Categorie: Frontline News

Liberalii se revoltă!

Primarul municipiului Reşiţa, Ioan Popa, preşedintele PNL Reşiţa şi prim-vicepreşedintele liberalilor cărăşeni, a demisionat azi din toate funcţiile deţinute în Biroul Permanent Judeţean al Filialei judeţene Caraş-Severin a PNL.

Demisia survine ca urmare a recentelor decizii luate de Biroul Permanent Județean PNL Caraș-Severin de demitere din funcția de președinte a primarului în funcție a Caransebeșului, Felix Borcean.

Joi, 17 ianuarie a.c., primarul de Moldova Nouă și președinte PNL Moldova Nouă, Adrian Torma, a atras primul atenţia vis-a-vis de practicile la limita regulamentului impuse în PNL Caraş-Severin de Ioan Vela.

Astăzi, printr-un comunicat de presă semnat în calitate de preşedinte al PNL Reşiţa, Ioan Popa declară că „Prin acest gest încerc să trag un semnal de alarmă asupra modului în care se iau decizii la nivel judeţean, doar în cadru restrîns şi cu argumente la limita statutului PNL. Consider că o astfel de abordare afectează grav funcţionarea partidului şi limitează capacitatea acestuia de a se mobiliza în contextul următoarelor competiţii electorale. Din acest moment îmi voi continua activitatea politică în cadrul PNL Reşiţa, organizaţie a cărui preşedinte sînt şi în care diferenţele de opinie nu au fost şi nu vor fi niciodată taxate“, scrie demisionarul.

Biroul Permanent Local Reşiţa al PNL, întrunit în urma poziţiei adoptată de preşedintele organizaţiei, Ioan Popa, de a demisiona din funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL Caraş-Severin, şi-a exprimat în mod unanim solidaritatea cu decizia luată de acesta.

Vicepreşedinte al PNL Reşiţa, Hadrian Popescu, a declarat, în această seară, că alţi trei dintre membrii BPJ, Adrian Dacica, Viorel Başag şi Viorel Lolea şi-au anunţat şi ei demisia din Biroul Permanent Judeţean, în semn de solidaritate cu Ioan Popa. Un al patrulea liberal reşiţean, consilierul municipal Aurică Borobar, a demisionat din Liga Aleşilor Locali a PNL.

Liberalii reşiţeni contestă deciziile şi activitatea preşedintelui organizaţiei judeţene, senatorul Marcel Vela.

ATENTAT SINUCIGAŞ ÎN LOGAR

BMTF, 20 ian – Cel puţin 15 membri ai personalului de securitate au fost ucişi şi răniţi duminică, atunci cînd un atentator sinucigaş a intrat în plin în convoiul guvernatorului provinciei centrale Logar, declară oficiali afghani. Cel puţin opt dintre aceştia au fost ucişi.

VBIED-ul a spulberat convoiul guvernatorului în zona Safid Sang, din cartierul Mohammad Aga, în jurul orei locale 10:30, într-o acţiune similară celei în care a fost atacat convoiul românesc, la Kandahar, în care şi-a pierdut viaţa sanitarul Mădălin Stoica. Şase autovehicule au fost avariate.

Forțele de securitate au închis autostrada pentru trafic. Guvernatorul a supraviețuit atacului.

Convoiul guvernatorului, în care se găsea şi şeful serviciului de informaţii se îndrepta spre Kabul.

Atentatul a fost revendicat de talibanii afghani la o zi după ce aceştia au respins informaţiile mass-media pakistaneze că sînt pregătiţi să reia întîlnirile cu emisarul special al Statelor Unite Zalmay Khalilzad la Islamabad şi au repetat refuzul lor de a discuta direct cu guvernul afghan.

Statele Unite afirmă că orice reglementare a conflictului afghan trebuie să aibă loc între guvernul de la Kabul recunoscut pe plan internaţional şi talibani, care pînă acum au refuzat să discute cu o administraţie pe care o descriu ca un regim de marionetă ilegitim.

Talibanii au mai declarat că discuţiile de pace cu delegaţia americană ar putea fi reluate dacă ei vor fi asiguraţi că doar trei probleme vor fi abordate – retragerea SUA din Afghanistan, un schimb de deţinuţi şi ridicarea interdicţiei privind deplasarea liderilor talibani.

Recent, preşedintele american Donald Trump a afirmat că SUA vor retrage jumătate din cei 14.000 de militari americani de pe teritoriul Afghanistanului. România va suplimenta, în acest an, trupele existente deja cu aproximativ o companie.

2018 – ANUL PIRATERIEI

BMTF, 18 ian – Atacurile piraţilor pe mare s-au înmulţit în lume în 2018, în special din cauza unui val de acte de piraterie în Golful Guineei în Africa de Vest, a transmis Biroul Maritim Internaţional (BMI), potrivit AFP, scrie Agerpres.

Anul trecut au fost înregistrate 201 atacuri, comparativ cu 180 în 2017, a precizat BMI în raportul său annual privind pirateria.

În Africa de Vest, atacurile identificate în apele din largul Coastei de Fildeş şi pînă în Republica Democrată Congo (RDC) s-au înmulţit de peste două ori anul trecut: cele şase deturnări de nave în lume în 2018 au avut loc în această zonă, precum şi 13 din 18 cazuri de atacuri armate asupra unor nave şi majoritatea răpirilor pentru obţinerea de recompense.

Instalat la Kuala Lumpur în Malaezia, Biroul Maritim Internaţional a observat o înmulţire importantă a violenţelor în ultimul trimestru din 2018 în regiune, cu nave atacate de piraţi dincolo de ape teritoriale şi cu echipaje răpite şi duse în Nigeria, unde marinarii au fost ţinuţi prizonieri în aşteptarea de recompense, precizează raportul.

În perioada analizată, au fost înregistrate 41 de răpiri în largul Nigeriei, conform BMI, care a observat că piraţii se aventurează tot mai departe şi atacă o gamă tot mai largă de nave, de la bărci de pescuit la nave mari de transport de marfă.

Golful Guineei a devenit mai afectat de piraterie decît Golful Aden, zona maritimă situată între Cornul Africii (Somalia) şi Peninsula Arabică şi care a fost mult timp cel mai puternic infestată de piraţi din Africa.

Intensificarea pirateriei în Golful Guineei, care găzduieşte principalele două ţări producătoare de petrol din Africa, Nigeria şi Angola, perturbă rutele maritime internaţionale şi aduce pierderi de miliarde de dolari economiei mondiale.

Cele 17 ţări din regiune încearcă de cîţiva ani să-şi consolideze mijloacele de intervenţie şi colaborarea în special cu ajutorul SUA şi al Franţei. Atacurile din ce în ce mai violente ale piraţilor asupra navelor comerciale i-au determinat pe proprietarii de vase să ia în calcul soluţia angajării de echipe private de securitate la bordul navelor lor, apelînd astfel la companii care pînă acum operau numai în Iraq şi Afganistan.

Potrivit estimărilor oficiale, costul desfăşurării unei echipe experimentate de siguranţă maritimă formată din patru persoane pe o rută de 10-12 zile între Suez şi Galle/Sri Lanka/ ar fi de 55.000 de dolari.

Forţele navale internaţionale s-au dovedit pînă acum incapabile de a ţine în frîu pirateria în Oceanul Indian în primul rînd din cauza distanţelor mari. Această criză provoacă pagube de miliarde de dolari în fiecare an în comerţul mondial. „Necesitatea de a angaja echipe înarmate de siguranţă este o confirmare a lipsei unei soluţii politice la răspîndirea pirateriei somaleze în nordul Oceanului Indian”, a declarat Peter Hinchliffe, secretar general al International Chamber of Shipping.

Pirateria contemporană nu mai are nimic din „corsăreala” secolului al XVII-lea. Este o ocupaţie dură şi violentă, iar sfîrşitul Războiului Rece, şi a constrîngerilor exercitate asupra unor regiuni, a eliberat „dginul din sticlă”! În faţa costelor somaleze, în Oceanul Indian şi Marea Roşie operează, după unele estimări, 1500 de piraţi, care operează patrulînd pînă la 2000 de km de baza lor din Somalia. Ei au lansat atacuri în sud pînă la canalul Mozambicului, în nord pînă la Marea Roşie şi în est pînă în Maldive şi pe coasta de sud a Indiei!

