Categorie: Frontline News

CONTRACTOR RĂPIT

BMTF, 7 februarie – Reprezentantul american al unei companii de securitate a fost răpit săptămîna trecută în estul Afghanistanului, a declarat joi pentru AFP un responsabil al guvernului, confirmînd o informaţie apărută în revista Newsweek, scrie Agerpres.

„Nu este un soldat, ci un fost membru al Marinei care este în prezent un antreprenor”, a precizat acest oficial sub acoperirea anonimatului.

Răpirea a avut loc în provincia Khost, din apropiere de Pakistan, „vinerea trecută”, a adăugat el.

Potrivit Newsweek, care citează oficiali americani nenumiţi, contractorul ar fi un bărbat american de 57 de ani.

Nici o grupare nu a revendicat pînă în acest moment răpirea. „Nu am primit informaţii pe acest subiect”, a afirmat pentru AFP purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabiullah Mujahid.

Răpirea survine în contextul în care insurgenţii negociază de peste un an cu SUA un acord care vizează retragerea trupelor americane din Afghanistan, în special în schimbul unor garanţii de securitate şi a unei reduceri a violenţelor.

Amrullah Saleh, fost şef al serviciilor de informaţii afghane şi fost ministru de interne, i-a acuzat pe Twitter „pe talibani şi pe susţinătorii lor pakistanezi” că se află la originea răpirii.

Un lider taliban care a refuzat să îi fie dezvăluită identitatea a declarat pentru Reuters că ei au răpit un american la Khost, dar nu a oferit alte detalii.

„Ei bine, pentru noi realizarea importantă este că americanul se află în posesia noastră. Vom oferi mai multe detalii către media mai tîrziu”, a mai spus el.

NIVEL RECORD DE VIOLENȚĂ ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 31 ian – Violenţele din Afghanistan au atins un nivel record în ultimul trimestru din 2019, indică un raport oficial american publicat vineri, luptele continuînd în ciuda unui calm relativ la Kabul, scrie AFP, preluată de Agerpres.

De peste două luni, capitala şi celelalte mari oraşe din ţară nu au fost vizate de atentate majore şi foarte sîngeroase, care le afectau în mod regulat, dar luptele nu au scăzut în intensitate în zonele rurale.

Potrivit Biroului inspectorului general special pentru reconstrucţia Afghanistanului (Sigar, care ţine de Congres), „atacurile iniţiate de inamic” au crescut puternic anul trecut, fiind înregistrate 8.204 în trimestrul al patrulea, faţă de 6.974 în aceeaşi perioadă din 2018.

În septembrie – luna desfăşurării primului tur al alegerilor prezidenţiale – a fost raportat un număr record de atacuri mortale de după 2010, an din care au început să fie contorizate aceste incidente.

Potrivit Sigar, ritmul atacurilor corespunde evoluţiei negocierilor dintre americani şi talibani. Incidentele s-au redus într-adevăr în cursul anului şi s-au intensificat din nou după întreruperea brutală a discuţiilor de către preşedintele american Donald Trump, în septembrie.

„Turbulenţele din ultimele şase luni au provocat o creştere generală a atacurilor inamice (6%) şi a atacurilor efective (care au condus la lupte, 4%) în 2019, comparativ cu nivelul deja ridicat raportat pentru 2018, relevă raportul trimestrial al Sigar.

Pentagonul a continuat totodată anul trecut să-şi intensifice ritmul operaţiunilor, cu un număr record de bombe lansate de avioanele americane în Afghanistan cel puţin în ultimii 10 ani, potrivit forţelor aeriene ale SUA.

Washingtonul şi talibanii continuă să discute un posibil acord ce ar viza retragerea trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate din partea insurgenţilor.

SUA cer de mai multe luni insurgenţilor o reducere a violenţelor. Cele două tabere nu au vorbit decît foarte puţin despre stadiul discuţiilor din ultimele zile.

Orice acord cu talibanii ar urma să se sprijine pe doi piloni: o retragere a trupelor americane – care, în vîrful de implicare a SUA, în 2010, numărau 100.000 de militari, pentru a coborî apoi la circa 13.000 în prezent – şi angajamentul insurgenţilor de a nu oferi găzduire grupărilor jihadiste.

Refuzul talibanilor, atunci la putere în Afghanistan, de a-l preda, după atentatele din 11 septembrie 2001, pe şeful Al Qaida, Osama bin Laden, a dus la invazia americană şi căderea regimului lor, mai notează AFP, scrie Agerpres.

ATACURI TALIBANE. 19 MORȚI

BMTF, 29 ian – Cel puţin 13 membri ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi şi alţi cîţiva au fost răniţi în luptele cu talibanii care au atacat mai multe puncte de control în provincia nordică Kunduz, transmit surse oficiale afghan, scrie Agerpres.

Opt soldaţi şi cel puţin patru poliţişti au fost răniţi în atacul din cursul nopţii, iar alţi trei au fost capturaţi de talibani, au declarat consilierii provinciali Safiullah Amiri şi Aminullah Aydin.

Insurgenţii au lansat atacul în jurul miezului nopţii, din mai multe direcţii, asupra unor puncte de securitate din districtul Dasht-e Archi.

Luptele au continuat pînă miercuri dimineaţă, a afirmat guvernatorul districtual Saduddin Sayyed. El a confirmat că talibanii au capturat arme, dar a precizat că punctele de control se află acum din nou sub controlul forţelor guvernamentale.

Nu mai devreme de marţi, cel puţin 12 poliţişti au fost ucişi şi şase au fost răniţi într-un atac al talibanilor împotriva unei secţii de poliţie din capitala provinciei Baghlan.

Kunduz este una dintre cele mai volatile provincii afghane, unde insurgenţii au o prezenţă foarte numeroasă şi întreprind cu regularitate atacuri împotriva forţelor guvernamentale.

Acest nou val de atacuri împotriva forţelor afghane intervine în timp ce emisarul special al SUA pentru reconciliere în Afghanistan, Zalmay Khalilzad, se află la Bruxelles pentru a discuta cu responsabili NATO despre negocierile cu talibanii, relansate recent.

DE ȘAPTE ORI MAI MULTE BOMBE

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 29 ian – Forţele americane au lansat anul trecut 7.423 bombe şi alte muniţii în raidurile aeriene desfăşurate în Afghanistan, un record în ultimii zece ani, potrivit cifrelor US Air Force, consultate de AFP, scrie Agerpres.

Această cifră, în creştere în raport cu 2018 (7.362), este de şapte ori mai mare decît numărul proiectilelor lansate în Afghanistan în 2015 (947).

De asemenea este cu 80% mai mult faţă de loviturile aeriene din 2009 (4.147 de bombe), în plină ascensiune a trupelor sub Barack Obama.

Coaliţia internaţională condusă de SUA a numărat în 2010-2011 circa 130.000 de militari, între care 100.000 soldaţi americani, în condiţiile în care în prezent doar 13.000 de militari americani staţionează în Afghanistan.

Această intensificare a loviturilor aeriene americane intervine sub preşedinţia lui Donald Trump, în timp ce SUA negociază cu talibanii de peste un an un acord de retragere completă a trupelor străine din ţară, în schimbul unor garanţii de securitate pentru insurgenţi.

Atacurile aeriene ale forţelor americane şi afghane au ucis cel puţin 579 de civili în primele nouă luni ale anului 2019, au indicat Naţiunile Unite în octombrie trecut.

ONU este îngrijorată din cauza creşterii continue a pierderilor civile în operaţiunile aeriene începînd cu 2014, forţele militare internaţionale fiind responsabile pentru majoritatea pierderilor civile în acest tip de incidente din 2018.

