va organiza marţi seara o conferinţă virtuală cu personalităţi „care reprezintă jurnalismul”: ziarista de la Washington Post Rana Ayyub, „ţinta unor campanii de hărţuire electronică foarte violente în India”, lansatorul de alertă Edward Snowden „într-un context în care sîntem preocupaţi în special de supraveghere” şi laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz, „specialist în asimetrii informaţionale”, a precizat Christophe Deloire.

Clasamentul pentru 2020, care analizează 180 de ţări şi teritorii, prezintă o uşoară ameliorare a indicelui general anual, dar nu ţine cont de epidemie. Dacă procentul ţărilor situate în zona albă a clasamentului, care indică o „situaţie bună” a libertăţii presei rămîne neschimbat (8%), proporţia ţărilor în „situaţie critică” creşte faţă de 2019 (de la + 2 puncte procentuale la 13%).

În partea cea mai de jos a clasamentului se regăsesc Coreea de Nord (poziţia 180, -1), care ia astfel locul Turkmenistanului, în timp ce Eritreea (178) rămîne cel mai slab cotat reprezentant al continentului african.

Trioul din fruntea clasamentului grupează Norvegia, pe locul întîi pentru a patra oară, urmată de Finlanda şi Danemarca (locul 3, +2). Dar ameninţarea îi pîndeşte chiar şi pe aceşti buni elevi odată cu creşterea atacurilor cibernetice.

În SUA (locul 45, +3) şi în Brazilia (107, -2), cei doi şefi de stat aleşi democratic, Donald Trump şi Jair Bolsonaro, continuă să denigreze presa şi să încurajeze ura faţă de jurnalişti, subliniază RSF.

Franţa (locul 32, -2) coboară în clasament din cauza faptelor de hărţuire cibernetică, dar şi pentru că unii jurnalişti au fost vizaţi clar de poliţie în cursul manifestaţiilor, în timp ce alţii care invocaseră confidenţialitatea surselor au fost convocaţi în repetate rînduri, dezvăluie Christophe Deloire, deplîngînd o „intimidare judiciară”, mai scrie Agerpres.

Pe regiuni, Europa este în situaţia cea mai bună cu şapte ţări în primele zece locuri, în timp ce regiunea Orientul Mijlociu şi Africa de Nord rămîne cea în care este cel mai periculos pentru jurnalişti să-şi exercite profesia.

Reporteri fără Frontiere (Reporters sans frontieres /RSF/) a anunţat că a depus plîngere pe lîngă ONU pentru ca instituţia internaţională să denunţe „oficial statele care, încălcînd dreptul la informare în timpul epidemiei de coronavirus, pun în pericol sănătatea persoanelor”, potrivit AFP.

Asociaţia precizează într-un comunicat că această plîngere ia forma unei „scrisoare de acuzare” adresată raportorului special al ONU privind dreptul la sănătate, Dainius Puras, şi omologului său pentru dreptul la libertatea de opinie şi de expresie, David Kaye.

Această scrisoare semnalează încălcările constatate în cadrul „Observatoire 19”, un instrument instituit la începutul lunii aprilie de către RSF pentru a evalua impactul pandemiei asupra jurnalismului şi a documenta „cenzura de stat, dezinformarea deliberată şi efectele lor asupra informării corecte”.

RSF a înregistrat cazuri de cenzură, de detenţie arbitrară, de hărţuire şi de violenţe asupra jurnaliştilor, precum şi modificări legislative îngrijorătoare în 38 de ţări şi precizează că „lista nu este exhaustivă”.

„În Brazilia ca şi în SUA, preşedinţii îi atacă cu violenţă pe jurnalişti. Jurnalişti au fost arestaţi în Algeria, Iordania şi în Zimbabwe. În Ungaria, o lege orwelliană a impus un stat poliţienesc al informaţiei. În Cambodgia, premierul utilizează criza de COVID-19 pentru a-şi întări puterea. Fără a mai vorbi de China, unde reprimarea jurnalismului a permis epidemiei să se propage, la Wuhan, iar apoi în restul lumii”, afirmă RSF, citată de AFP.

Reporteri fără Frontieră „se alarmează de asemenea pentru vulnerabilitatea în faţa virusului a jurnaliştilor menţinuţi în detenţie, în pofida epidemiei, în Turcia şi în Arabia Saudită”.

TALIBANII SE PREGĂTESC SĂ REIA OFENSIVA DE PRIMĂVARĂ?

BMTF, 8 apr – Talibanii au rechemat marţi noapte delegaţia trimisă la Kabul pentru a discuta problema eliberării prizonierilor, scrie miercuri Agerpres.

Suhail Shaheen, un purtător de cuvînt al biroului politic al talibanilor de la Doha, în Qatar, a scris pe Twitter că „prizonierii Emiratului Islamic ar fi trebuit eliberaţi cu mult timp înainte, conform acordului semnat ce deschide calea pentru negocierile intra-afghane”.

O delegaţie a talibanilor formată din trei membri s-a aflat la Kabul timp de aproximativ o săptămînă pentru a negocia cu oficialii guvernamentali eliberarea prizonierilor. Gruparea militantă a anunţat încă de luni că nu va continua discuţiile „inutile” cu guvernul afghan.

Anterior, Consiliul Naţional de Securitate al Afghanistanului a reacţionat la decizia talibanilor, spunînd că discuţiile privind schimbul de prizonieri au intrat într-o fază importantă. „Retragerea de la discuţii într-un asemenea moment arată o lipsă de seriozitate în privinţa păcii”, a scris Consiliul pe Twitter.