Pe coasta somaleză, cauza pirateriei este determinată, în parte, de faptul că regimul de la Mogadishu nu a reuşit să împiedice pescuitul navelor străine în apele teritoriale ale Somaliei. Pescarii somalezi au căutat să-şi facă dreptate prin alungarea navelor străine. Prin poziţia Somaliei pe drumul comercial nautic aceşti pescari înarmaţi, care la început au căutat împiedicarea pescuitului ilegal în apele lor, nefiind sub control guvermnamental, au devenit o parte din ei, prin anii 1990, piraţi. Expertul kenian Andrew Mwangura afirmă că originea pirateriei se datorează 90 % pescuitului ilegal în apele somaleze! Atacurile piraţilor încep la Mogadishu (sudul Somaliei) şi se continuă spre nord în Golful Aden. Cele mai multe atacuri au avut loc în regiunea Puntland, din nord-estul Somaliei, în porturile Eyl, Harardheere şi Hobyo. Deşi piraţii somalezi au început să acţioneze la un nivel scăzut după anul 1991, anul căderii regimului Siad Bare, care a coincis cu începutul crizei în Somalia, comunitatea internaţională a început să ia atitudine abia în 2007. Astfel, capturarea în luna februarie 2007 a unui vas angajat de către World Food Programme (WFP) pentru transportarea ajutoarelor umanitare pentru Somalia şi înmulţirea atacurilor întreprinse de piraţii somalezi au avut ca efect alarmarea IMO şi îngrijorarea CS ONU, exprimată prin Rezoluţia nr. 1772 (2007). Piraţii, în prezent, răpesc nave diferite nu numai în apropiere de coastă ci şi în larg, pentru acestea, şi echipaj, pretind preţuri de răscumpărare. Ei provin din:

* pescari a căror cunoştinţe de navigaţie sînt utile pe mare,
* soldaţi care provin din războaiele civile
* şi experţi tehnici care folosesc instrumente moderne de orientare

Asia a devenit centrul lumii secolului 21! Intensitatea crescută a pirateriei în regiune este determinată şi de reducerea prezenţei navale ruso-americane în Oceanul Indian. Potrivit analiştilor, fenomenul este amplificat de prăbuşirea monedelor asiatice şi de criza financiară globală, ultima avînd două consecinţe majore: 1. un mare număr de persoane este atras de piraterie din cauza reducerii masive a locurilor de muncă, scăderii salariale şi creşterea preţului la produsele alimentare; şi 2. statele de pe coastă s-au trezit cu o scădere drastică a încasărilor. În acesată regiune, în afara atacurilor „clasice”, se regăseşte fenomenul numit „vasul fantomă”, atunci cînd un vas este capturat, falsificate documentele de transport, marfa e vîndută, vasul e re-vopsit şi re-botezat şi, ulterior, re-vîndut. Acest gen de operaţiuni „beneficiază” de implicarea unor organizaţii criminale bogate şi extrem de bine organizate, precum cele chineze din Canton, Shanghai sau Fuken!

Piraterie clasică se regăseşte şi în Marea Caraibilor şi Golful Mexic, din cauza suprafeţelor întinse, extrem de greu de monitorizat. În apele Braziliei, pirateria este întîlnită în largul porturilor Santos şi Rio, dar acestea sînt operaţiuni complexe şi sofisticate care vizează doar un anumit tip de încărcătură şi demonstrează o organizare la nivel înalt!

PSD Caraş-Severin are o nouă conducere

Secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu, împreună cu vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, s-au aflat astăzi, la Reşiţa, pentru a clarifica situaţia filialei judeţene după plecarea preşedintelui acesteia, deputatul Ion Mocioalcă, la Pro România. Mocioalcă este unul dintre semnatarii scrisorii împotriva liderului PSD, Liviu Dragnea.

Potrivit lui Codrin Ştefănescu, deputatul Luminiţa Jivan, care a condamnat deschis gestul lui Ion Mocioalcă, este noul preşedinte interimar al Organizaţiei Judeţene PSD Caraş-Severin. În funcţia de preşedinte executiv a fost ales Dorel Ursu, primarul oraşului Oraviţa, iar funcţia de secretar general i-a fost atribuită senatorului Ionuţ Chisăliţă.

Potrivit lui Codrin Ştefănescu, “PSD este, la această oră, partidul cel mai vînat din România”, 1187 de primari, viceprimari şi consilieri fiind într-o formă de anchetă. Ştefănescu a spus că PSD va lupta în continuare, în ciuda opreliştilor de tot felul, pentru a face dreptate şi a reforma justiţia. El a mai spus că nu exclude o ordonanţă de urgenţă a Guvernului în legătură cu protocoalele semnate între SRI şi Justiţie.

PSD ia în calcul, în continuare suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis deoarece există “mari presiuni din teritoriu pe acest subiect”, însă sînt analizate, în primul rînd, efectele economice ale unei astfel de decizii.

Afghanistan on the brink of disaster

Preşedintele american Donald Trump şi-a reafirmat, la începutul acestei luni, chiar în 8 ianuarie, evident, pe tweeter, hotărîrea şi determinarea în implementarea deciziilor anunţate anterior de retragere a unei jumătăţi din trupele americane dislocate în Afghanistan : ”Războaiele nesfîrşite, în special cele care se duc din greşelile de judecată făcute cu mulţi ani în urmă, precum şi cele în care obţinem prea puţin ajutor financiar sau militar din partea ţărilor bogate şi care beneficiază atît de mult de ceea ce facem, vor ajunge în cele din urmă la un glorios sfîrşit!”.

În perioada 15-16 ianuarie a.c., Comitetul Militar, cea mai înaltă autoritate militară a NATO, se întruneşte în cadrul şedinţei şefilor Apărării (Chiefs of Defense – CHODs) la sediul NATO din Bruxelles, pentru a discuta, printre altele şi viitorul misiunii Resolute Support, dar şi situaţia securităţii regionale, ca urmare, inclusiv, a anunţatei reduceri de trupe americane din TO Afghanistan. Generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, participă, în aceste zile, la sesiunea Comitetului Militar.

Pe agenda reuniunii se regăsesc subiecte referitoare la aspectele militare de actualitate privind provocările strategice actuale și viitoare ale NATO, strategia militară a NATO, misiunea Resolute Support din Afghanistan, privind consilierea, asistenţa şi instruirea  instituțiilor afghane și forțelor naționale de apărare și securitate, precum și situația securității regionale.

România este profund implicată în consilierea, asistenţa şi instruirea forţelor de securitate afghane din sudul ţării, fapt pentru care am primit felicitări la cel mai înalt nivel, atît din partea partenerilor de coaliţie, dar, mai ales, din partea comandanţilor superiori afghani.

Pentru a înţelege dimensiunea implicării instructorilor români în pregătirea forţelor afghane de securitate, ascultaţi-l pe col. Mihai Anton, care a fost, în urmă cu exact un an, şeful echipei SFAT din cadrul TAAC-S:

În ceea ce priveşte situaţia de securitate, cu toate că în cei aproximativ 17 ani de prezenţă în Afghanistan forţele internaţionale împreună cu forţele de securitate afghane au dus o campanie militară impresionantă pentru eliminarea elementelor insurgente şi reconstrucţia statului afghan, situaţia actuală arată că insurgenţii deţin controlul în cea mai mare parte a teritoriului afghan, mai mult decît au deţinut vreodată după anul 2001.

Dacă la începutul anului trecut conducerea Misiunii „Resolute Support” era optimistă în ceea ce priveşte cursul acţiunilor militare desfăşurate de forţele de securitate afghane, sprijinite, asistate şi consiliate de forţele internaţionale, în prezent se constată că lupta împotriva insurgenţei a intrat într-un nou impas, ultimele acţiuni talibane provocînd pierderi importante în rîndul populaţiei, militarilor afghani şi forţelor internaţionale.