În primul semestru al anului 2019, mai mulţi civili au fost ucişi de forţele proguvernamentale decît de grupările insurgente (717 de morţi faţă de 531), în mare parte în urma loviturilor aeriene afghane şi americane, a deplîns Misiunea de asistenţă a Naţiunilor Unite din Afghanistan (UNAMA).

Dar forţele americane în Afghanistan contestă într-un comunicat metodele şi concluziile UNAMA.

Resolute Support, misiunea NATO în Afghanistan din care face parte și România, se limitează la acordarea de asistenţă şi instruire forţelor afghane. Forţele americane, în schimb, continuă să lupte împotriva talibanilor şi combatanţilor grupării jihadiste Statul Islamic în această ţară, cel mai adesea venind în sprijinul operaţiunilor desfăşurate de forţele afghane.

BOMBARDIER AMERICAN DOBORÎT DE TALIBANI

BMTF, 28 ian – Pentagonul a confirmat luni prăbuşirea unui avion militar în Afghanistan, asigurînd că nu dispune de nici un indiciu că acesta ar fi fost doborît de un tir inamic, relatează AFP, preluată de Agerpres. Bombardierul a fost operat de o companie privată.

„Un Bombardier E-11A american s-a prăbuşit astăzi în provincia Ghazni din Afghanistan”, a transmis pe Twitter un purtător de cuvînt al forţelor americane din Afghanistan, colonelul Sonny Leggett.

Bombardier E-11 sînt aparate de sprijin pentru dronele de recunoaştere şi sînt echipate cu materiale de comunicaţii de mare valoare.

Purtătorul de cuvînt a menţionat că a fost lansată o anchetă pentru a stabili cauzele prăbuşirii.

Demnitari din SUA au indicat mai devreme pentru Reuters sub acoperirea anonimatului că aeronava prăbuşită luni în Afghanistan era un avion militar american de mici dimensiuni şi că se crede că la bordul său se aflau cel mult zece persoane.

Talibanii au anunţat anterior că au doborît luni un avion militar american în provincia Ghazni, din centrul Afghanistanului, toate persoanele aflate la bord pierzîndu-şi viaţa. Zona unde a căzut avionul se află parţial sub controlul talibanilor.

Reprezentanţi ai autorităţilor locale au declarat iniţial că un avion Boeing aparţinînd Ariana Afghan Airlines s-a prăbuşit în zona Sado Khel a districtului Deh Yak din provincia Ghazni, luni, în jurul orei locale 13:10. Unii oficiali au spus că s-ar putea să fi fost un avion militar sau un avion mic privat. Zona presupusului accident este controlată de talibani.

În imaginile postate pe social media de la locul prăbuşirii se poate vedea că epava ar aparţine unui avion Bombardier E-11A.

Prăbușirea bombardierului American survine la cîteva zile după ce un elicopter militar înregistrat pe numele unei companii din Republica Moldova a fost atacat în Afghanistan. Doi membri ai echipajului, de origine ukraineană, au fost răniți.

Eelicopterul tip MI-8, operat de compania aeriana “Aim Air” SRL, a fost atacat în localitatea Kajaki, provincia Helmand, în timp ce efectua o misiune umanitară, transportînd poduse alimentare. Potrivit informațiilor elicopterul a fost atacat cu un aruncător de grenade RPG în timp ce se afla la sol.

La bordul elicopterului se aflau trei membri ai echipajului, între care comandantul și inginerul mecanic originari din Ukraina care au fost ușor răniți, iar copilotul originar din Republica Moldova nu a avut de suferit.

Toți membrii echipajului au fost preluați de un alt elicopter, la bordul căruia se aflau cetățeni moldoveni. Aceștia au transportat la spital persoanele ușor rănite pentru îngrijiri medicale, iar ulterior au fost externați, starea lor de sănătate fiind în afara oricărui pericol.

Pe de altă parte, cel puţin 162 de centre de sănătate dintr-un total de 3.500 au fost distruse sau închise în 2019 în Afghanistan din cauza conflictului armat din ţară, a anunţat un oficial al Ministerului Sănătăţii afghan.

Purtătorul de cuvînt al ministerului, Nezamuddin Jalil, a spus că distrugerea şi închiderea de spitale – în toate zonele ţării – a afectat, potrivit estimărilor, mai mult de un milion de oameni.

În condiţiile în care serviciile de sănătate din Afghanistan se află la cel mai scăzut nivel, mii de afghani cheltuiesc milioane de dolari pe an pentru a se trata în ţările vecine Pakistan, India şi Iran.

Cel puţin 30 de centre medicale au fost nevoite să se închidă în cinci districte din estul provinciei Nangarhar din cauza lipsei de resurse şi medicamente, potrivit lui Suhrab Qaderi, consilierul în această provincie. Qaderi acuză guvernul că nu ia nici o măsură pentru a remedia situaţia.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în total 3.135 de facilităţi în domeniul sănătăţii erau funcţionale în 2018 în Afghanistan.

KATIUȘA LA AMBASADA AMERICANĂ

BMTF, 27 ian – Trei dintre cinci rachete lansate duminică la Baghdad au căzut pe ambasada americană, a anunţat o sursă a serviciilor de securitate, precizînd că una dintre rachete s-a prăbuşit pe o cantină la ora mesei, relatează AFP, scrie Agerpres.

Este pentru prima dată cînd aceste tiruri cu rachete au lovit direct ambasada Statelor Unite, situată în Zona verde, ultrasecurizată din Baghdad, care a fost vizată în mod constant în ultimele luni.

Ambasada SUA nu a reacţionat imediat, dar forţele de securitate iraqiene au indicat că nu au fost înregistrate victime. Este a doua oară într-o săptămînă cînd misiunea diplomatică americană este vizată.

Cinci rachete Katiuşa au căzut duminică la Baghdad, într-unul din frecventele atacuri asupra acestei ambasade ce se repetă fără a face victime după escaladarea tensiunilor dintre Iran şi SUA în urma uciderii generalului iranian Qassem Soleimani de către o dronă americană în capitala iraqiană, informează agenţia EFE.

Potrivit unei surse din Ministerul de Interne iraqian, cele cinci proiectile au căzut aproape de misiunea diplomatică americană, aflată în aşa-numita Zonă Verde fortificată. La rîndul ei, Celula de Informare şi Securitate a guvernului iraqian a confirmat că cinci rachete Katiuşa au lovit Zona Verde fără să provoace victime, dar nu a făcut nici o referire la ambasada americană.

Şi pe 20 ianuarie trei rachete de acelaşi fel au căzut în apropierea ambasadei SUA. Autorităţile iraqiene au anunţat atunci deschiderea unei investigaţii, dar pînă în prezent nu au vorbit despre posibilii autori ai atacului.

Washingtonul pune aceste atacuri pe seama miliţiilor iraqiene sprijinite de Iran, precum Kata’ib Hezbollah. Despre aceasta din urmă autorităţile SUA afirmă că este responsabilă şi pentru atacul soldat cu moartea unui contractor american pe 27 decembrie în nordul Iraqului, atac urmat o săptămînă mai tîrziu de operaţiunea americană în urma căreia generalul Soleimani, comandantul Forţei Quds, a fost ucis în zona aeroportului din Baghdad, scrie Agerpres.

INVESTIȚII ÎN NOILE REVOLUȚII

BMTF, 24 ian – Miliardarul american George Soros a anunţat joi că va investi un miliard de dolari într-un proiect pentru reţeaua de universităţi cu scopul de a mobiliza împotriva „dictatorilor actuali şi în devenire” şi împotriva încălzirii climatice, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Supravieţuirea societăţilor deschise este ameninţată şi ne confruntăm cu o criză şi mai mare: schimbarea climatică” a spus el în cursul unui dineu pe care îl oferă în fiecare an în marja Forumului economic mondial de la Davos.