În ziua precedentă, Abdul Matin Beig, un oficial guvernamental de rang înalt avînd strînse legături cu preşedintele Ashraf Ghani, a declarat că talibanii au insistat asupra eliberării a 15 comandanţi talibani care au fost implicaţi în „grave crime umanitare în Afghanistan” şi pe care guvernul nu îi poate elibera.

Acordul semnat între Statele Unite şi talibani la sfîrşitul lunii februarie – care este o sfidare la adresa poporului afghan, greu încercat – prevede eliberarea a pînă la 5.000 de prizonieri talibani şi pînă la 1.000 de deţinuţi guvernamentali înainte de începerea negocierilor de pace intra-afghane.

De asemenea, el deschidea calea pentru retragerea treptată a forţelor internaţionale din Afghanistan în schimbul garanţiilor de securitate din partea talibanilor, după 18 ani de război cu gruparea criminală a studenților teologi.

UPDATE: STATUL ISLAMIC ZBURDĂ LA KABUL! 150 DE OSTATICI SHIK

BMTF, 25 mar – Cel puţin 25 de civili au fost ucişi şi opt răniţi în asaltul de tip comando asupra unui templu al comunităţii religioase sikh în centrul capitalei afghane Kabul, atac revendicat de către gruparea jihadistă Statul Islamic, a anunţat miercuri Ministerul de Interne afghan.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, care a comunicat acest bilanţ, a informat că „80 de civili au fost salvaţi”, iar un atacator a fost ucis.

Potrivit unui reprezentant al comunităţii sikh în parlamentul afghan, în momentul atacului erau „aproximativ 150 de persoane în templu”, unde familiile din cartier vin cu regularitate pentru rugăciunea de dimineaţă.

Acest atac intervine într-un moment critic pentru Afghanistan, care se confruntă cu o criză politică internă, cu o ofensivă talibană şi cu epidemia provocată de noul coronavirus.

Statul Islamic a revendicat atacul din această dimineață din capitala afghană, Kabul, informează SkyNews Arabia.  Atacatori înarmaţi au luat ostatici aproximativ 150 de membri ai comunităţii sikh după ce au luat cu asalt un templu al acestei comunităţi în centrul capitalei Kabul, a declarat miercuri un reprezentant al acestei comunităţi şi totodată membru al parlamentului, Narender Singh Khalsa, scrie Agerpres.

Khalsa a specificat că majoritatea ostaticilor sînt femei şi copii care veniseră la templu pentru rugăciunea de dimineaţă.

Un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian, a declarat că cel puţin patru atacatori sinucigaşi au atacat lăcaşul de cult, iar forţele de securitate depun eforturi pentru a-i anihila. Forțele Speciale afghane au confirmat lupte puternice pe parcursul a cel puțin șase ore.

În jurul orei locale 07:45 (03:15 GMT), mai mulţi atacatori au intrat într-un templu sikh, a declarat acelaşi purtător de cuvînt pentru AFP. „Indivizii s-au baricadat în interiorul clădirii şi forţele de securitate încearcă să-i scoată de acolo”, a adăugat el.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac, potrivit purtătorului lor de cuvînt Zabihullah Mujahid. De altfel, talibanii s-au angajat să lupte împotriva grupărilor extremiste ca Statul Islamic cu scopul de a evita ca Afghanistanul să devină un sanctuar al acestora, potrivit AFP.

Comunitatea sikh în Afghanistan reprezintă o minoritate religioasă şi a fost ţinta unor atacuri şi în trecut.

În 2018, un atentat sinucigaş cu bombă comis de gruparea jihadistă Statul Islamic în provincia Nangarhar (est) s-a soldat cu 19 morţi, cei mai mulţi fiind membri ai comunităţii sikh. După atacul respectiv, numeroşi membri ai acestei comunităţi au decis să părăsească Afghanistanul.

În prezent, în Afghanistan nu au rămas mai mult de 1.000 de persoane din această comunitate, grupate în provinciile Kabul, Nangarhar şi Ghaniz (sud-est).

COVID-19 ÎN RESOLUTE SUPPORT

BMTF, 24 mar – Patru militari ai NATO din Afghanistan au fost testaţi pozitiv la noul coronavirus la scurt timp după intrarea lor în ţară, fiind primele cazuri de contaminare din cadrul misiunii aliate, a anunţat marţi NATO într-un comunicat citat de Reuters, scrie Agerpres.

Comunicatul precizează că este vorba de militari nou veniţi în Afghanistan şi că aceştia au început să prezinte simptome în timp ce se aflau într-o facilitate de control preventiv, iar ulterior au fost transferaţi în izolare şi testaţi.

Cetăţenia celor patru rămîne confidenţială, se menţionează în comunicat.

Circa 1500 de militari din NATO, în majoritate sosiţi recent în Afghanistan, se află în astfel de centre de triaj, ca măsură de precauţie, se adaugă în comunicat.

Pînă în prezent, în Afghanistan au fost înregistrate 40 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, majoritatea în provincia vestică Herat, şi un deces, a comunicat marţi Ministerul sănătăţii publice de la Kabul citat de Xinhua.

Săptămîna trecută, Afghanistanul a dispus închiderea restaurantelor, piscinelor, băilor publice şi complexelor sportive ca măsură de precauţie în faţa pandemiei, toate adunările publice au fost interzise pe o perioadă nedeterminată, iar credincioşii îndemnaţi să se roage acasă şi să evite organizarea de ceremonii funerare la moschei. Anterior, guvernul a amînat lansarea noului an şcolar cu o lună.

Locuitorilor li se solicită să raporteze încălcările acestor măsuri la poliţie prin intermediul unei linii de asistenţă telefonică.