CEL PUŢIN 4 MORŢI, ÎN ACEASTĂ SEARĂ, ÎN ZONA VERDE DIN KABUL

 

BMTF, 14 ian – O maşină-capcană a explodat în această seară în estul capitalei afghane Kabul, lîngă un complex unde îşi au locuinţele angajaţii mai multor agenţii şi organizaţii internaţionale, provocînd moartea a cel puţin 4 persoane şi rănirea altor 90, dintre care 10 copii, informează agenţiile de presă internaţionale.

Vehiculul-capcană a vizat un complex ce găzduia angajaţi străini, dar care era în parte gol în momentul exploziei.

Acest complex puternic securizat, denumit Green Village, a fost timp de mai mulţi ani ocupat de angajaţi ai diferitelor agenţii ale Naţiunilor Unite, dintre care cei mai mulţi s-au mutat în locuri mai puţin expuse atacurilor.

O sursă de securitate afghană a declarat că explozia a avut loc pe şoseaua Jalalabad, lîngă Green Village, complex care are ziduri antiexplozie şi posturi de securitate.

Potrivit purtătorului de cuvînt al poliţiei afghane, Basir Mujahid, vehiculul plin cu explozivi a fost detonat. „Zona a fost izolată şi este în curs o operaţiune pentru găsirea suspecţilor şi atacatorilor”, a spus el.

Talibanii au revendicat responsabilitatea atentatului cu maşină-capcană. Zabihullah Mujahid, un purtător de cuvînt al militanţilor islamişti, a declarat că „Cinci atacatori, inclusiv atacatorul sinucigaş cu bombă, la bordul unui vehicul încărcat cu explozivi, au fost implicaţi în atac”. Zona Verde din Kabul a mai fost în trecut ţinta unui atac al militanţilor islamişti.

În primele zile ale anului militanţii talibani au organizat un atac asupra unei baze a armatei afghane, prin săparea unui tunel subteran şi detonarea explozibililor. Oficialii transmit că 6 membri ai forţelor de securitate au murit. Corespondenţii BBC transmit că nu este prima dată cînd talibanii au folosit tuneluri pentru a ataca, dar acesta este cel lung, avînd 800 de metri. Se pare că le-a trebuit cel puţin o lună pentru a-l realiza şi nu este clar cum de trupele afghane nu au suspectat nimic.

Două zile mai tîrziu a fost ucis de talibani primul jurnalist în acest an, 2019: Javid Noori, 27 de ani, colaborator al postului de radio NESHAT, din Provincia Farah. Student la psihologie la Universitatea din Kabul, Noori a fost ucis pe 5 ianuarie într-un post de control al talibanilor.

Noul atentat, însă, are loc într-un moment în care s-au intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt conflictului afghan, în care foţele guvernamentale, susţinute de comunitatea internaţională, luptă împotriva insurgenţilor talibani. După cum arată situaţia de fapt, speranţele pentru ca în anul 2019 să se producă o schimbare majoră, în bine, a situaţiei din Afghanistan, rămîn reduse. Cu toate că luptătorii talibani şi celelalte grupări insurgente trec printr-un proces de uzură, au suferit importante pierderi şi sînt dispuşi să facă unele compromisuri, atîta timp cît controlează peste jumătate din teritoriul afghan, au asigurată finanţarea şi îşi menţin libertatea de mişcare, atît pe teritoriul Afghanistanului, cît şi în Pakistan, liderii Mişcării Talibane nu vor face concesii şi vor fi tentaţi să încheie acorduri de pace numai în condiţiile impuse de ei.

Cel mai recent atentat împotriva străinilor la Kabul a avut loc la sfîrşitul lui noiembrie, printr-un atac multiplu revendicat de talibani împotriva companiei de securitate britanice G4S, ucigînd 10 persoane, dintre care 4 membri G4S.

Acest prim atentat din noul an a fost comis la Kabul în timp ce emisarul american pentru pace în Afghanistan, Zalmay Khalilzad, efectuează de o săptămînă un turneu în Asia, care după India urmează să-l conducă în China, Pakistan şi Afghanistan.

De asemenea, atentatul are loc la puţin timp după ce preşedintele american Donald Trump, pierzîndu-şi răbdarea în faţa acestui conflict interminabil, şi-a făcut publică în decembrie intenţia de a retrage jumătate din cei 14.000 de soldaţi americani desfăşuraţi în Afghanistan. Decizia preşedintelui american, de retragere a jumătate din trupele americane, fără consultarea Pentagonului, schimbă fundamental fosta strategie propusă tot de Administraţia Trump pentru Afghanistan, prin care SUA îşi făceau cunoscute intenţiile de a rămîne implicate militar, pînă cînd cele 20 de organizaţii teroriste, desemnate de SUA, active în Afghanistan şi Pakistan vor fi învinse. Vechea strategie nu prevedea un calendar sau o limită de timp pentru asta.

Este posibil ca plecarea a jumătate din efectivele americane să producă o reacţie în lanţ şi alte state, din cele 39 participante la Misiunea „Resolute Support”, să-şi revizuiască politica de participare la această misiune şi să considere că efortul menţinerii în teatrul de operaţii a unui anumit număr de militari este prea mare comparativ cu avantajele aduse. Din acest punct de vedere, este foarte probabil ca în anul 2019 să se producă mutaţii majore la nivelul implicării militare internaţionale în Afghanistan, care în contextul de securitate existent şi al stării precare de operaţionalizare a forţelor de securitate afghane, să crească pericolul extinderii ameninţării teroriste din regiunea care găzduieşte cea mai mare densitate de organizaţii teroriste de pe Glob către alte zone ale lumii. Deocamdată, în acest an, numărul militarilor români dislocaţi în Afghanistan va creşte cu aproximativ o companie.

În paralel, Rusia şi Iranul au organizat în ultimele luni întrevederi cu talibanii pe teritoriul lor. China, care vrea să-şi extindă influenţa în Asia prin strategia sa de „noi drumuri ale mătăsii”, i-a invitat la discuţii.

2018, SÎNGEROS PENTRU JURNALISMUL AFGHAN

BMTF, 11 ian – Astăzi, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România celebrează un secol de la înfiinţare. La mulţi ani! În această sută de ani, ziariştii români au fost feriţi de pericole directe care să le pună viaţa în pericol. Nu acelaşi lucru putem spune despre jurnaliştii din alte ţări!

Anul 2018 a reprezentat un nou an sîngeros pentru jurnaliştii afghani, înregistrîndu-se 17 morţi şi peste o sută de cazuri de violenţă contra lucrătorilor din mediile de comunicare, a dezvăluit Comitetul pentru Siguranţa Jurnaliştilor Afghani (AJSC).

Potrivit bilanţului anual, prezentat la Kabul, cifra jurnaliştilor ucişi a scăzut faţă de 2017, care, cu 20 de morţi, a fost anul cu cele mai multe victime în rîndul ziariştilor locali, de cînd AJSC a început să realizeze astfel de rapoarte, în 2013.

Organizaţia a precizat că alţi 15 jurnalişti au fost răniţi anul trecut şi s-au raportat 121 de cazuri de violenţă fizică şi intimidare, între care reţinere ilegală, ameninţări şi insulte.

Din aceste 121 de cazuri, în 41% vina aparţine talibanilor şi grupării jihadiste Stat Islamic, în 37% unor persoane în legătură cu guvernul, în 5% unor proprietari din presă, iar restul unor persoane neidentificate.

În 11% din cazurile contabilizate de ONG, victimele violenţei au fost femei.

Cea mai mare parte a jurnaliştilor afgani şi-au pierdut viaţa în aceeaşi zi, 30 aprilie, cînd un dublu atentat sinucigaş în centrul capitalei Kabul, revendicat de gruparea Statul Islamic, a provocat moartea a 9 jurnalişti, între care şi un fotograf al agenţiei franceze AFP.

În aceeaşi zi, un jurnalist afghan care lucra pentru BBC a fost împuşcat mortal în sud-estul Afghanistanului.