El a calificat acest proiect (Open Society University Network) ca fiind „cel mai important din viaţa sa”, explicînd că toate universităţile din lume ar putea să participe la el. Această reţea trebuie să permită să se atingă „locuri lipsite de educaţie de calitate şi cu populaţii neglijate”, a spus George Soros.

Cunoscutul finanţistul devenit filantrop a deplîns faptul că China, SUA şi Rusia sînt în mîinile „dictatori actuali sau în devenire” în timp ce „rîndurile conducătorilor autoritari cresc”.

Potrivit lui, „cel mai mare şi cel mai înspăimîntător regres” este în India, unde George Soros l-a acuzat pe premierul Narendra Modi de „creare a unui stat naţionalist hindus”.

El i-a reproşat preşedintelui american Donald Trump că este „un escroc şi un narcisist în ultimul grad”, care „a provocat supraîncălzirea” economiei americane.

Născut în Ungaria, într-o familie evreiască care a fugit de persecuţiile naziste, acest finanţist – celebru pentru atacul său speculativ împotriva lirei sterline în 1992 – a devenit o ţintă pentru naţionalişti şi teoreticienii conspiraţiei în Europa şi în SUA.

MASS-MEDIA PE TOBOGAN, ÎN ROMÂNIA

BMTF, 21ian – Încrederea românilor în presă a scăzut puternic anul trecut, pînă la 35%, de la 42% în 2018, reprezentînd cea mai mare scădere anuală din lume, potrivit unui studiu al Reuters privind mass-media digitală, prezentat de Antonia Matei, profesor la Facultatea de Jurnalism şi Comunicare din cadrul Universităţii Bucureşti, prezentă la o conferinţă de profil, scrie Agerpres.

„Deşi 49% dintre români cred că presa este un cîine de pază al democraţiei şi ar trebui să-i monitorizeze pe cei bogaţi şi puternici, în acelaşi timp, încrederea în presă este foarte scăzută. În România, faţă de anul precedent, a scăzut cu şapte puncte procentuale, de la 42% în 2018, la 35% în 2019. Este o încredere foarte mică. Ceva s-a întîmplat. Sigur că şi climatul socio-politic, economic al ţării, al momentului, a influenţat foarte mult această încredere, au fost şi atacurile unor redacţii la adresa altora, atacurile unor jurnalişti la adresa altora, plus fenomenul de fake news”, a spus Matei.

Potrivit acesteia, la nivel global, încrederea oamenilor în presă a scăzut cu 2% de la un an la altul, însă scăderea de 7% din România a fost cea mai puternică.

„Interesant este că mai mult de jumătate din utilizatorii digitali spun că nu au încredere nici măcar în sursele pe care le aleg. De asemenea, oamenii spun că evită ştirile pentru că le dau o stare proastă şi sînt incapabili să influenţeze evenimentele despre care se vorbeşte şi, în acest caz, preferă să le evite cu totul”, a continuat profesorul universitar.

Potrivit acesteia, studiul Reuters a mai relevat că mediul online a depăşit televiziunea, reprezentînd 87% din piaţă.

„Mediul TV este în scădere cu 4% faţă de 2017. Publicul se îndreaptă către online, inclusiv social media. Accesul se face mai degrabă de pe telefon, iar gradul de utilizare a calculatorului obişnuit scade. Social media are un procent foarte mare, 62%, ceea ce contează foarte mult. Facebook rămîne principala sursă de informare, dar în creştere sînt Youtube, Whatsapp şi Facebook Messenger”, a mai afirmat Antonia Matei.

RISCURI ÎN 2020

BMTF, 16 ian – Ediţia din acest an a Global Risks Report anticipează un an în care disensiunile interne şi cele internaţionale se vor acutiza, context completat de încetinirea economiei.

Peste 750 de experţi au ierarhizat cele mai mari riscuri în funcţie de probabilitatea acestora de a se produce şi de impactul lor. Pentru 2020, 78% dintre respondenţi anticipează creşterea în intensitate a confruntărilor economice dintre ţări şi accentuarea polarizării politice în interiorul statelor. Efectele ar fi catastrofale, mai ales, întrucît încetinesc găsirea soluţiilor de rezolvare a provocărilor urgente la nivel global precum: criza climatică, afectarea bio-diversităţii şi declinul speciilor ameninţate.

Potrivit Global Risks Report, publicaţie realizată cu sprijinul Marsh & McLennan Companies şi Zurich Insurance Group, pentru prima oară, perspectivele pentru următorii 10 ani concluzionate în TOP 5 riscuri în funcţie de probabilitate au toate legătură cu mediul: 1. Fenomenele meteo extreme care pot provoca daune majore proprietăţilor, infrastructurii şi pierderi de vieţi. 2. Eşecul măsurilor de reducere a efectelor schimbărilor climatice 3. Dezastrele de mediu şi degradarea provocate de om, inclusiv prin infracţiuni împotriva mediului precum deversările de petrol sau contaminarea radioactivă. 4. Pierderile mari în ceea ce priveşte biodiversitatea şi colapsul ecosistemelor (terestru sau marin) cu consecinţe ireversibile pentru mediu, avînd ca rezultat epuizarea resurselor naturale. 5. Dezastre naturale majore precum: cutremur, tsunami, erupţie vulcanică sau furtună geomagnetică.

“Peisajul politic este puternic polarizat, nivelul mării este în creştere iar incendiile produse de schimbările climatice cresc în intensitate. Acesta este anul în care liderii globali trebuie să lucreze cu toate sectoarele societăţii pentru a repara şi revigora sistemele de cooperare pe termen lung pentru a face faţă riscurilor” afirmă Børge Brende, Preşedinte, World Economic Forum.

Global Risks Report evidenţiază modul în care sînt percepute riscurile de către cei născuţi după anul 1980. Aceştia au încadrat riscurile legate de mediu ca avînd un impact mult mai mare decît ceilalţi respondenţi. Aproape 90% din categoria respondenţilor amintiţi consideră că „valurile de căldură extremă”, „distrugerea ecosistemelor” şi „sănătatea afectată de poluare” vor fi agravate în 2020. Activitatea oamenilor a provocat deja pierderea a 83% dintre toate speciile de mamifere sălbatice şi jumătate dintre cele de plante care stau la baza sistemelor noastre de nutriţie şi de sănătate.

Global Risks Report 2020 este realizat cu sprijinul Global Risks Advisory Board al World Economic Forum în colaborare cu Marsh&McLennan Companies şi Zurich Insurance Group. La realizarea publicaţiei, au contribuit şi consilierii din mediul academic, reprezentanţi ai: Oxford Martin School (University of Oxford), National University of Singapore şi Wharton Risk Management and Decision Processes Center (University of Pennsylvania).

Participanţii au fost rugaţi să evalueze (1) probabilitatea apariţiei unui risc global pe parcursul următorilor 10 ani şi (2) severitatea impactului global în situaţia producerii riscului.

TOP 5 Riscuri în funcţie de probabilitate în următorii 10 ani: 1. Fenomene meteo extreme (ex.: inundaţii, uragane, etc.) 2. Eşecul diminuării efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 3. Dezastre naturale majore (ex.: cutremur, tsunami, erupţie vulcanică, furtună geomagnetică) 4. Reducerea majoră a biodiversităţii şi colapsul ecosistemului 5. Dezastre şi degradarea mediului provocate de omenire/ acţiunile umane.

TOP 5 Riscuri în funcţie de impact în următorii 10 ani: 1. Eşecul diminuării efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 2. Arme de distrugere în masă 3. Reducerea majoră a biodiversităţii şi colapsul ecosistemului 4. Fenomene meteo extreme (ex.: inundaţii, uragane, etc.) 5. Criză de apă.