SUA TAIE FINANȚAREA GUVERNULUI DE LA KABUL

BMTF, 24 mar – Statele Unite şi-au redus semnificativ ajutorul acordat Afghanistanului şi au confirmat retragerea treptată a trupelor lor după eşecul unei medieri a secretarului de stat Mike Pompeo pe lîngă lideri politici de la Kabul, notează AFP, preluată de Agerpres.

Şeful diplomaţiei americane a efectuat luni o vizită de opt ore în capitala afghană, apoi la Doha, în Qatar, unde s-a întîlnit pentru prima dată cu lideri ai talibanilor în speranţa de a da un nou impuls unui proces de pace deja ameninţat.

La trei săptămîni însă după semnarea unui acord de pace istoric între Washington şi talibani, această dublă vizită inopinată nu a permis depăşirea „impasului politic”, după cum s-a exprimat Mike Pompeo, care a subliniat că s-au înregistrat, totuşi, unele „progrese”.

În capitala afghană, secretarul de stat s-a întîlnit printre alţii cu preşedintele Ashraf Ghani şi cu fostul premier Abdullah Abdullah care s-a proclamat şi el învingător în alegerile prezidenţiale de la 28 septembrie, umbrite de numeroase fraude.

El a spus că le-a transmis un „mesaj urgent” pentru a ajunge la un „compromis” prin formarea unui guvern de uniune naţională capabil să negocieze cu insurgenţii – următoarea etapă a procesului de pace care întîrzie să se concretizeze.

Cei doi i-au mărturisit „incapacitatea lor de a ajunge la un acord asupra unui guvern incluziv”, a declarat Mike Pompeo.

Din cauza acestui „eşec”, pe care Statele Unite îl „regretă profund”, el a anunţat că ajutorul american destinat Afghanistanului va fi redus „imediat” cu un miliard de dolari şi un miliard suplimentar în 2021 dacă impasul persistă.

Şeful diplomaţiei americane a promis că ajutorul ar putea fi restabilit dacă Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah ajung la o înţelegere.

Criza politică de la Kabul riscă să saboteze procesul declanşat odată cu semnarea acordului de la Doha, la 29 februarie. Negocierile interafghane sînt în întîrziere, precum şi schimburile de prizonieri dintre Kabul şi talibani prevăzute de acord, în timp ce violenţele continuă în Afghanistan.

După 18 ani,de război, cel mai lung din istoria SUA, acest text prevede o retragere totală a forţelor americane şi străine din Afghanistan în termen de 14 luni, cu condiţia respectării de către talibani a angajamentelor de securitate şi a deschiderii de negocieri de pace cu guvernul de la Kabul.

UCIȘI ÎN SOMN

BMTF, 20 mar – Insurgenţi infiltraţi în forţele de ordine din sudul Afghanistanului au ucis cel puţin 24 de poliţişti şi militari, au informat vineri autorităţi locale citate de AFP, scrie Agerpres.

Vineri, la ora locală 03:00 (joi 22:30 GMT), în Qalat, capitala provinciei Zabul, şase insurgenţi au deschis focul asupra colegilor care dormeau, a declarat guvernatorul provinciei, Rahmatullah Yarmal.

Şeful consiliului local, Ata Jan Haq Bayan, a confirmat bilanţul şi a precizat că atacatorii aveau contacte cu talibanii.

LOVITURI AMERICANE ÎN IRAQ

BMTF, 13 mar – Armata Statelor Unite a desfăşurat în cursul nopţii de joi spre vineri mai multe lovituri aeriene împotriva unor poziţii deţinute de o grupare proiraniană în mai multe regiuni din Iraq, la o zi după moartea a doi americani şi a unui britanic într-un atac cu rachetă în apropiere de Baghdad, notează AFP, preluată de Agerpres.

„Aceste lovituri au fost defensive, proporţionale şi ca răspuns direct la ameninţarea reprezentată de grupările armate şiite proiraniene care continuă să atace baze găzduind forţele coaliţiei” internaţionale antijihadiste în Iraq, a informat Pentagonul într-un comunicat.

Ele au vizat cinci depozite de armament ale Kataib Hezbollah, una din facţiunile proiraniene cele mai radicale din Iraq, „pentru a le reduce capacităţile de a efectua viitoare atacuri contra forţelor coaliţiei”, a precizat Departamentul american al Apărării.

Anterior, secretarul american al apărării, Mark Esper, avertizase că Washingtonul îi „va pedepsi pe cei vinovaţi”, după ce mai mult de 30 de rachete au fost trase miercuri spre seară asupra importantei bazei Taji, de la periferia Baghdadului, care adăposteşte militari ai coaliţiei.

Doi militari american şi o membră a forţelor britanice şi-au pierdut viaţa în acest atac, soldat, de asemenea, cu 14 răniţi americani, britanici, polonezi şi de altă naţionalitate, dintre care cinci sînt în stare gravă.

„Loviturile au început la ora locală 01.00 (joi, 22.00 GMT) cu ajutorul unor diverse aparate”, potrivit unui responsabil american care a afirmat că nu are detalii despre numărul victimelor.

„Nu a fost o operaţiune a coaliţiei, ci una specific americană”, a precizat el pentru AFP.

La Baghdad, responsabili locali din cadrul forţelor de securitate au declarat au fost vizate de cel puţin cinci bombardamente baze ale Kataib Hezbollah din zona Jorf al-Sakher, în provincia Babylon care mărgineşte Baghdadul la sud.

ATAC CU 18 RACHETE ÎN IRAQ

BMTF, 12 mar – Doi militari americani şi un britanic au fost ucişi, miercuri, în baza Taji din Iraq, în urma unui atac cu 18 rachete. Potrivit informațiilor, 18 rachete au căzut miercuri pe o bază militară iraqiană unde se află soldaţi americani, în apropiere de Baghdad, fiind cel de-al 22-lea atac împotriva unor obiective americane în Iraq de la sfîrşitul lunii octombrie, a anunţat comandamentul militar iraqian, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Acest atac asupra bazei din Taji nu s-a soldat cu victime sau daune, a precizat armata iraqiană, dar în atacurile cu rachete asupra unor soldaţi, diplomaţi sau obiective ale SUA în Iraq au fost ucişi deja un contractor american şi un soldat iraqian.