Dacă la începutul anului trecut conducerea Misiunii NATO „Resolute Support” era optimistă în ceea ce priveşte cursul acţiunilor militare desfăşurate de forţele de securitate afghane, sprijinite, asistate şi consiliate de forţele internaţionale, în prezent se constată că lupta împotriva insurgenţei a intrat într-un nou impas, ultimele acţiuni talibane provocînd pierderi importante în rîndul populaţiei, militarilor afghani şi forţelor internaţionale.

Situaţia devine din ce în ce mai critică, dar şi emblematică, totodată, pentru întreaga campanie militară – insurgenţii nu sînt în măsură să preia controlul în oraşe sau localităţi mari, dar nici forţele de securitate afghane, cu tot sprijinul din partea forţelor internaţionale, nu reuşesc să pună capăt acţiunilor acestora.

Mai mult, guvernul de uniune naţională se confruntă cu o intensă contestare publică pentru incapacitatea sa de a combate corupţia, de a oferi securitate, de a atenua tensiunile etnice în creştere şi de a dezvolta economia.

După cum arată situaţia de fapt, speranţele pentru ca în anul 2019 să se  producă o schimbare majoră, în bine, a situaţiei din Afghanistan, rămîn reduse!

PRIMUL ATAC TALIBAN PUTERNIC ÎN 2019

BMTF, 8 ian – Combatanţii talibani au atacat două puncte de control în vestul Afghanistanului, ucigînd cel puţin zece membri ai forţelor de securitate şi reprezentanţi ai unei miliţii proguvernamentale în numai 24 de ore, informează AFP, citînd surse oficiale, dar există informaţii despre cel puţin 21 de morţi, scrie Agerpres.

Totodată, cel puţin 15 combatanţi talibani au fost ucişi în aceste lupte care s-au desfăşurat în districtele Qadis şi Ab Kamari, în provincia Badghis, a precizat Jamshid Shahabi, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei.

La rîndul său, şeful Consiliului provincial din Badghis, Abdul Aziz Bek, a comunicat un bilanţ mult mai ridicat, de 21 de morţi, în rîndul forţelor proguvernamentale -14 poliţişti şi şapte membri ai unei miliţii.

Talibanii au preluat controlul asupra a două puncte de control şi au luat toate echipamentele militare şi muniţiile, a indicat totodată şeful Consiliului provincial din Badghis.

Forţele talibane au revendicat ambele atacuri, notează agenţia franceză de presă.

În altă parte a ţării, în provincia Paktika (est), opt civili au fost ucişi luni şi alţi 12 au fost răniţi în explozia unei bombe artizanale în apropiere de o piaţă în districtul Janikhail.

Printre persoanele ucise figurează doi fraţi de 10 şi 12 ani, a indicat pentru AFP purtătorul de cuvînt al poliţiei din provincie, Shah Mohammad Aryan. Un grup de copii a încercat să înlăture un dispozitiv pe care l-au descoperit cînd acesta a explodat.

Nu se ştie dacă bomba a fost amplasată recent în mod deliberat sau este una care se afla acolo de mai mult timp pe fondul conflictului cu talibanii.

În primele opt luni ale anului 2018, circa 8.050 de civili au fost ucişi în Afghanistan, conform ultimelor date ale ONU.

Această baie de sînge intervine în timp ce iniţiative diplomatice se înmulţesc pentru a-i face pe talibani să accepte negocieri de pace, la 17 ani după sosirea în Afghanistan a coaliţiei internaţionale condusă de SUA, care i-a înlăturat de la putere.

O rundă de discuţii a avut loc la sfîrşitul anului 2018 între talibani şi Iran, la scurt timp după anunţul Washingtonului privind o preconizată reducere a efectivelor americane în Afghanistan.

Talibanii s-au întîlnit de asemenea în decembrie cu reprezentanţi americani, pakistanezi şi saudiţi în Emiratele Arabe Unite (EAU).

În decembrie anul acesta (24 – 27) se împlinesc 40 de ani de la invazia trupelor sovietice în Afghanistan, moment care a dus la creearea mişcării talibane.

Nu avem serviciu militar obligatoriu, nici cu serviciul alternativ nu stăm prea bine

BMTF, 7 ian – Complexitatea, frecvenţa şi intensitatea situaţiilor de urgenţă din ultimii ani determină adaptarea şi creşterea gradului de adaptabilitate a structurilor naţionale de urgenţă. Incendiile forestiere din Domogled, furtuna din judeţul Timiş sau căderea masivă de zăpadă din 15-16 decembrie 2018, care a paralizat Vestul ţării, au determinat conducerile DSU şi IGSU să intensifice acţiunile de dotare cu tehnică de intervenţie şi pregătire complexă a personalului.

În Judeţul Caraş-Severin, pompierii militari din cadrul ISU SEMENIC au intervenit anul trecut la 4123 de situaţii de urgenţă, la 214 în cooperare cu serviciile voluntare, adică doar în 5,19% din cazuri, în condiţiile în care Serviciile Voluntare reprezintă prima linie de apărare a unei comunităţi!

Bilanţul ISU SEMENIC pe anul 2018 a scos în evidenţă, însă, o situaţie îngrijorătoare la nivelul judeţului Caraş-Severin. Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă sînt… prea voluntare. Lt. Col. George Cozariuc, prim adjunct în cadrul ISU Semenic:

Nici aparatul administrativ de la nivel local nu se prea omoară să deprindă tainele întrajutorării în caz de… Doamne fereşte. Col. Corina Braje:

Populaţia trebuie să înţeleagă importanţa pregătirii pentru situaţii de urgenţă, mai ales că în ultimii ani frecvenţa şi intensitatea fenomenelor periculoase a crescut, spune şeful DSU, secretarul de stat în MAI, dr. Raed Arafat:

Dacă voluntari nu sînt, nici salvatori profesionişti nu prea avem. La finalul anului trecut, ISU SEMENIC era încadrat în proporţie de aproape 87%, iar parcul auto era îmbătrînit în proporţie de 50%.

AUDIO: GENERALUL CIUCĂ TREBUIA SCHIMBAT PENTRU CĂ S-A OPUS AFACERILOR LUI DRAGNEA

Reşiţa, 4 ian/BMTF/ – “Şeful Statului Major al Apărării, Generalul Nicolae Ciucă nu este omul preşedintelui Iohannis”, a declarat preşedintele Pro România, Victor Ponta, în cadrul unei conferinţe de presă, la Reşiţa. El trebuia schimbat pentru că s-a opus contractului pentru corvete agreat de Liviu Dragnea, mai spune fostul premier. Victor Ponta spune că generalul Ciucă este un militar de carieră cu merite deosebite dar şi studii de specialitate în Occident, nu la Moscova şi are un singur defect: nu agrează afacerile din banii Armatei!

Victor Ponta spune că este foarte grav că Liviu Dragnea îşi aranjează afacerile pe spatele bugetului apărării şi nu înţelege de ce nu se investeşte mai mult în cea mai importantă resursă strategică: resursa umană!

Fostul premier a mai spus la Reşiţa că motivul schimbării din funcţie a fostului ministru Mihai Fifor îl reprezintă tot contractul pentru corvete.

DISCUTĂM ÎN ACEST AN, PE M-SECURITYNEWS.RO, DESPRE SITUAŢII DE URGENŢĂ

BMTF, 2 ian – Agenda de securitate a actorilor statali şi nonstatali include dimensiuni ale securităţii internaţionale şi umane, cum sînt: securitatea economică, a hranei, a mediului, securitatea personală, individuală, a comunităţii şi politică, la care se pot adauga cea militară şi, mai recent, securitatea demografică. Se afirmă tot mai frecvent că lumea contemporană a ajuns la răscruce şi că nu crizele de materii prime, materiale, supraproducţie şi ale pieţelor de desfacere constituie principalul pericol pentru civilizaţia umană, ci degradarea mediului înconjurător, ca urmare a activităţilor industriale, agricole, a războaielor, a experienţelor nucleare, chimice, biologice etc.