Riscurile globale nu sînt izolate, aşadar participanţii au fost rugaţi să stabilească conexiunile dintre grupele de riscuri globale.

TOP 5 riscuri în funcţie de conexiunile dintre ele: 1. Fenomene meteo extreme + Eşecul în diminuarea efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 2. Atacuri cibernetice la scară largă + Prăbuşirea infrastructurilor critice şi reţelelor 3. Şomaj structural ridicat sau sub-ocuparea forţei de muncă + Efecte negative ale progresului tehnologic 4. Reducerea majoră a biodiversităţii şi colapsul ecosistemului + Eşecul în diminuarea efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 5. Criză alimentară + Fenomene meteo extreme.

Riscuri pe termen scurt: procentajul respondenţilor care consideră că unul dintre riscuri va creşte în 2020: 1. Confruntări economice = 78,5 % 2. Polarizarea politicii interne = 78,4% 3. Valuri de căldură extremă = 77,1% 4. Distrugerea ecosistemelor resurselor naturale = 76,2% 5. Atacuri cibernetice : infrastructură = 76,1%

RACHETE ȘI DEMONSTRAȚII

BMTF, 13 ian – Opt rachete au lovit duminică o bază aeriană iraqiană care găzduieşte soldaţi americani la nord de Bagdad, au transmis surse militare iraqiene, fără a preciza originea tirurilor, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Patru soldaţi iraqieni au fost răniţi, conform armatei iraqiene. Sursele militare iraqiene au dat asigurări că nici un soldat american nu a fost rănit sau ucis.

Aproape toate trupele americane au părăsit deja această bază situată la Balad, după escaladarea tensiunilor dintre SUA şi Iran.”Nu mai sunt decît circa 15 soldaţi americani şi un singur avion la Balad”, a afirmat pentru AFP o sursă militară iraqiană.

Responsabili ai serviciilor de securitate iraqiene au declarat anterior tot pentru AFP că 90% dintre contractorii americani desfăşuraţi la bază au fost evacuaţi.

De la sfîrşitul lunii octombrie, zeci de rachete au fost lansate asupra unor baze iraqiene care găzduiesc soldaţi americani, omorînd la 27 decembrie un contractor american. SUA au acuzat facţiuni ale armatei iraqiene pro-Iran de aceste tiruri de rachetă.

Ca represalii, la 29 decembrie, SUA au bombardat baze iraqiene de la frontiera cu Syria, omorînd 25 de combatanţi ai Hashd al-Shaabi, o coaliţie de paramilitari pro-Iran integrată trupelor iraqiene.

Escaladarea a atins apoi un nivel inedit, cu un atac cu dronă, la ordinul preşedintelui american Donald Trump, care i-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani şi pe numărul doi al Hashd al-Shaabi, Abu Mehdi al-Muhandis, în apropiere de aeroportul din Baghdad, la 3 ianuarie.

Iranul a ripostat la 8 ianuarie lansînd 22 de rachete balistice asupra bazei aeriene iraqiene Ain al-Assad (vest), care găzduieşte trupe americane, fără a face victime.

De atunci, tirurile cu rachete asupra intereselor americane, printre care şi ambasada din Zona Verde din Baghdad, s-au reluat aproape zilnic, în contextul în care Parlamentul iraqian a votat pentru plecarea trupelor străine din ţară.

În același timp, în Iran se întețesc protestele împotriva conducerii țării. Noi proteste au avut loc în întreg Iranul pentru a doua zi consecutivă duminică, sporind presiunea asupra conducerii Republicii Islamice după ce aceasta a recunoscut că armata sa a doborît un avion de pasageri al unei linii aeriene ukrainene, relatează Reuters.

În unele postări de pe rețelele de socializare pot fi văzuţi protestatari în faţa unei a doua universităţi şi un grup de demonstranţi care se îndreaptă spre Piaţa Azadi (Libertate), precum şi proteste din alte oraşe. Unele media de stat au transmis relatări despre protestele de la universităţi, care au urmat după demonstraţiile de sîmbătă declanşate de recunoaşterea de către Iran a faptului că armata sa a doborît din greşeală un avion de pasageri miercuri, ucigînd toate cele 176 de persoane aflate la bord, într-un moment în care Teheranul se temea de lovituri aeriene americane.

Locuitori din capitala Iranului au declarat pentru Reuters că poliţia a ieşit în forţă pe străzi duminică. Unii protestatari din Piaţa Azadi au strigat iniţial la poliţişti să li se alăture, iar apoi şi-au îndreptat furia asupra autorităţilor, scandînd „Jos dictatorul”, referire la liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, potrivit postărilor de pe social media şi relatărilor din media iraniene.

Agenţia semioficială ILNA a relatat că poliţia a intervenit pentru a-i dispersa pe protestatari, despre care susţine că erau în număr de 3.000. În înregistrări video pot fi văzuţi protestatari care fug de poliţie, care a făcut uz de bastoane şi gaze lacrimogene. Reuters menţionează că nu a putut verifica autenticitatea acestor înregistrări.

Ultimele proteste agravează presiunea tot mai mare asupra autorităţilor iraniene, care se luptă să menţină pe linia de plutire economia grav afectată de sancţiunile americane, comentează Reuters.

Demonstraţiile împotriva creşterii preţului la combustibil s-au transformat în unele politice anul trecut, declanşînd cea mai sîngeroasă reprimare din istoria de 40 de ani a Republicii Islamice. În jur de 1.500 de persoane au fost ucise în cele două săptămîni de proteste care au început pe 15 noiembrie, au declarat trei oficiali din Ministerul iranian de Interne pentru Reuters, deşi organizaţiile internaţionale estimează că bilanţul victimelor a fost mai mic iar Iran a catalogat informaţia respectivă drept „fake news”.

Oficialii iranieni au încercat să prezinte dezastrul doborîrii avionului ca pe o a doua lovitură pentru o naţiune în doliu după moartea lui Soleimani.

Funeraliile lui Soleimani au prilejuit uriaşe adunări populare, pe care autorităţile le-au prezentat ca pe o dovadă de unitate naţională. Însă aceste manifestări de emoţie populară au fost imediat puse în umbră de protestele de duminică, cînd oamenii au rupt portrete ale generalului ucis.

Marea Britanie a protestat după ce ambasadorul său în Iran a fost reţinut pentru scurtă vreme sîmbătă. Media iraniene au relatat că el incita la proteste, deşi trimisul diplomatic a spus că nu făcea decît să participe la un priveghi pentru victimele tragediei aviatice.

IED ÎN KANDAHAR

BMTF, 11 ian – Un vehicul militar american a fost lovit în această dimineaţă de un dispozitiv exploziv improvizat (IED) în Afghanistan, a comunicat misiunea NATO ”Resolute Support”, fără a preciza dacă există victime.

Talibanii au revendicat atacul, precizînd că acesta a avut loc în provincia Kandahar, din sudul ţării.

Într-un tweet, un purtător de cuvînt al talibanilor a indicat că explozia a lovit un vehicul al ”invadatorilor americani”. Acesta a fost distrus şi toţi ocupanţii au fost ucişi, a susţinut purtătorul de cuvînt.

În Kandahar, alături de militarii americani, se află dislocat şi Batalionului 495 Protecţia Forţei ”Vulturii Negri” al Armatei României, care utilizează acelaşi tip de tehnică precum partenerii americani.

Anul trecut, 20 de militari americani au murit în Afghanistan în incidente de luptă.

SUA mai au staţionaţi în Afghanistan în jur de 12.000 de militari, faţă de circa 100.000 în 2011.

Dintre cei rămaşi, aproape 8.000 participă la misiunea NATO de instruire şi asistenţă.