Nici un atac nu a fost revendicat, dar Washingtonul consideră că facţiuni armate pro-Iran sînt responsabile de aceste atacuri. Numărul rachetelor lansate miercuri este deosebit de mare.

La două zile de la uciderea unui american într-un atac cu 30 de rachete asupra unei baze militare iraqiene la Kirkuk, la sfîrşitul anului 2019, armata americană a lovit cinci baze, în Iraq şi în Syria, ale unei facţiuni armate pro-Iran, Brigăzile Hezbollah.

TRUMP A PLANTAT SĂMÎNȚA PĂCII ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 6 mar – Cel puţin 27 de oameni au murit, printre care femei şi copii, şi 29 au fost răniţi în atacul care a avut loc vineri în timpul unei ceremonii politice la Kabul, a informat Ministerul afghan al Sănătăţii, potrivit Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

„27 de trupuri neînsufleţite şi 29 de răniţi transportaţi de ambulanţe… pînă acum”, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, Wahidullah Mayar, adăugînd că numărul victimelor ar putea creşte.

Atacul a început cu o explozie, aparent o rachetă care a aterizat în zonă apoi, un bărbat înarmat a atacat participanţii la reuniunea politică ce avea loc la Kabul, la care erau prezenţi importanţi oameni politici afghani, printre care Abdullah Abdullah, care a scăpat fără a fi rănit din atac.

Talibanii au negat orice implicare în acest atac comis împotriva unei ceremonii de comemorare a lui Abdul Ali Mazari, politician din minoritatea hazara, ai cărei membri sînt majoritatea şiiţi, într-un Afghanistan preponderent sunnit.

Acest incident survine la mai puţin de o săptămînă de la semnarea unui acord, sîmbăta trecută, la Doha, între SUA şi talibani, care deschidea calea pentru o retragere completă a trupelor străine din Afghanistan în 14 luni, în schimbul unor garanţii din partea insurgenţilor.

UPDATE – ASTA E PACEA CU TALIBANII!

BMTF, 4 mar – Forţele americane au desfăşurat miercuri o lovitură aeriană împotriva combatanţilor talibani din provincia Helmand, situată în sudul Afghanistanului, aceasta fiind prima acţiune militară a SUA după acordul cu talibanii convenit sîmbătă, la Doha, transmite Reuters.

Luptătorii talibani ”atacau un punct de control al Forţelor de securitate naţionale afghane. Aceasta a fost o lovitură defensivă pentru a zădărnici atacul”, a declarat colonelul Sonny Leggett, purtător de cuvînt al Forţelor americane din Afghanistan, într-un mesaj pe Twitter.

După cum remarcam ieri, talibanii au executat 33 de atacuri în ultimele 24 de ore în 16 din cele 34 de provincii afghane, soldate cu 14 morţi şi peste 20 de răniţi, fiind astfel reluate operaţiunile militare după nouă zile de reducere a violenţelor şi semnarea acordului cu SUA, relatează marţi agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Potrivit unui purtător de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, printre persoanele ucise în aceste atacuri se numără şi 6 civili, alţi 14 fiind răniţi. La rîndul lor, forţele de securitate afghane au ucis 8 combatanţi talibani, alţi 15 fiind răniţi şi luaţi prizonieri.

Aşa cum a promis guvernul de la Kabul, forţele de securitate se află în poziţie defensivă şi nu conduc atacuri împotriva talibanilor, cu excepţia cazurilor cînd aceştia atacă primii.

Talibanii au confirmat însă, în declaraţia lor zilnică publicată pe website-ul lor, încheierea perioadei de reducere a violenţelor convenită cu SUA la sfîrşitul săptămînii trecute înaintea semnării acordului de la Doha.

Acest acord prevede retragerea etapizată a trupelor americane din Afghanistan şi un angajament prin care talibanii promit că nu vor permite folosirea teritoriului afghan împotriva altor ţări. Înţelegerea semnată la Doha deschidea calea unor tratative între guvernul afghan şi talibani pentru a pune capăt războiului.

Talibanii consideră că pentru recentele atacuri responsabilitatea revine guvernului afghan şi preşedintelui Ashraf Ghani, care a spus duminică, la o zi după semnarea acordului de la Doha, că executivul de la Kabul nu a promis eliberarea a 5.000 de prizonieri talibani, eliberare care, conform insurgenţilor, a fost convenită cu SUA în cadrul acestui acord. Potrivit guvernului afghan, eliberarea prizonierilor talibani poate fi discutată la negocierile care ar urma să înceapă cu insurgenţii.

ACORDUL DE PACE ARUNCĂ AFGHANISTANUL ÎN HAOS

BMTF, 3 martie – Două acorduri de pace între SUA și Talibani au fost semnate la Doha și Kabul. Unul prevede eliberarea a 5000 de prizonieri talibani, ca o precondiție a păcii, celălalt NU! Anularea precondiţiei înseamnă, practic anulea acordului între SUA şi talibani.

În consecinţă, talibanii au revenit în joc şi au reluat acţiunile ofensive, cu un prim atac organizat ieri, luni, o motocicletă capcană explodînd în zona unde avea loc un meci de fotbal şi provocînd 3 morţi şi cel puţin 11 răniţi.