De la inundaţii la căldură extremă, zece dintre cele mai severe dezastre naturale din 2018 au produs pagube de cel puţin 84,8 miliarde de dolari, precizează un studiu realizat de organizaţia de caritate Christian Aid şi dat publicităţii, potrivit Reuters. Între 1982 şi 2005, pe întreg globul au avut loc aproximativ 7500 de dezastre naturale care au dus la pierderea vieţilor a peste 2 milioane de oameni, producÎnd, de asemenea, pagube economice estimate la cca. 1200 miliarde de dolari americani.

Vremea extremă provocată de schimbările climatice a afectat în anul care a trecut, 2018, toate continentele locuite, a precizat organizaţia britanică, avertizînd că este nevoie de măsuri urgente pentru combaterea încălzirii globale.

„Acest raport arată că schimbările climatice au un impact devastator asupra vieţilor şi modului de existenţă al multor oameni chiar în acest moment”, a spus într-o declaraţie Kat Kramer, conducătoarea departamentului pentru climă al organizaţiei.

Experţii spun că schimbările climatice vor duce valuri de temperaturi ridicate, precipitaţii extreme, recolte sărace şi penurii de apă mai severe, care vor provoca atît pierderi materiale cît şi suferinţă umană.

În raportul intitulat “Schimbările climatice şi securitatea internaţională”, prezentat de Înaltul Reprezentant al Comisiei Europene, şi adresat Consiliului Europei, se arată că schimbările climatice ar putea avea efecte fără precedent în ceea ce priveşte securitatea, deoarece este posibil ca acestea să declanşeze o serie de „puncte critice” care, la rÎdul lor, vor duce la modificări climatice ulterioare, accelerate, ireversibile şi, în mare măsură, imposibil de prevăzut.

Aproape 200 de naţiuni depun eforturi pentru limitarea creşterii temperaturilor globale medii prin semnarea Acordului privind schimbările climatice de la Paris, din 2015, în ciuda vocilor care avertizează că progresele înregistrate pentru atingerea obiectivelor pactului sînt limitate.

Cei mai călduroşi 20 de ani din istorie au fost înregistraţi în ultimii 22 de ani, a avertizat luna trecută Organizaţia Naţiunilor Unite, iar 2018 ar putea deveni cel de-al patrulea cel mai călduros din istorie.

Cele mai însemnate pagube în 2018 au fost provocate de uraganele Florence şi Michael, care au înregistrat distrugeri în valoare de cel puţin 32 de miliarde de dolari după ce au lovit Statele Unite, zona Caraibelor şi regiuni din America Centrală, se mai spune în raport.

Statele Unite a mai înregistrat pierderi în valoarea de 9 miliarde de dolari din cauza incendiilor de vegetaţie, care au provocat moartea a zeci de persoane şi au distrus mii de locuinţe în California.

Japonia a fost lovită sever de inundaţii pe perioada verii, urmate în toamnă de puternicul taifun Jebi, fenomene care au provocat împreună peste 9,3 miliarde de dolari pierderi, se mai precizează în raport.

Analiza mai face referire şi la perioadele de secetă care s-au abătut asupra Europei, la inundaţiile din sudul Indiei şi taifunul Mangkhut care a lovit Filipine şi China, printre dezastrele care au provocat cele mai mari pierderi financiare în 2018.

Autorii raportului au calculat pagubele finale folosit date guvernamentale, de la bănci, firme de asigurare, deşi în unele cazuri cifrele se referă doar la pierderile contabilizate prin asigurări, fără să se poată cuantifica costurile umane ale acestor evenimente.

Autorii au adăugat că temperaturile în creştere vor continua să declanşeze fenomene meteo extreme, îndemnînd la acţiune pentru reducerea încălzirii globale, care va afecta cel mai sever comunităţile sărace şi vulnerabile.

Reducerea suprafeţei terenurilor arabile, lipsa tot mai accentuată a resurselor de apă, diminuarea resurselor de hrană, producerea, tot mai frecventă, a inundaţiilor, înmulţirea perioadelor secetoase, tot mai prelungite, au loc în prezent în tot mai multe zone ale globului.

Insuficienţa resurselor de apă şi de sol are potenţialul să genereze frămÎntări sociale şi să conducă la pierderi economice semnificative, chiar şi în economiile puternice. Consecinţele vor fi şi mai intense în zonele cele mai sărace aflate sub o presiune demografică puternică. În acest sens, se evidenţiază statele din vestul şi centrul Africii. În nordul Ghanei, apar deja conflicte între păstori şi fermieri, pe măsură ce realităţile agricole se schimbă. Bangladeshul este ameninţat de scăderea nivelului apelor de care depind 400 de milioane de oameni. Recent, Pakistanul a acuzat India că ar zăgăzui apa rÎului Chenab, care izvorăşte din Himalaya şi curge prin ambele ţări. Preşedintele pakistanez, Asif Ali Zardari, a avertizat că penuria de apă cu care se confruntă ţara sa este legată direct de relaţiile cu India.

Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare şi asupra securităţii alimentare a UE, iar România nu va fi ferită de previziunile care amenință să destabilizeze sectorul agroalimentar la nivel mondial. Astfel, România va trebui să se aştepte la o creştere constantă a temperaturii medii anuale, asemănătoare cu proiecţiile pentru Europa, care poate varia între 0,5 °C şi 1,5 ºC pînă în 2029 şi între 2,0 °C şi 5,0 °C pînă în 2099, în funcţie de scenariul global. Este de aşteptat ca modelele de precipitaţii să se schimbe în mod semnificativ şi să producă un impact teritorial diferenţiat în România. Partea de nord a ţării va fi supusă la inundaţii mai mari pe timpul iernii şi la probleme din cauza lipsei de apă în timpul verii. Sudul şi sud-estul României vor fi mai grav afectate, iar valurile de căldură şi de secetă vor duce la o scădere generală a productivităţii şi a producţiei din sectorul vegetal.

ÎNCHEIEM ANUL, CU 94 MAI PUŢINI ÎN MESERIA NOASTRĂ

BMTF, 31 dec – Numărul jurnaliştilor şi al angajaţilor din mass-media ucişi în timpul exercitării profesiei a crescut în acest an la 94, a declarat luni Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (FIJ).

Cifra reprezintă o creştere, în comparaţie cu cele 82 de cazuri de jurnalişti ucişi în 2017.

Printre cei ucişi sînt incluşi 84 de jurnalişti, cameramani şi tehnicieni, precum şi zece membri ai personalului media, dintre care conducători auto şi contractori de securitate. Ei au fost fie asasinaţi, luaţi ca ţintă în mod deliberat, fie au murit în atentate cu bombă sau în incidente implicînd schimburi de focuri.

Şase dintre victime au fost femei şi s-au mai înregistrat şi trei decese clasificate drept accidente de muncă.

Cel mai periculos loc pentru jurnalişti a fost Afghanistanul, unde 16 angajaţi ai mass-media şi-au pierdut viaţa. În Mexic, unde crima organizată vizează adesea jurnalişti, 11 angajaţi din media au fost ucişi.

Nouă jurnalişti au fost ucişi în Yemen, opt în Syria, şapte în India, şase în Somalia, cinci în Pakistan şi cinci în Statele Unite.

Lista „prezintă o situaţie a crizei de siguranţă în domeniul jurnalismului, evidenţiată de asasinarea cu sînge rece a ziaristului de la Washington Post şi cetăţean saudit Jamal Khashoggi”, a declarat FIJ într-un comunicat.

Khashoggi a fost ucis în consulatul saudit din Istanbul la 2 octombrie. Trupul său nu a fost găsit, după ce a fost dizolvat cu acid şi aruncat în canalul colector.

O normă pare să se fi schimbat și datorită faptului că un număr de politicieni proeminenți folosesc o retorică disprețuitoare faţă de jurnaliști, descriind mass-media ca fiind inamicul poporului. Aceasta îi legitimizează pe alții să facă același lucru.

În octombrie, Institutul Media Fojo, care lucrează în numele guvernului suedez, a publicat un studiu care arată că nivelurile de ură și amenințări la adresa jurnaliștilor suedezi online sînt similare cu cele din țări precum Mexic, Pakistan și Filipine!