Mullah Nangyalay a fost ucis în Provincia Herat

BMTF, 10 ian – Peste 60 de civili au fost uciși sau răniți miercuri, într-un atac cu dronă americană care îl viza pe liderul talibanilor din Provincia Vestică Herat, au declarat oficialii locali, joi.

Comandantul taliban, Mullah Nangyalay, a fost ucis în districtul Shindand, aproape de granița cu Iranul, a declarat joi, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei Herat, Jailani Farhad.

„Potrivit martorilor, peste 60 de civili au fost uciși și răniți în operațiune”, a declarat pentru TOLO News, Toryalai Tahiri, șeful adjunct al Consiliului provincial Herat.

Mullah Nangyalay s-a despărțit de ramura principală a talibanilor după moartea fondatorului Mullah Omar, în 2013, și s-a alăturat unei facțiuni mai mici, conduse de un comandant cunoscut sub numele de Mullah Rasool.

Resolute Support, misiunea NATO în Afghanistan, a declarat agenției de știri AFP că a lansat „un atac aerian defensiv în sprijinul forțelor afghane”, iar un purtător de cuvînt a confirmat participarea SUA la operațiune.

Principala facțiune talibană negociază cu Washingtonul de mai bine de un an pentru retragerea trupelor americane din Afghanistan, în schimbul garanțiilor de securitate din partea insurgenților.

RACHETE SPRE ZONA VERDE

BMTF, 9 ian – Două rachete s-au abătut miercuri seară asupra Zonei Verzi din Baghdad, unde se află ambasada americană, a făcut cunoscut un responsabil al serviciilor de securitate, notează AFP, preluată de Agerpres.

Chiar înainte de miezul nopţii, corespondenţi ai agenţiei France Presse au auzit mai multe explozii în centrul Baghdadului, la 24 de ore după ce Iranul a lansat 22 de rachete asupra unor baze militare din Iraq unde staţionau soldaţi americani. Exploziile au fost urmate de urlete ale sirenelor de securitate din Zona Verde.

A fost al treilea atac asupra Zonei Verzi după ce o dronă americană l-a ucis vineri pe generalul iranian Qassem Soleimani în capitală.

Aceste atacuri urmăresc să răzbune nu doar moartea generalului Soleimani, dar şi a comandantului Abu Mehdi al-Muhandis, numărul doi al grupării Hashd al-Shaabi, coaliţie paramilitară dominată de facţiunile pro-Iran.

Asasinarea lui Abu Mehdi al-Muhandis, care ocupa o funcţie înaltă în stat, pentru că Hashd al-Shaabi face parte din forţele regulate iraqiene, a provocat indignare în ţară.

Unul dintre liderii grupării Hashd al-Shaabi, Qais al-Khazali, a ameninţat miercuri Washingtonul cu o ripostă nu mai puţin importantă decît răspunsul iranian, după tirurile iraniene asupra unor baze utilizate de armata americană în Iraq.

Qais al-Khazali, inclus cu cîteva zile în urmă pe lista cu terorişti a SUA, a afirmat într-un mesaj pe Twitter că prima ripostă iraniană la uciderea comandantului martir Soleimani a avut loc. A venit timpul pentru prima ripostă iraqiană la asasinarea comandantului martir Abu Mehdi al-Muhandis, a adăugat el.

La rîndul său, Harakat Hezbollah al-Nujaba, o componentă a Hashd al-Shaabi şi una din facţiunile pro-Iran cele mai radicale din Iraq, a lansat un avertisment soldaţilor americani într-un comunicat: „Nu închideţi ochii, pentru că răzbunarea martirului Abu Mehdi al-Muhandis se apropie şi va veni din mîini iraqiene pînă la plecarea ultimului vostru soldat”.

Din octombrie, zeci de rachete au vizat soldaţi şi diplomaţi americani în Iraq, atacuri care nu au fost niciodată revendicate, dar unele dintre ele au fost atribuite de către Washington facţiunilor pro-Iran.

UPDATE 2: A ÎNCEPUT HĂRȚUIREA

BMTF, 8 ian – Al doilea tir de rachete s-a abătut miercuri dimineaţă asupra bazei militare Ain al-Assad din Iraq, utilizată de soldaţi americani, a anunţat postul Al Mayadeen TV, citat de Reuters.

O sursă din cadrul serviciilor de securitate iraqiene a declarat pentru Reuters că în interiorul bazei Ain al-Assad din provincia Anbar au căzut cel puţin şapte rachete.

Televiziunea de stat iraniană a anunţat miercuri că cel puţin 80 de „terorişti americani” au fost ucişi în atacurile ce au implicat 15 rachete lansate de Teheran asupra unor ţinte americane din Iraq, adăugînd că nici una dintre rachete nu a fost interceptată, transmite Reuters.

Televiziunea de stat, citînd un oficial de rang înalt din cadrul Gardienilor Revoluţiei, a relevat de asemenea că Iranul are în vedere alte 100 de ţinte în regiune dacă Washingtonul recurge la orice represalii. De asemenea, a indicat că elicoptere americane şi echipament militar au fost „grav avariate”.

Comandamentul militar iraqian a anunţat miercuri că 22 de rachete iraniene au căzut asupra a două baze militare de pe teritoriul Iraqului „fără a face victime printre forţele iraqiene”.  „Între orele 01:45 şi 02:15 (22:45 GMT şi 23:15 GMT), Iraqul a fost bombardat de 22 de rachete – 17 asupra bazei aeriene Ain al-Assad şi cinci asupra bazei din Erbil – care au lovit instalaţii ale coaliţiei internaţionale antijihadiste” condusă de SUA, anunţă comandamentul militar iraqian într-un comunicat.

„Nu există nici o victimă în rîndurile forţelor iraqiene”, se mai spune în comunicat, fără a face referire la eventuale victime în cadrul forţelor coaliţiei.

La cinci zile după eliminarea generalului Qassem Soleimani, Iranul a declanşat miercuri riposta împotriva Statelor Unite lansînd rachete asupra a două baze militare din Iraq unde staţionează soldaţi americani, comentează AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit Pentagonului, peste 12 rachete au fost lansate din Iran împotriva bazelor Ain al-Assad şi Erbil.

Aceste raiduri, revendicate de Teheran, marchează o schimbare ce provoacă temeri legate de o escaladare regională sau chiar un război deschis, chiar dacă liderii american şi iranian au părut că doresc să calmeze imediat jocul.

Într-un mesaj pe Twitter pe un ton deosebit de calm şi liniştitor, preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că „evaluarea pagubelor şi a victimelor este în curs. Pînă în prezent, totul este bine!”. „Voi face o declaraţie mîine (miercuri) dimineaţă”, a mai scris liderul de la Casa Albă.

La rîndul său, şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a afirmat că ţara sa a efectuat şi a „terminat” în cursul nopţii represalii „proporţionale”. „Nu căutăm escaladarea sau războiul”, a insistat el.

Agenţia federală a aviaţiei americane (FAA) le-a interzis avioanelor civile americane să survoleze Iraqul, Iranul şi Golful Persic.

Cursul petrolului a crescut cu peste 4,5% miercuri dimineaţă la bursele din Asia.

Gardienii Revoluţiei iraniene, Pasdaran, armata ideologică a Republicii Islamice, au sfătuit Washingtonul să îşi recheme trupele americane desfăşurate în regiune „pentru a evita noi pierderi” şi au ameninţat că vor lovi Israelul şi „guvernele aliate” ale Americii.

Tirurile au intervenit la puţin timp după încheierea funeraliilor generalului Qassem Soleimani, asasinat vineri la Bagdad împreună cu iraqianul Abu Mehdi al-Muhandis, lider al Hashd al-Shaabi, coaliţie ce regrupează paramilitari pro-Iran integraţi forţelor de securitate iraqiene.