Talibanii afghani au transmis şi un mesaj în care anunţă reluarea atacurilor împotriva forţelor de securitate afghane. „Perioada de reducere a nivelului de violenţe a luat sfîrşit şi nivelul nostru de operaţiuni va reveni la normal. Conform acordului americano-taliban, mujahedinii noştri nu vor ataca forţele străine, dar vor continua operaţiunile împotriva forţelor guvernului de la Kabul“, a declarat Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvînt al talibanilor.

Potrivit presei internaționale, din momentul semnării acordului între SUA și Talibani începe să curgă perioada de 135 de zile în care americanii trebuie să se retragă complet din 5 baze şi să reducă numărul soldaţilor la 8.600, dar şi perioada de 14 luni înainte de momentul retragii tuturor forţelor străine din Afghanistan, deci și militarii români, după 18 ani de război împotriva studenților.  

ZIUA PROTECȚIEI CIVILE

BMTF, 28 feb – Ziua Protecţiei Civile (sau Ziua Apărării Civile) este sărbătorită la 28 februarie, dată la care, în anul 1933, a luat naştere protecţia civilă în România, prin Decretul Regal nr. 468, care aproba „Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”, avînd ca scop „limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurîndu-le protecţia directă, fie micşorînd eficacitatea atacurilor”, se arată pe site-ul www.isudb.ro.

Denumit iniţial „apărare pasivă”, conceptul de protecţie civilă a trecut ulterior la denumirea de „apărare locală antiaeriană” (1952), apoi la ”apărare civilă” (1978), din anul 1994 fiind consacrat ca „protecţie civilă”, prin Legea apărării naţionale nr. 45 din 1 iulie 1994. Protecţia civilă este definită pe site-ul www.isudb.ro drept ”o componentă a sistemului securităţii naţionale, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, al protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate”.

Prin Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, care a intrat în vigoare la 23 martie 1933, s-a stabilit că ”Apărarea Pasivă este pregătită şi pusă în aplicare pe întregul teritoriu de Ministerul de Interne, prin Comisia Superioară de Apărare Pasivă”, potrivit volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Erau astfel stabilite atribuţii ministerelor, localităţilor, întreprinderilor şi instituţiilor şi se înfiinţau comisii de apărare pasivă la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor rurale, dar şi la nivelul întreprinderilor şi instituţiilor. De asemenea, acest regulament cuprindea Planul Apărării Pasive, un document unic de înfiinţare a formaţiunilor de intervenţie, instituind-se astfel şi măsuri preventive şi de salvare. Pe de altă parte, regulamentul prevedea şi o serie de măsuri ce intrau în competenţa pompierilor militari, referitoare la organizarea şi participarea la exerciţiile publice de alarmare şi de pregătire a populaţiei civile.

În ceea ce priveşte reglementările de rang superior privind protecţia populaţiei şi a bunurilor în caz de conflict armat, acestea au fost stipulate în Legea asupra organizării naţiunii şi teritoriului pentru timp de război nr. 1245/24 aprilie 1933, care prevedea, totodată, încadrarea cetăţenilor ţării în diferite organizaţii paramilitare.

Momente importante în organizarea structurilor de apărare pasivă au fost marcate de alte acte normative, precum: Ordinul M.St.M. nr. 45.082 din 15 septembrie 1948, prin care s-a reînfiinţat Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului; Decretul nr. 222 din 9 septembrie 1950, care prevedea măsuri de organizare şi funcţionare, pregătire şi control privind apărarea pasivă a teritoriului ţării, reglementări de inspiraţie sovietică (ulterior modificate, în raport cu realităţile româneşti); Decizia ministrului Afacerilor Interne nr. 133 din 8 ianuarie 1951, prin care s-a înfiinţat Centrul de Instrucţie al Apărării Pasive a Teritoriului. În anul 1952, au fost organizate, pe noua structură administrativ teritorială, state majore regionale ale apărării antiaeriene, cu servicii specializate la nivelul localităţilor şi unităţilor economice.

A urmat Legea nr. 2/1978, care a consfinţit aplicarea, în ţara noastră, a unei noi concepţii privind apărarea civilă, modernizarea fiind impusă de ruptura provocată de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, dar şi de catastrofele naturale care au lovit ţara, precum inundaţii, cutremurul din 1977 sau unele catastrofe industriale (incendii pe platformele petrochimice şi metalurgice etc.). În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile nr. 106, în care sînt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în prezent Protecţia Civilă este reglementată prin Legea nr. 481 din 2004, care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu, potrivit site-urilor www.isudb.ro şi http://isucj.ro.

România a realizat, în 2004, un proces de reformă instituţională, reunind protecţia civilă şi pompierii militari într-o structură unitară – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din carul Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit www.isusibiu.ro, Protecţia Civilă, componentă a apărării naţionale, ”cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi asigură condiţiile necesare supravieţuirii acestora”.

ARMISTIȚIU ÎN ORAȘE ȘI PE DRUMURILE PRINCIPALE! MASACRE ÎN MEDIUL RURAL? CUM SE RETRAGE AMERICA DIN CIMITIRUL IMPERIILOR DUPĂ 18 ANI.

BMTF, 24 feb – Un armistiţiu parţial de o săptămînă a intrat în vigoare sîmbătă în Afghanistan, marcînd un posibil punct de cotitură istorică în conflictul de 18 ani între armata americană şi talibani, scrie France Presse, preluată de Agerpres.

Acest armistiţiu gradual trebuia să intre în vigoare la miezul nopţii (vineri 19:30 GMT), înainte de eventuala semnare a unui acord istoric la 29 februarie, cu condiţia ca o scădere a atacurilor să fie constatată pe întreg teritoriul afghan.