Conform unui raport al Reporterilor fără Frontiere din Suedia, incidența hărțuirii în masă a jurnaliștilor, pe internet, crește.

În timp ce amenințările sînt în creștere, tot mai puține voci susțin rolul important al jurnaliștilor în societate.

Aceasta este o evoluţie periculoasă!

Preşedintele FIJ, Philippe Leruth, a cerut statelor membre ale Naţiunilor Unite să adopte o convenţie privind securitatea şi protecţia jurnaliştilor pe care a prezentat-o misiunilor ONU de la New York în octombrie.

AVERTISMENT TALIBAN

BMTF, 28 dec – Talibanii au avertizat joi SUA în legătură cu o înfrîngere comparabilă cu cea a sovieticilor în anii ’80 dacă nu părăsesc Afghanistanul, avertisment lansat într-un moment în care Washingtonul prevede reducerea drastică a prezenţei sale în această ţară.

Într-un mesaj transmis cu ocazia împlinirii a 39 de ani de la invadarea Afghanistanului de către URSS, talibanii i-au avertizat pe americani că riscă acelaşi tip de ”umilinţă” şi au subliniat că ei ar putea ”învăţa mult” din evenimentele din acea vreme.

Sovieticii au pus capăt, la sfîrşitul lui 1989, unei ocupaţii ce dura de un deceniu în Afghanistan, grăbind plonjarea ţării într-un război civil şi ascensiunea talibanilor.

”Fiţi atenţi la înfrîngerea sovietică în Afghanistan şi renunţaţi să mai înfruntaţi tăria de caracter a afghanilor, pe care ei au dovedit-o deja”, a declarat purtătorul de cuvînt al talibanilor Zabiullah Mujahid într-un mesaj.

Insurgenţii nu au răspuns formal la anunţul, care nu a fost confirmat oficial de către Washington, că SUA intenţionează în curînd să-şi reducă la jumătate prezenţa militară în Afghanistan. Rebelii cer de mult timp retragerea trupelor străine din ţară pentru a participa la negocieri de pace.

Anunţul, survenit în contextul eforturilor de relansare a negocierilor de pace cu talibanii, i-a luat prin surprindere pe numeroşi diplomaţi şi responsabili politici de la Kabul. Mulţi afghani se tem că fragilul guvern al putea cădea şi ţara s-ar confrunta cu un nou război civil.

Cu ocazia marcării a 39 de ani de la invazia Afghanistanului, în Republica Moldova se depun flori la memorialul „Feciorilor Patriei – Memorie Eternă”. Evenimentul este marcat la Chişinău, în fiecrare an, de cîteva sute de persoane, în mare parte veterani ai războiului din Afghanistan. Potrivit datelor oficiale, în războiul din Afghanistan au participat aproximativ 12.500 de moldoveni, dintre care 297 au căzut pe cîmpul de luptă, iar alţi patru au fost daţi dispăruţi: Vasilcovschii Ion Petru, din Sîngerei, David Gheorghe Vasile, din Cantemir, Belecci Ion Eugen, din Vulcăneşti, şi Şalaru Mihail Ilie, din Chişinău.

Retragerea trupelor sovietice din Afghanistan a început în anul 1987, iar ultimele unităţi au fost evacuate în februarie 1989.

Retragerea trupelor sovietice din “căldarea” Afghanistanului nu a adus pacea mult sperată, din potrivă! Războiul antiterorist a fost declanşat în toamna anului 2001, după atacurile din 11 septembrie asupra turnurilor gemene din New York, cînd SUA au cerut activarea Articolului 5 din Carta Alianţei Nord Atlantice, care spune că atunci cînd un stat membru este atacat, celelalte state membre sînt obligate să acorde ajutor. Intervenţia în Afghanistan a fost considerată perfect legitimă şi a primit, printr-o rezoluţie, acceptul Consiliului de Securitate al ONU.

Afghanistanul a fost pe rînd călcat de perşi, apoi de macedonenii lui Alexandru, apoi de sasanizi şi arabi, de unde au şi preluat religia islamică. În 1747, afghanii pastuni şi-au construit un stat, condus de un rege (Mario Balint şi Raico Cornea, “Primul război al mileniului”, Ed. Augusta, 2001). În secolul XIX, englezii încearcă să ocupe Afghanistanul. Începe astfel primul război colonial, care ţine din 1839 pînă în 1842. Luptele reizbucnesc în perioada 1878-1880. În cele din urmă, Imperiul Britanic se retrage, în 1919, dintr-o ţară care îi aducea mai multe necazuri decît beneficii (op.cit.). În iulie 1973, regele este înlăturat şi are loc proclamarea republicii. În 1978, cu implicarea Moscovei, comuniştii afghani preiau puterea, provocînd război. URSS se retrage încă din 1989, cînd îşi recunoaşte neputinţa în lupta cu mujahedinii (războinici religioşi).

Evident, în perioada Războiului rece, în ajutorul rezistenţei afghane intervin Statele Unite care, prin intermediul CIA şi Serviciului pakistanez, îi livrează arme. Islamişti, dar mai ales arabii, vin să lupte cu necredincioşii. Al Qaeda şi Osama bin Laden găsesc în munţii Afghanistanului o casă bună în pregătirea pentru activităţile teroriste, sprijinite de CIA, cît timp au fost îndreptate împotriva sovieticilor. În 1992 se pune capăt regimului comunist, cînd demisionează preşedintele Mohammad Najibullah.

Talibanii instituie un regim draconic, fiind interzise orice influenţe occidentale. În Afghanistan, majoritatea populaţiei este analfabetă şi lipsesc, în general, apa potabilă, electricitatea, infrastructura rutieră, televiziunea, radioul, ziarele. Excepţie fac capitala Kabul şi cîteva oraşe importante.

În regiune, se înfruntă astăzi cea mai bine înzestrată armată a lumii, trupele NATO, cu o forţă eterogenă, formată din talibani, foşti mujahedini, mercenari arabi şi, bineînţeles, teroriştii aflaţi sub stindardul Al Qaeda.

 

ATAC SÎNGEROS LA KABUL

BMTF, 26 dec – Cel puţin 43 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 10 au fost rănite, luni, într-un atac lansat împotriva unui complex de clădiri guvernamentale din Kabul, luat cu asalt timp de aproximativ şapte ore de bărbaţi înarmaţi, fiind unul dintre cele mai sÎngeroase atacuri comise în capitala afgHană de la începutul anului, a anunţat marţi Ministerul Sănătăţii.

În complex se află clădiri ale ministerelor Lucrărilor Publice şi Muncii şi Problemelor Sociale. Acesta este cel mai sîngeros atac comis la Kabul de la cel de luna trecută comis de un kamikaze în cursul unei adunări a unor importanţi lideri religioşi, atac care s-a soldat cu 55 de morţi.

Atacul de luni, care nu a fost încă revendicat, survine după anunţarea – neconfirmată oficial, a retragerii a aproximativ 7.000 din cei 14.000 de soldaţi americani desfăşuraţi în Afghanistan.

Forţele afghane au ucis trei din cei patru atacatori şi au eliberat peste 350 de persoane care se aflau captive în complex, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului Sănătăţii, Najib Danish. Un al patrulea atacator a fost ucis în explozia unui vehicul capcană care a lansat atacul.

Acesta reprezintă cel de-al 22-lea atac comis din ianuarie la Kabul. În total, 510 persoane au fost ucise şi aproape 1.000 rănite în aceste atacuri lansate în capitala Afghanistanului, luată cu asalt de talibanii care negociază revenirea la conducerea Afghanistanului.