„Rachete balistice lansate deschis dinspre Iran asupra unor ţinte americane, este o nouă fază”, a apreciat un specialist în grupările armate şiite, Phillip Smyth, reamintind că pînă în prezent Teheranul avea tendinţă să răspundă prin intermediul unor facţiuni, fără revendicări.

Dacă Donald Trump a îndepărtat clar marţi orice intenţie de a părăsi Iraqul, unii aliaţi occidentali ai SUA au anunţat retragerea lor parţială, alimentînd temerile de a vedea tensiunile actuale sabotînd lupta împotriva jihadiştilor.

Ca urmare a deciziei luate la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori de luni, 6 ianuarie, de a suspenda temporar misiunea de instruire a trupelor iraqiene, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ministerul Apărării Naționale din România a întreprins măsurile necesare pentru întreruperea misiunilor de instruire și consiliere efectuate de militarii români dislocați în Iraq. Astfel, pentru asigurarea siguranței personalului, cei 14 militari români care erau în misiune în Iraq vor fi relocați temporar într-o altă bază a coaliției.

Misiunile militarilor români se axau pe activități de pregătire și formare a instructorilor iraqieni din sistemul militar, consilierea oficialilor din Ministerul iraqian al Apărării și din alte instituții responsabile pentru reformarea sectorului de securitate și creșterea capacității operaționale a Forțelor Armate ale Republicii Iraq.

Decizia României este în deplină concordanță cu poziția aliată exprimată în cadrul reuniunii și, în funcție de evoluția situației din zonă, militarii români sînt pregătiți să își reia misiunile.

România rămîne ferm angajată în lupta împotriva terorismului internațional, atît în format aliat, cît și alături de partenerii din cadrul Coaliției Globale anti-ISIS.

O retragere a trupelor americane „ar fi cel mai rău lucru care i s-ar putea întîmpla Iraqului”, a declarat liderul administraţiei de la Washington, insistînd asupra pericolului pe care îl reprezintă în ochii săi pentru această ţară impozantul vecin iranian.

„La un moment dat, vom pleca”, „dar acest moment nu a sosit”, a subliniat el.

Aproape în acelaşi timp, secretarul apărării, Mark Esper, insista într-o conferinţă de presă că politica Statelor Unite nu s-a schimbat: „Nu părăsim Iraqul”.

Aceste luări de poziţie au fost provocate de o „eroare” a administraţiei americane care a trimis luni o scrisoare autorităţilor iraqiene în care informa că se va retrage din Iraq şi urmează să îşi repoziţioneze forţele în următoarele zile şi săptămîni.

Marţi, premierul iraqian demisionar Adel Abdel Mahdi a confirmat că a primit o scrisoare „semnată”, „tradusă” şi „foarte clară” din partea comandamentului american care anunţa o retragere militară din Iraq.

La cîteva ore de la atacul bazelor americane din Iraq, un avion Boeing 737 al companiei Ukraine International Airlines, avînd la bord 180 de pasageri şi membri ai echipajului, s-a prăbuşit miercuri la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Imam Khomeini din Teheran din cauza unei defecţiuni, anunţă Reuters citînd agenţia semioficială Fars. Potrivit informațiilor transmise de Organizația Internațională de Cruce Roșie și Semilună roșie, nu există nici un supraviețuitor.

ALTE ȘASE RACHETE TRASE SPRE AMBASADA AMERICANĂ DIN BAGHDAD

BMTF, 6 ian – Şase rachete au lovit duminică capitala iraqiană Baghdad, dintre care trei au căzut în Zona Verde, un perimetru puternic securizată în care se află clădirile guvernului şi misiunile străine, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Celelalte trei rachete au căzut în Jadriya, o zonă rezidenţială din apropiere, conform unui comunicat al armatei iraqiene.

Potrivit informaţiilor furnizate de poliţie, şase persoane au fost rănite.

De la sfîrşitul lunii octombrie, 14 atacuri cu rachete au vizat puncte de interese americane în Iraq. Atacurile nu au fost revendicate, dar multe dintre acestea au fost atribuite de Washington Brigăzilor Hezbollah, informează AFP.

Această facţiune pro-iraniană a făcut apel sîmbătă la soldaţii iraqieni să se îndepărteze de trupele americane pînă duminică la ora 14:00 GMT, ceea ce lăsa să se înţeleagă că vor urma atacuri.

Tot duminică, un militar american şi doi contractori au fost ucişi în atacul comis de gruparea islamistă somaleză shebab împotriva unei baze militare utilizate de forţe americane şi kenyene din Lamu (în nordul Kenyei), a anunţat Comandamentul militar american pentru Africa, citat de Reuters.

În acelaşi atac au fost răniţi alţi doi americani din cadrul Departamentului Apărării, care sînt în stare stabilă şi vor fi evacuaţi, precizează de asemenea armata americană.

Combatanţii somalezi shebab, afiliaţi Al Qaida, au comis mai multe atacuri la scară largă în interiorul Kenyei, afirmînd că acţionau în chip de represalii pentru trimiterea de trupe kenyene în Somalia în 2011 pentru a lupta împotriva grupării, precum şi pentru a viza interese străine.

TRUPELE STRĂINE TREBUIE SĂ PĂRĂSEASCĂ IRAQUL

BMTF, 5 ian – Parlamentul iraqian a votat duminică o rezoluţie prin care cere guvernului de la Baghdad să pună capăt prezenţei trupelor străine în Iraq şi să ia măsuri pentru ca aceste trupe să nu mai folosească în nici o circumstanţă teritoriul, apele şi spaţiul aerian ale Iraqului, transmite agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

Rezoluţia solicită guvernului ”să revoce cererea de asistenţă din partea coaliţiei împotriva Statului Islamic ca urmare a încheierii operaţiunilor militare în Iraq şi obţinerii victoriei”. ”Guvernul iraqian trebuie să ia măsuri pentru a pune capăt prezenţei oricăror trupe străine în Iraq şi să le interzică folosirea teritoriului, spaţiului aerian şi apelor, indiferent de motiv”, se mai menţionează în text.

Spre deosebire de textele de lege, rezoluţiile votate de parlamentul iraqian nu sînt obligatorii pentru guvern, însă premierul Adel Abdul Mahdi s-a pronunţat el însuşi, într-un discurs susţinut în faţa parlamentului, pentru retragerea trupelor străine din ţara sa, după ce a acuzat Statele Unite că au încălcat suveranitatea Iraqului prin raidul aerian în urma căruia a fost ucis vineri la Baghdad generalul iranian Qassem Soleimani. Premierul iraqian a vorbit despre ”trupele străine”, fără să le menţioneze în mod specific pe cele americane, dînd astfel de înţeles că s-a referit la retragerea tuturor trupelor trimise de state membre ale coaliţiei antijihadiste conduse de SUA.

Anterior acestui vot din parlamentul de la Baghdad, Coaliţia internaţională, condusă de SUA, a anunţat suspendarea activităţilor de sprijin şi instrucţie pentru trupele iraqiene, pentru a se concentra astfel pe protejarea bazelor din Iraq unde se află încartiruit personalul NATO şi al Coaliţiei, baze care au fost frecvent atacate în ultima vreme şi sunt potenţiale ţinte ale unor represalii după uciderea generalului Soleimani.