În pofida unor incidente izolate de la începutul armistiţiului, cum ar fi cele din provincia Balkh (nord), unde insurgenţii au ucis doi soldaţi afghani, potrivit unui responsabil local, generalul Scott Miller, comandantul forţelor americane şi NATO în Afghanistan, s-a declarat încrezător într-o conferinţă de presă la Kabul sîmbătă dimineaţă.

Qais Haqjo, un fierar de 23 de ani, este mai puţin optimist. „Cred că americanii sînt pe cale să fugă, deschizînd astfel calea pentru ca talibanii să se întoarcă şi să guverneze ţara ca la mijlocul anilor ’90”, a spus el în atelierul său din capitala afghană.

Acest armistiţiu sau „reducerea violenţelor” este destinat să demonstreze bunăvoinţa insurgenţilor islamişti înainte de preconizata semnare, la sfîrşitul lunii, a unui acord cu Washingtonul privind retragerea treptată a trupelor americane în schimbul unor garanţii de securitate pentru talibani.

Cele două tabere rămîn în contact prin „canalul de comunicare militară de la Doha” pentru a supraveghea situaţia pe teren şi a reacţiona la eventuale încălcări ale încetării focului, a precizat generalul american.

„Noi am suspendat operaţiunile noastre ofensive pe teren”, a adăugat generalul Miller, precizînd totodată că forţele americane rămîn pregătite pentru a riposta în caz de atac.

Ministrul afghan al apărării, Assadullah Khalid, a confirmat la rîndul său în aceeaşi conferinţă de presă că toate operaţiunile forţelor afghane au fost oprite, dar a avertizat împotriva unor provocări.

Chiar dacă talibanii au spus că insurgenţii se vor abţine să intre în zonele controlate de guvern pe durata armistiţiului, un responsabil afghan a asigurat că aceştia vor fi „bineveniţi” şi că forţele de securitate îi vor primi „cu braţele deschise”, la fel ca în timpul armistiţiului din 2018.

„Am primit ordin de la comandanţii noştri care ne cer să fim pregătiţi pentru reducerea violenţelor”, a decarat pentru AFP un taliban din districtul Maiwand, în provincia Kandahar (sud).

Un alt comandant taliban cu sediul la Kandahar, Hafiz Saeed Hedayat, a afirmat totodată că diminuarea luptelor se va aplica doar „oraşelor şi drumurilor principale”. „Aceasta poate să însemne că violenţa ar putea continua în districtele” rurale, a spus el.

„Următoarele etape ale procesului de pace vor depinde de evaluarea reducerii violenţei în săptămÎna care urmează”, a avertizat preşedintele afghan Ashraf Ghani, oficial reales pentru al doilea mandat, conform rezultatelor finale ale alegerilor date publicităţii săptămîna aceasta.

PACE CU TALIBANII?

BMTF, 18 feb – Talibanii au anunţat luni finalizarea unui acord cu SUA, după mai mult de un an de negocieri, ceea ce va permite semnarea documentului la Doha la sfîrşitul acestei luni, deschizînd astfel calea soluţionării unui îndelungat conflict armat, relatează agenţiile internaționale de presă.

Potrivit talibanilor, acest acord care va permite începerea negocierilor directe între afghani, ceea ce talibanii refuzaseră pînă în prezent, prevede nu doar retragerea eşalonată a trupelor americane, ci şi eliberarea a numeroşi talibani încarceraţi în prezent de autorităţile de la Kabul, circa 5000 din totalul de aproximativ 11.000, talibanii urmînd de asemenea să elibereze circa 1.000 de prizonieri din rîndul forţelor afghane.

Potrivit lui Abdul Salaam Hanafi, membru al biroului politic al talibanilor în Qatar, documentul ar urma să fie semnat la finele acestei luni în cadrul unei ceremonii ce se va desfăşura la Doha, iar printre invitaţi se vor mai număra statele vecine Afghanistanului, membri ai UE, ai Consiliului de Securitate al ONU şi Organizaţiei Cooperării Islamice.

Anterior şi Washingtonul a anunţat că, dacă talibanii îşi respectă promisiunea de a reduce violenţele, un acord ar putea fi semnat cu aceştia la sfîrşitul lui februarie, iar documentul ar include şi o retragere în etape a trupelor americane din Afghanistan.

După semnarea acordului, pe 10 martie vor începe la Oslo negocierile între talibani şi armata afghană, pentru pregătirea căreia US Army împreună cu țările NATO, inclusiv România, au contribuit cu instructori și miliarde de dolari.

Războiul din Afghanistan poate fi considerat și războiul contractorilor. 3800 de contractori și-au pierdut viața în cei 18 ani de lupte, în comparație cu 3400 de militari ai aliaților!

La 18 ani de la alungarea de la putere a regimului taliban, considerat criminal, președintele Trump a pregătit terenul pentru revenirea în prim-planul politicii a studenților care au ținut Afghanistanul în cel mai cumplit ev mediu.

Acum, cînd conflictul din Afghanistan se apropie de final, Monitorul Apărării și Securității a alcătuit un scurt bilanţ: proape 157.000 de morţi şi un trilion de dolari cheltuiţi în conflictul de peste 18 ani, cel mai lung din istoria SUA, conform unui studiu realizat de Universitatea americană Brawn, preluat de presa internaţională.

Cele mai multe pierderi au fost din rîndul forţelor de securitate afghane cu peste 64.000 de morţi. Pe locul doi se situează decesele în rîndul civililor, 43.000, după care cele din forţele insurgente cu 42.000.

Interesant este faptul că în Afghanistan au murit mai mulţi contractori – civili angajaţi la firme care au contract cu armata americană (3.800), decît militari aliaţi (peste 3.400, din care 2.300 americani). În acest moment, conform ultimului raport al Pentagonului, în Afghanistan sînt în jur de 22.000 de militari aliaţi şi parteneri şi peste 24.000 de contractori civili.