YVES

Astăzi, în Ajun de Crăciun, ar fi împlinit 64 de ani… În 2010 ne-am întîlnit la Bruxelles, la o reuniune pe teme de securitate europeană. Bonom şi jovial, Yves mi-a prezentat revista sa ASSAUT unde era director, redactor şef şi reporter special. M-a încurajat să editez şi eu una, în ciuda crizei financiare! Cine o cunoaşte „M”, revista de securitate, reportaje, analize şi informaţii militare, pe care o editez în format electronic şi print de şase ani, este „o palidă umbră” a ASSAUT. Yves nu mai scrie „Ordinul de zi”. Împreună cu Septimiu, discută despre problemele globale acolo, sus…

Mare corespondent de război, francez de origine belgiană, născut în Congo belgian, Yves Debay a fost ucis pe 17 ianuarie 2013, de un lunetist, la Alep. Jurnalistul realiza un reportaj pentru Assaut, revista pe care a fondat-o, după ce a părăsit redacţia revistei RAIDS. A fost ucis în apropiere de închisoarea centrală aflaţă în regiunea de nord a metropolei, zonă de confruntări intense între opozanţii rebeli şi soldaţii guvernamentali.

Masiv, jovial, Debay, s-a născut la 24 decembire 1954 la Lubumbashi (Congo belgian), înainte să obţină naţionalitatea franceză. Personalitate controversată, Debay a servit într-una dintre unităţile de elită ale fostei armate rodeziene, serviciile de securitate ale puterii albe aflate la putere pînă în 1980, în ceea ce avea să devină Zimbabwe. A fost prieten şi camarad devotat al Legiunii Străine. În redacţia revistei legionare „Kepi blanc” s-a născut ASSAUT.

Ca jurnalist a acoperit toate conflictele ultimilor 25 de ani.

Dumnezeu să-l odihnească!

SUA – RETRAGERE “IMPORTANTĂ” DIN AFGHANISTAN

BMTF, 21 dec – Preşedintele Donald Trump a decis să retragă un număr „important” de trupe americane staţionate în Afghanistan, a informat joi un responsabil american, la o zi după anunţul retragerii celor staţionate în Syria, relatează Agerpres.

„Decizia a fost luată. Va fi o retragere importantă” din Afghanistan, a declarat acest responsabil sub acoperirea anonimatului.

Este vorba despre circa 7.000 din cei 14.000 de soldaţi americani prezenţi în Afghanistan, au anunţat Wall Street Journal şi New York Times.

Aceste trupe operează atît în cadrul unei misiuni NATO în sprijinul forţelor afghane, cît şi pentru operaţiuni separate de luptă împotriva terorismului. Militarii americani luptă împreună cu militarii români care tocmai au primit o suplimentare de trupe în ultima şedinţă a CSAT.

Donald Trump a luat decizia marţi, potrivit acestui responsabil, în aceeaşi zi în care liderul de la Casa Albă a informat Pentagonul despre decizia de a retrage trupele americane din Syria.

Un anunţat care l-a determinat pe secretarul Apărării, Generalul Jim The Mad Dog Mattis, să-şi prezinte demisia joi.

„Pentru că aveţi dreptul să aveţi un secretar al Apărării ale cărui vederi sînt apropiate de ale dumneavoastră (…), consider că este un lucru bun să mă retrag”, a scris el într-o lungă scrisoare adresată preşedintelui şi făcută publică de Pentagon.

Cele două decizii luate de Donald Trump legate de Syria şi Afghanistan sînt susceptibile să aibă consecinţe geopolitice majore în regiunile în cauză.

Jim Mattis şi alţi consilieri militari de prim-plan l-au convins anul trecut pe omul de afaceri republican, iniţial refractar la această idee, să trimită suplimentar mii de trupe în Afghanistan, unde talibanii încep să recîştige teren în faţa forţelor afghane.

Decizia de a retrage un număr „important” de trupe americane din Afghanistan intervine în timp ce Washingtonul încurajează un acord de pace cu talibanii.

NATO a reafirmat vineri continuarea angajării sale în misiunea din Afghanistan, după anunţul privind retragerea unui număr ”important” de militari americani prezenţi în ţara răvăşită de război.

Doamna Oana Lungescu, purtătoarea de cuvînt a Alianţei, a refuzat să comenteze direct anunţul privind retragerea SUA, dar a reamintit angajamentul reiterat în cadrul unei recente reuniuni a miniştrilor de externe din ţările membre ale NATO de ”a asigura securitatea pe termen lung şi stabilitatea în Afghanistan”.

”Angajarea noastră este importantă pentru a garanta că Afghanistanul nu va mai deveni niciodată un adăpost pentru teroriştii internaţionali care ne ameninţă acasă la noi”, a declarat dna Lungescu.

O parte a trupelor americane desfăşurate în Afganistan participă la misiunea NATO ”Resolute support”, care antrenează, supraveghează şi oferă consultanţă forţelor afghane în lupta lor împotriva talibanilor, în timp ce altele sînt angajate în operaţiuni separate de luptă împotriva terorismului. Nu se ştie pentru moment ce misiune va fi afectată de retragerea SUA.

Purtătoarea de cuvînt a NATO i-a adus un omagiu şefului Pentagonului, generalul James Mattis, care şi-a prezentat demisia, afişîndu-şi dezacordul cu noua strategie a Casei Albe marcată de retragerea trupelor din Syria şi de pregătirea unei dezangajări în Afghanistan.

Responsabilul american a avut un rol-cheie ”pentru a păstra un NATO puternic şi gata să facă faţă provocărilor de securitate cu care ne confruntăm (…) Este foarte respectat ca soldat şi ca diplomat”, a mai spus Oana Lungescu.

BILANŢ RSF: 80 DE JURNALIŞTI AU FOST UCIŞI ÎN 2018

BMTF, 18 dec – După trei ani de scădere, numărul violenţelor împotriva jurnaliştilor a crescut din nou în 2018, 80 de jurnalişti fiind ucişi în lume, conform bilanţului anual al organizaţiei Reporteri fără frontiere (RSF), publicat marţi şi citat de AFP, scrie Agerpres.

Anul trecut, 65 de jurnalişti au fost ucişi pentru că şi-au exercitat misiunea de informare.

Dintre victimele din acest an, 63 au fost jurnalişti profesionişti, reprezentînd o creştere de 15%, 13 au fost jurnalişti nonprofesionişti (comparativ cu şapte anul trecut) şi patru au fost colaboratori ai diverse media, a subliniat ONG-ul cu sediul la Paris.

În total, peste 700 de jurnalişti profesionişti au fost ucişi în ultimii 10 ani, conform RSF.

Mai mult de jumătate dintre jurnaliştii ucişi în 2018 „au fost în mod intenţionat luaţi ca ţintă şi asasinaţi”, cum s-a întîmplat cu editorialistul saudit Jamal Khashoggi, asasinat la Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul la 2 octombrie, şi cu jurnalistul slovac Jan Kuciak, ucis la 21 februarie.

„Ura împotriva jurnaliştilor proferată, chiar revendicată, de lideri politici, religioşi sau oameni de afaceri fără scrupule are consecinţe dramatice pe teren şi se traduce printr-o înmulţire îngrijorătoare a neregulilor faţă de jurnalişti”, spune Christophe Deloire, secretar general al RSF.

„Răspîndite de reţelele de socializare, care au în acest sens o mare responsabilitate, aceste sentimente de ură legitimează violenţele şi slăbesc, cîte puţin în fiecare zi, jurnalismul şi, odată cu el, democraţia”, şi-a exprimat el îngrijorarea, într-un comunicat.

Victimele sînt în majoritate bărbaţi (77, comparativ cu trei femei).

Afghanistanul a fost în 2018 ţara unde au fost ucişi cei mai mulţi jurnalişti, 15, detronînd Syria, care ocupa acest loc din 2012 şi care rămîne a doua cea mai periculoasă ţară, cu 11 jurnalişti ucişi.

Un alt fapt notabil pentru RSF este că aproape jumătate dintre jurnaliştii ucişi au fost omorîţi în ţări în care nu este război, precum Mexic (nouă jurnalişti asasinaţi; a treia cea mai periculoasă ţară), India (şase morţi) şi SUA (şase morţi). SUA au intrat în acest palmares sumbru după atacul sîngeros asupra redacţiei Capital Gazette.

Numărul jurnaliştilor închişi este de asemenea în creştere, subliniază RSF: 348 comparativ cu 326 în 2017 (+7%), o creştere care îi vizează în special pe jurnaliştii nonprofesionişti.