Uciderea generalului Qassem Soleimani reprezintă o ”nouă etapă” pentru Orientul Mijlociu, a estimat, la rîndul său, duminică liderul Hezbollahului libanez, Hassan Nasrallah, care a susţinut că armata americană este cea care ”va plăti preţul” pentru acest asasinat, consemnează agenţiile internaţionale de presă. ”Bazele militare americane, navele americane, fiecare ofiţer şi soldat în regiune”, a spus Nasrallah într-o intervenţie televizată. El a cerut să nu fie atacaţi cetăţenii americani civili, întrucît ”bătălia, confruntarea, pedeapsa justă este pentru cei care au executat (operaţiunea) şi armata americană este cea care a înfăptuit crima şi asasinatul”.

Statele Unite vor trimite încă aproximativ 3000-3500 de militari în Orientul Mijlociu, ca urmare a ameninţărilor sporite la adresa trupelor americane din zonă.

Potrivit oficialilor, care s-au exprimat sub condiţia anonimatului, noii militari provin din Divizia a 82-a aeropurtată. Alţi circa 750 de militari americani au fost deja trimişi săptămîna aceasta în Kuweit. În perioada scursă din luna mai 2018 SUA au suplimentat cu circa 14.000 efectivele trupelor dislocate în Orientul Mijlociu.

Tensiunile se acumulează în Orientul Mijlociu mai ales după arborarea steagului roşu pe Moscheea Jamkaran închinată imamului Mahdi, al 12-lea imam, ascuns de Dumnezeu, a cărui revenire e legată de versiunea musulmană a Apocalipsei, dar și de răzbunarea lui Hussein. În Iraq, Muqtada Al-Sadr a reînfiinţat Armata Mahdi nerenunţînd la culoarea tradiţională a imamului: negrul! Steagul roşu, asociat celui de-al treilea imam, Hussein, dar cu trimitere directă la răzbunarea sîngelui vărsat reprezintă un simbol al martirajului, chiar şi pentru adepţii lui Ali, care are ca simbol drapelele verzi. Toate aceste simboluri forţează teocraţia de la Teheran să răzbune moartea generalului Soleimani.

Iranul va riposta. Va mai dura, însă, pînă se va lua o decizie. Poate că vom vedea în prima fază doar riposte limitate, ale unor organizații paramilitare, libaneze sau iraqiene, nu ale statului iranian.

ATAC ÎN ZONA VERDE DIN BAGHDAD

BMTF, 4 ian – Două atacuri au vizat aproape simultan sîmbătă seară Zona Verde ultrasecurizată din Baghdad şi o bază aeriană iraqiană în care se aflau soldaţi americani aflată la nord de capitală, au declarat responsabili ai serviciilor de securitate citaţi de AFP, scrie Agerpres.

Atacul survine la cîteva ore după ce un nou raid aerian american a avut ca ţintă sîmbătă dimineaţă un comandant al miliţiilor Hashd al-Shaabi, la nord de Baghdad, potrivit televiziunii de stat, la o zi după bombardamentul în care a fost ucis generalul iranian Qassem Soleimani care „pentru șiiții din Orientul Mijlociu, era un amestec între James Bond, Erwin Rommel și Lady Gaga”, după cum scria fostul analist CIA Kenneth Pollack în portretul lui Soleimani pentru revista americană Time consacrată celor mai influente personalități din lume în 2017!

Două obuze de mortier au lovit Zona Verde din Baghdad, chiar în apropierea ambasadei americane atacată marţi de mii de combatanţi şi susţinători ai grupărilor pro-Iran din Iraq, membri și simpatizanți ai Kata’ib Hezbollah, Asaib Ahl al-Haq şi Brigăzile Badr, grupate sub umbrela Forțelor de Mobilizare Populară. precum şi liderii a trei dintre milițiile șiite: Hadi al-Amiri, fost ministru al transporturilor în guvernul lui Nouri al-Maliki, Qais al-Khazali și Abu Mahdi al-Muhandis, au declarat responsabili de securitate din Zona Verde.

Brigăzile Badr au apărut ca braț armat al Consiliului Suprem pentru Revoluție Islamică în Iraq, în prezent Consiliul Islamic Suprem din Iraq. Asaib Ahl al-Haq, desprinsă din Armata Mahdi, căriea îi reproşa moderaţia!, a fost, probabil, cea mai feroce grupare anti-americană a șiiților și are legături cu Iranul aproape la fel de strînse ca și Kata’ib Hezbollah.


În acelaşi timp, la mai puţin de o sută de km mai la nord, două rachete Katiuşa s-au abătut asupra bazei aeriene Balad, bază iraqiană de mari dimensiuni în care se află soldaţi şi avioane americane, au precizat surse de securitate de la faţa locului.

Potrivit comandamentului militar iraqian, nu a existat nici o victimă în urma acestor atacuri. Imediat după aceste tiruri, drone americane au survolat baza în misiuni de recunoaştere, au adăugat sursele citate.

SUA au desfăşurat în această săptămînă soldaţi suplimentari pentru a proteja diplomaţii şi soldaţii americani în Iraq, unde sentimentul anti-american s-a intensificat puternic după asasinarea vineri, într-un atac cu dronă, a puternicului general iranian Qassem Soleimani şi a locotenentului său Abu Mehdi al-Muhandis.

Apelurile la „răzbunare” s-au înmulţit la Baghdad şi la Teheran, în contextul în care americanii consideră de mai multe luni că facţiunile armate pro-Iran din Iraq sînt o ameninţare mai mare decît jihadiştii afiliaţi grupării Statului Islamic.

De la sfîrşitul lui octombrie, 13 atacuri au rachetă au vizat interesele americane în Iraq, provocînd pe 27 octombrie moartea unui contractor american într-o bază a centrului petrolier al ţării. Atacurile nu au fost revendicate, dar Washingtonul acuză de comiterea lor facţiunile pro-Iran din coaliţia de paramilitari Hashd al-Shaabi.

UPDATE: Comandantul Gărzilor Revoluţionare iraniene ucis în Iraq, gest nuclear în OM

BMTF, 3 ian – Liderul şiit Muqtada Al-Sadr a dat vineri ordin combatanţilor săi din Armata Mahdi să „ţină aproape”, reactivînd astfel o miliţie oficial destructurată în urmă cu aproape un deceniu, informează AFP.

Muqtada Al-Sadr a făcut acest anunţ pe Twitter, la cîteva ore după uciderea la Baghdad, într-un raid american, a influentului general iranian Qassem Soleimani, emisarul Teheranului pentru afaceri iraqiene.

La rîndul său, premierul demisionar al Iraqului Abdel Abdel Mahdi a estimat vineri că raidul „va declanşa un război devastator în Iraq”.

Şeful mişcării şiite libaneze Hezbollah, marele aliat al Iranului, a promis vineri „pedeapra dreaptă” pentru „asasinii” responsabili de moartea generalului iranian Qassem Soleimani, ucis în Iraq într-un raid american, concform AFP. „Trebuie să aducem dreapta pedeapsă asasinilor aceasta va fi responsabilitatea şi sarcina tuturor celor din rezistenţă şi a combatanţilor din toată lumea”, a promis într-un comunicat şeful Hezbollah, Hassan Nasrallah, care foloseşte în mod general termenul de „Rezistenţă” cînd vorbeşte de organizaţia sa şi de aliaţi.

Autorităţile de la Teheran au calificat drept o „escaladare extrem de periculoasă” uciderea lui Soleimani, emisar al Republicii islamice în Iraq. Cel puţin opt persoane au fost ucise în noaptea de joi spre vineri în timpul bombardamentului asupra unui convoi pe aeroportul din Baghdad, la trei zile după atacarea ambasadei americane de către demonstranţi pro-iranieni.

Iranul a convocat vineri un responsabil al ambasadei Elveţiei, care reprezintă interesele americane la Teheran în absenţa relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Diplomatului i s-a comunicat că „asasinarea generalului Soleimani” constituie „o dovadă flagrantă a terorismului statului american şi că regimul american este pe deplin responsabil de consecinţele acestuia”, a notat pe Twitter purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Abbas Moussavi.