Un număr impresionant de victime s-a soldat în rîndul ONG-urilor, peste 400 de decese, dar au fost uciși şi 67 de jurnalişti.

Reprezentanţii talibanilor au anunţat luni finalizarea unui acord de încetare a focului cu SUA, care ar putea fi semnat la sfîrşitul acestei luni, la Doha. Şi oficiali americani de rang înalt au confirmat, vineri, că s-a ajuns la un acord cu reprezentanţii talibanilor pentru un armistiţiu în Afghanistan.

Acordul prevede reducerea violenţelor timp de şapte zile, după care ar urma 10 zile de negocieri intra-afghane pentru stabilirea viitorului acestei ţări.

Talibanii vor trebui să se delimiteze de celelalte grupuri teroriste, precum Al-Qaeda şi Statul Islamic.

Ar urma, într-un scenariu optimist, retragerea treptată a forţelor internaţionale, eliberarea prizonierilor talibani şi militari, stabilirea paşilor politici şi administrativi pentru reconciliere.

Într-un scenariu negativ s-ar întîmpla ca acum 30 de ani cînd, după retragerea trupelor sovietice din Afghanistan, a izbucnit un război civil între diferiţi combatanţi.

Pe lîngă talibani, în Afghanistan mai sînt alte peste 20 de organizaţii teroriste, fiind ţara cu cea mai mare concentraţie de terorişti şi extremişti din lume.

În medie, forţele insurgente iniţiază peste 1.000 de atacuri pe lună împotriva forţelor de securitate afghane şi internaţionale.

Armata americană are aproximativ 13.000 de militari în Afghanistan, în cadrul misiunii FREEDOM’s SENTINEL, cu misiuni anti-teroriste şi de instruire şi consiliere a forţelor de securitate afghane.

Dintre aceştia, peste 8.000 din militari fac parte din misiunea NATO RESOLUTE SUPPORT, care are 17.000 de militari.  România este a şasea ţară contributoare, cu aproximativ 800 de militari, după SUA (8.500), Germania (1.300), UK (1.100), Italia (900) şi Georgia (870).

SUA este şi ţara cu cele mai multe victime, peste 2.300 de militari pierzîndu-şi viaţa în acest conflict, din cei peste 3.400 de militari străini căzuţi la datorie pe teren afghan.

România a fost prezentă neîntrerupt în Afghanistan din anul 2002, unde s-au rotit peste 30.000 de militari. Pierderile umane ale României în Afghanistan se ridică la 29 de persoane, 27 de militari activi şi doi în rezervă, ce lucrau la momentul decesului, unul pentru ONU şi altul pentru MAE.

Ţara noastră a cheltuit sume uriaşe pentru sprijinul misiunii, aproape 400 de milioane de euro doar pentru diurnele militarilor, la care se adaugă cele logistice (transport, muniţii, mentenanţă, cazare, masă etc).

Ce va însemna o pace cu talibanii? Senzația năzuințelor risipite în Cimitirul imperiilor. Răbdarea este proverbială pentru afghani. Ocupanții vin și pleacă, ei, afghanii rămîn!

ATENTAT SINUCIGAȘ, ÎN ACEASTĂ DIMINEAȚĂ, LA KABUL. CEL PUȚIN CINCI MORȚI

BMTF, 11 februarie – Cel puțin patru militari și un civil au fost uciși și alți 12 răniți, într-un atac sinucigaș, la Kabul, în această dimineață, potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de Interne.

Un atentator sinucigaș s-a detonat, la ora locală 7:00, la intrarea din fața Academiei Militare Marshal Fahim, în districtul PD5 al capitalei afghane, chiar în momentul în care angajați civili, dar și cadeți ai academiei, pătrundeau în incintă.

Stația de autobuz din fața Academiei a fost închisă și traficul restricționat.

Atentatul nu a fost încă revendicat.

Martori evocă o explozie puternică, care a făcut să se zdruncine imobilele din apropiere, rafale de automate şi ambulanţe sosite la locul atentatului.

Centrul de pregătire militară a fost vizat în mai multe rînduri de atacuri în trecut, ultimul datînd din mai 2019 şi care a fost revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic.

Acest atentat sinucigaş intervine la mai bine de două luni de calm relativ în capitala afghană, pe fondul negocierilor între talibani şi Washington cu privire la retragerea trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate pentru insurgenţi.

Semnarea unui acord între cele două tabere, care părea iminentă la începutul lunii septembrie, a fost anulată în ultimul moment de către preşedintele american Donald Trump, după un nou atac în care fusese ucis un soldat american. Discuţiile au fost reluate de atunci la Doha, în Qatar, dar par să treneze pe fondul cererii americane privind reducerea semnificativă a violenţei din partea talibanilor.

Aceştia afirmă că au transmis SUA la mijlocul lunii ianuarie o ofertă de încetare a focului temporară, dar fără vreo reacţie oficială de partea americană.

Ultimul atentat de anvergură comis la Kabul datează din noiembrie trecut, cînd 12 persoane au fost ucise în explozia unei camionete-capcană.

Doar operaţiunile de reconstrucţie şi stabilizare în Afghanistan s-au soldat cu peste 2.200 de morţi şi 2.900 de răniţi din 2002, potrivit unui raport oficial american dat publicităţii marţi cu privire la costurile umane ale acestor misiuni civile şi umanitare, potrivit AFP.

Între debutul misiunii de reconstrucţie în Afganistan, anunţat în aprilie 2002 de fostul preşedinte american George W.Bush, şi 31 decembrie 2018, 2.214 de persoane au fost ucise, dar nu în lupte, între care 284 americani, a informat John Sopko, inspector general special pentru reconstrucţia Afghanistanului (SIGAR), la prezentarea acest raport.