Cinci ţări ţin închişi peste jumătate dintre jurnaliştii aflaţi în detenţie: Iran, Arabia Saudită, Egipt, Turcia şi China, ultima fiind cea mai mare închisoare pentru jurnalişti din lume, cu 60 de jurnalişti în detenţie, trei sferturi fiind nonprofesionişti.

Potrivit altor organizaţii, numărul jurnaliştilor ucişi pînă astăzi, în lume, este diferit: Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor a numărat 90 de morţi, INSI 69, Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor 53.

TIME – PERSONALITATEA ANULUI. EVOLUŢIE PERICULOASĂ!

BMTF, 12 dec – Jurnalistul saudit asasinat Jamal Khashoggi, alături de alţi trei jurnalişti şi de un colectiv de redacţie al unui ziar local american, supranumiţi „Gardienii adevărului” pentru că şi-au pierdut viaţa sau au avut de suferit din cauza dedicaţiei cu care şi-au făcut meseria, au fost distinşi cu titlul Personalitatea Anului 2018 de revista Time, scrie Agerpres.

Pe lîngă Jamal Khashoggi, prestigioasa revistă americană i-a distins pe ziarista filipineză Maria Ressa, doi reporteri birmanezi ai agenţiei Reuters, Wa Lone şi Kyaw Soe Oo, aflaţi în prezent la închisoare, precum şi redacţia ziarului local american Capital Gazette, ai cărei cinci membri au murit în timpul atacului din 28 iunie de la Annapolis, în statul Maryland.

Este pentru prima oară cînd mai mulţi jurnalişti sînt distinşi cu titlul Personalitatea Anului, titlu decernat de revista Time din 1927.

Time a ales să publice patru coperţi diferite ale revistei sale săptămîna aceasta pentru a-i evidenţia pe cei patru jurnalişti sau echipe de jurnalişti plasate în fruntea clasamentului său.

Jurnaliştii l-au devansat pe Donald Trump, distins deja cu acest titlu în 2016, nominalizat pentru a doua oară anul acesta şi pe care bookmakerii îl considerau favorit.

Sîntem într-o perioadă în care libertatea presei este de o importanță fundamentală. Cercetările arată că ţările cu societăți puternice de radiodifuziune publică au cetățeni mai bine informați și, prin urmare, pot participa la dezbateri fundamentale pentru libertatea cetăţenilor.

În octombrie, Institutul Media Fojo, care lucrează în numele guvernului suedez, a publicat un studiu care arată că nivelurile de ură și amenințări la adresa jurnaliștilor suedezi online sînt similare cu cele din țări precum Mexic, Pakistan și Filipine! Conform unui raport al Reporterilor fără Frontiere din Suedia, incidența hărțuirii în masă a jurnaliștilor, pe internet, crește.

A devenit legitim să vizați un jurnalist. Există voci în Suedia, și în lume, care pun sub semnul întrebării importanța libertății şi independenţei presei, promovînd batjocorirea jurnaliștilor și subminarea rolului lor important în societatea democratică. Politicieni proeminenți foloseasc o retorică disprețuitoare la adresa jurnaliștilor, descriind mass-media ca fiind inamicul poporului. Acest lucru îi legitimizează şi pe alții să facă același lucru.

Aceasta este o evoluţie periculoasă!

TALIBANII, ATAC BRUTAL ÎN HERAT

BMTF, 7 dec – Cel puţin 18 soldaţi afghani au fost ucişi în noaptea de joi spre vineri în cursul unui atac brutal al talibanilor ce a avut loc în provincia Herat, asupra unei mici baze în care se aflau 50 de militari ai Armatei Naţionale Afghane, a indicat un oficial, citat de AFP, scrie Agerpres.

Militanţii au luat cu asalt un punct de control al armatei în districtul Shindand şi au luat de asemenea ostatici alţi 22 de militari ai ANA, a declarat Sardar Bahaduri, membru al consiliului provinciei, precizînd că mulţi dintre militarii capturaţi erau răniţi.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor Zabiullah Mujahid a postat o înregistrare video pe Twitter care arată într-o încăpere presupuşi soldaţi capturaţi. Autenticitatea înregistrării video nu a putut fi verificată în mod independent.

Săptămîna trecută, o confruntare înverşunată între talibani şi o miliţie proguvernamentală condusă de un comandant local puternic în acelaşi district s-a soldat cu 29 de morţi şi 17 răniţi.

Jurnalismul în corzi

BMTF, 7 dec – Consiliul Tribal al Bătrînilor, din Estul Provinciei afghane Nangarhar au stabilit joi un ultimatum, guvernului de la Kabul, de cinci zile, pentru recuperarea jurnalistului răpit marţi, în caz contrar să părăsească şi să se retragă din clădirile guvernamentale aflate în provincie. Reprezentanţii Bătrînilor au ridicat corturi de protest în faţa reprezentanţelor oficiale ale statului, la Jalalabad.

Directorul televiziunii Enikas, Zalmay Latifi, a fost răpit marţi de persoane înarmate, necunoscute, care au oprit maşina în trafic şi l-au împuşcat pe şoferul acestuia, la limita celui de-al 4-lea Raion de intervenţie a Poliţiei din Jalalabad.

Este doar ultimul exemplu de cît de periculos este să-ţi faci meseria de jurnalist! Jurnalismul este mai periculos în prezent decît în oricare moment din ultimii 10 ani, conform unui raport al organizaţiei pentru drepturile omului Articolul 19, care relevă că 78 de jurnalişti au fost ucişi în 2017. În România există un declin substanţial privind capacitatea jurnaliştilor de a-şi face treaba.

Un declin substanţial în capacitatea jurnaliştilor de a-şi face meseria a fost remarcat în Yemen, Burundi, România, Zanzibar şi Turcia, ţară în care reporterii au recunoscut în particular că se abţin să scrie despre preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, din teama de justiţie, scrie în raportul citat de The Guardian, potrivit news.ro.

Apariţia tot mai multor guverne autoritare şi ameninţarea cenzurii au crescut presiunea asupra reporterilor la nivel global, conform organizaţiei, care a afirmă că 326 de jurnalişti au fost trimişi la închisoare din cauza muncii lor în 2017.

Peste jumătate dintre cei închişi sînt reţinuţi în Turcia, China şi Egipt, deseori fiind acuzaţi că se opun statului.

Preţul protejării dreptului la liberă exprimare şi informare a devenit extrem de mare: moarte, detenţie şi frică, iar spaţiul pentru discuţii şi comunicări profunde este atacat.

Organizaţia a ajuns concluzia că ostilitatea faţă de media devine din ce în ce mai frecventă în lume, în contextul existenţei unor lideri populişti „puternici” al căror discurs este similar cu cel al preşedintelui american, Donald Trump. În mod special Europa de Est este o problemă.

Donald Trump a acuzat în repetate rînduri presa din SUA ca fiind „rea” şi „teribilă” şi pentru că transmite „ştiri false”. Există dovezi care arată că abordarea sa îi încurajează şi pe alţii, din Ungaria pînă în Filipine, Albania şi Canada.

„Retorica ostilă are efecte la nivel global: crimele din această regiune au loc în medii în care presa este demonizată şi insultată, inclusiv din partea oficialilor”, se arată în raport. În mai puţin de un an, jurnalişti au fost ucişi în Bulgaria, Slovacia, Rusia şi Malta.

Datele Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) arată că situaţia din 2018 este una similară. Numărul celor ucişi, spre deosebire de cei care au murit în război sau alte incidente, este în creştere.

În ultimii 10 ani, aproximativ 300 de jurnalişti au fost ucişi în peste 40 de ţări, conform unei analize a CPJ. În afară de ţările aflate în război, cele cu cele mai multe decese sunt India, Mexic, Brazilia, Pakistan şi Rusia.

Articolul 19 a ajuns la concluzia că declinul în pluralitatea media are un impact negativ asupra abilităţii publicului să înţeleagă ce se întîmplă în lume şi face viaţa mai uşoară pentru guvernele autoritare care încearcă să cenzureze internetul.