Pentagonul a confirmat că Donald Trump a dat ordinul ca generalul iranian să fie ucis.

Cel puţin opt persoane au fost ucise în noaptea de joi spre vineri în timpul bombardamentului asupra unui convoi pe aeroportul din Baghdad, la trei zile după atacarea ambasadei americane de către demonstranţi pro-iranieni, au anunţat oficiali ai serviciilor de securitate, transmite AFP

Aceste persoane au fost ucise atunci cînd mai multe proiectile au căzut asupra unui convoi al Hashd al-Shaabi, coaliţie de organizaţii paramilitare preponderent pro-iraniene, care în prezent sînt integrate structurilor statului iraqian, au precizat sursele citate sub protecţia anonimatului.

Anterior, comandamentul militar iraqian a anunţat că „trei rachete au lovit aeroportul internaţional Baghdad în apropierea spaţiilor dedicate transportului aerian de mărfuri, provocînd explozia a două maşini”.

Potrivit The New York Times, au fost lansate atacuri în două rînduri la un interval de cîteva ore, oficialii fiind ucişi după ce au coborît din avion şi s-au urcat în maşinile care i-au preluat de la aeroport.

Atacul a fost ordonat de preşedintele american Donald Trump şi a avut scopul de a „descuraja planificarea altor atacuri iraniene”, a transmis Pentagonul.

Eliminîndu-l pe Soleimani, omul-cheie al Iranului în Iraq, conducătorul unei organizaţii considerată teroristă, SUA „au luat măsuri defensive decisive pentru a-şi proteja personalul american de peste graniţe”, a transmis Pentagonul, precizînd că acesta „se pregătea să atace diplomaţi şi personal american detaşaţi în Iraq”, în timp ce a fost în spatele uciderii a sute de americani şi ai aliaţilor săi în timpul războiului din Iraq, dar şi mai recent un atac avînd loc chiar pe 27 decembrie.

Abu Mehdi al-Mouhandis, numărul doi al coaliţiei Hashd al-Shaabi, a fost ucis în timpul bombardării convoiului pe aeroport, conform surselor citate.

Puternicul general iranian Qassem Soleimani, însărcinat cu afacerile iraqiene în cadrul armatei ideologice iraniene, a fost ucis în acelaşi bombardament, a anunţat televiziunea iraqiană de stat la începutul zilei de vineri.

Citînd surse din Hashd al-Shaabi, canalul de televiziunea a confirmat ambele decese.

Iraqul, prins la mijloc între aliaţii americani şi cei iranieni de ani de zile, a fost în ultimele săptămîni scena unei escaladări a violenţelor ce riscă să transforme ţara într-un teren de confruntare a celor două puteri ce acţionează pe teritoriul său.

Zece atacuri cu rachete au vizat soldaţi şi diplomaţi americani de la sfîrşitul lunii octombrie a anului trecut, ucigînd un contractor american în urmă cu o săptămînă.

Marţi, protestatari pro-iranieni au atacat ambasada SUA din Baghdad, un episod violent fără precedent încheiat miercuri cu retragerea acestora in zona ultra-securizată a Bagdadului, Zona Verde, unde se găseşte ambasada americană, la ordinele Hashd al-Shaabi.

Duminică seara, Washingtonul, care acuză facţiunile pro-iraniene din cadrul Hashd al-Shaabi că se află în spatele acestor atacuri nerevendicate, a răspuns prin bombardarea bazelor uneia dintre ele, amplasată în apropierea frontierei iraqiano-syriene, ucigînd 25 de persoane.

După atac, Donald Trump a postat pe Twitter imaginea steagului american, fără alte comentarii.

Phillip Smyth, un expert american în grupări armate şiite a declarat pentru AFP că atacul va avea ramnificaţii mai profunde decît operaţiunea americană din 2011 în urma căreia a fost ucis bin Laden sau cea din 2019 în care liderul statului islamic Abu Bakr al-Baghdadi a fost ucis, aceasta fiind „o decapitare majoră, cea mai mare dintre toate, care nu se compară cu nici o alta”.

Feisal Istrabadi, Fondatorul Centrului pentru Studiul Orientului Mijlociu al Universităţii Indiana a spus că guvernul iraqian va fi slăbit considerabil din pricina faptului că atacul s-a petrecut pe teritoriul său, el exprimîndu-şi îngrijorarea că SUA nu au nici un plan: „Se vor crea oportunităţi pentru destabilizarea ţării. S-a petrecut ceva uriaş, care se va răsfrînge în intregul Orient Mijlociu. Faptul că a avut loc chiar pe pămînt iraqian înseamnă că Iraqul va deveni un cîmp de luptă pentru iran şi SUA. M-am temut că aşa se va întîmpla”.

TALIBANII ATACĂ ÎN SEZONUL DE IARNĂ

BMTF, 2 ian – Cel puţin 23 de membri ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi în ultimele 24 de ore în cursul a trei atacuri distincte ale talibanilor în provincii din nordul Afghanistanului, informează France Presse, preluată de Agerpres.

Această ofensivă, în plină iarnă – sezon marcat cîndva de o pauză în conflict – are loc în timp ce mişcarea talibană a dezminţit luni orice planuri de încetare a focului în cazul unui acord cu SUA privind retragerea forţelor americane.

În provincia Balkh (nord), insurgenţii au ucis şapte poliţişti în timpul unui atac asupra postului lor, potrivit şefului poliţiei din această provincie, Ajmal Fayez. Un membru al consiliului provinciei a oferit un bilanţ de nouă poliţişti şi patru daţi dispăruţi. Postul se află pe ruta care leagă Balkh de provincia vecină Jowzjan.

Mai la est, în provincia Kunduz (nord), talibanii au ucis nouă membri ai forţelor de securitate la un post de control la miezul nopţii, în districtul Dashte-Archi, potrivit purtătorului de cuvînt al administraţiei provinciei, Esmatullah Muradi.

Încă mai la est, insurgenţii au ucis alţi şapte membri ai forţelor de securitate la un punct de control în districtul Darqad, în apropiere de frontiera cu Tadjikistanul, conform unui purtător de cuvînt al provinciei Takhar (nord).

Talibanii şi-au intensificat recent atacurile împotriva forţelor guvernamentale în nordul ţării. Luni, ei au ucis 13 membri ai acestor forţe în provincia Jowyjan.

Negocierile între talibani şi SUA asupra retragerii forţelor americane sînt în impas. În cazul unui acord, ei prevăd între altele o „reducere a violenţei”.

ATAC TALIBAN LA SANGIN

BMTF, 30 dec – Zece soldaţi afghani au fost ucişi sîmbătă într-un atac al talibanilor asupra unei baze militare din provincia sudică Helmand, informează AFP, preluată de Agerpres.

Atacatorii au pătruns în bază printr-un tunel pe care l-au săpat pe dedesubt şi l-au aruncat în aer, a precizat un purtător de cuvînt militar.

Acesta a menţionat că la baza de la Sangin se aflau în acel moment 18 soldaţi care asigurau securitatea populaţiei din zonă, dintre care alţi patru au fost răniţi şi patru au reuşit să „respingă cu curaj atacul talibanilor”.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor din Afganistan, Zabibullah Mudjahid, a revendicat atacul în numele mişcării.

Atacul survine în contextul unui impas în discuţiile dintre SUA şi talibani privind un proiect de retragere a forţelor americane din Afghanistan care prevede o reducere a violenţelor.

Tratativele au fost suspendate după un atac al talibanilor asupra bazei militare american de la Bagram.

Marţi, şapte soldaţi afghani au fost ucişi într-o operaţiune a talibanilor în provincia nordică Balkh.