Acest bilanţ este primul care se concentrează doar pe operaţiunile de reconstrucţie şi stabilizare (construcţia infrastructurilor, spitalelor şi şcolilor, restaurarea clădirilor, pregătirea militară sau civilă) şi nu pe operaţiuni de luptă împotriva talibanilor sau altor grupări jihadiste în ţară. De asemenea, nu sînt luate în considerare atacurile asupra bazelor americane sau atacurile asupra ţintelor civile, precizează Sopko, mandatat de Congres cu monitorizarea utilizării fondurilor SUA în Afghanistan.

Dintre cei 284 de americani ucişi, 216 erau militari, iar 68 civili, indică inspectorul general, adăugînd că şi-au pierdut viaţa de asemenea 100 de rezidenţi din ţările coaliţiei internaţionale angajate în Afghanistan.

Însă afghanii au suferit cele mai multe pierderi: 131 de militari şi 1.447 civili în aceste operaţiuni destinate să le vină în sprijin. Acestora li se adaugă 124 de rezidenţi ucişi din terţe ţări.

Doi FOS au fost ucişi şi cel puţin şase, răniţi

BMTF, 9 feb – Forţe afghane şi americane au fost ţinta unui violent atac, în noaptea de sîmbătă spre duminică, în estul Afghanistanului, a declarat un purtător de cuvînt al forţelor americane la faţa locului, relatează AFP. Un terorist purtînd uniformă militară afghană a deschis focul cu o mitralieră în baza în care erau cantonaţi operatorii FOS.

„O echipă de forţe speciale americane şi afghane aflată în misiune în provincia Nangarhar, districtul Sherzad, a fost ţinta unor tiruri directe la 8 februarie”, a declarat colonelul Sonny Leggett, precizînd că situaţia este „în curs de evaluare”.

Aceștia făceau parte din Grupul 7 Forțe Speciale, conform sofmag.com care-l citează pe colonelul american Sonny Leggett, purtător de cuvînt al respectivei unități militare.

Militarii americani se întâlneau cu lideri afghani din zonă (key leader engagement), iar atacatorul a fost o persoană care purta uniforma armatei afghane și a folosit o mitralieră grea de 12,7 mm. (DShK), fiind omorît.

Printre răniți sînt și militari afghani din forțele pentru operații speciale.

Cel puţin doi operatori FOS americani au fost ucişi şi alţi şase răniţi în atacul devastator din această noapte. FOS afghane au pierdut, cel puţin, şase operatori, alţi cîţiva fiind răniţi. Unii grav!

Potrivit primelor informaţii, atacul din noaptea de sîmbătă spre duminică asupra militarilor americani a fost extrem de violent, „au fost surprinși de o ploaie de foc”, a declarat Col. Sonny Leggett, reprezentant al armatei SUA.

Detaşările repetate din ultimele două decenii au afectat disciplina în cadrul forţelor speciale americane, se menţionează într-un raport intern publicat de Pentagon.

SUA are peste 12.000 de soldați în Afghanistan, dar în decembrie anul trecut, un fost oficial al armatei americane a spus jurnaliștilor NBS că administrația lui Trump a decis să retragă 4.000 dintre aceștia.

Donald Trump a militat constant pentru „oprirea războiului infinit”, iar în cadrul actualei campanii pentru un al doilea mandat de președinte al Statelor Unite, acesta a spus că plănuiește să retragă toți militarii americani din Afghanistan până la finalul actualului mandat.

Războiul din Afghanistan este cel mai lung pentru America, acesta pornind în urmă cu 18 ani.

În jur de 2.300 de militari americani și-au pierdut viața de atunci pînă în prezent în teatru de operațiuni.

BMTF, 9 feb – Forţe afghane şi americane au fost ţinta unui violent atac, în noaptea de sîmbătă spre duminică, în estul Afghanistanului, a declarat un purtător de cuvînt al forţelor americane la faţa locului, relatează AFP. Un terorist purtînd uniformă militară afghană a deschis focul cu o mitralieră în baza în care erau cantonaţi operatorii FOS.

„O echipă de forţe speciale americane şi afghane aflată în misiune în provincia Nangarhar, districtul Sherzad, a fost ţinta unor tiruri directe la 8 februarie”, a declarat colonelul Sonny Leggett, precizînd că situaţia este „în curs de evaluare”.

Cel puţin doi operatori FOS americani au fost ucişi şi alţi şase răniţi în atacul devastator din această noapte. FOS afghane au pierdut, cel puţin, şase operatori, alţi cîţiva fiind răniţi. Unii grav!

Potrivit primelor informaţii, atacul din noaptea de sîmbătă spre duminică asupra militarilor americani a fost extrem de violent, „au fost surprinși de o ploaie de foc”, a declarat Col. Sonny Leggett, reprezentant al armatei SUA.

Detaşările repetate din ultimele două decenii au afectat disciplina în cadrul forţelor speciale americane, se menţionează într-un raport intern publicat de Pentagon.

SUA are peste 12.000 de soldați în Afghanistan, dar în decembrie anul trecut, un fost oficial al armatei americane a spus jurnaliștilor NBS că administrația lui Trump a decis să retragă 4.000 dintre aceștia.

Donald Trump a militat constant pentru „oprirea războiului infinit”, iar în cadrul actualei campanii pentru un al doilea mandat de președinte al Statelor Unite, acesta a spus că plănuiește să retragă toți militarii americani din Afghanistan până la finalul actualului mandat.

Războiul din Afghanistan este cel mai lung pentru America, acesta pornind în urmă cu 18 ani.

În jur de 2.300 de militari americani și-au pierdut viața de atunci pînă în prezent în teatru de operațiuni.