Categorie: Frontline News

TREI MILITARI NATO UCIŞI ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 5 iul – Trei militari cehi ai NATO au fost ucişi duminică de un atacator sinucigaş cu bombă în capitala provinciei Parwan din estul Afghanistanului, a anunţat comandamentul misiunii Resolute Support. RS nu a dezvăluit iniţial, naţionalitatea militarilor ucişi. Republica Cehă are în prezent 280 de soldaţi în cadrul misiunii Resolute Support în Afghanistan.

Atacul a cauzat, de asemenea, rănirea unui militar american şi a doi soldaţi afghani. Oficiali afghani au declarat că explozia s-a produs în zona Khalazai din oraşul Charikar, capitala provinciei Parwan, la circa 70 de kilometri nord de Kabul şi “cel puțin 12 soldați străini morți și răniți au fost evacuați într-un elicopter”.

Talibanii au revendicat pe Twitter o explozie contra forţelor invadatoare americane la Charikar, în această dimineaţă, soldată cu uciderea sau rănirea a opt americani.

Atacatorul sinucigaş a ţintit forţe străine aflate într-o misiune de patrulare. Atacul a avut loc în jurul orei locale 06:00.

La jumătatea lunii iulie, forţele americane au pierdut doi membri într-o săptămînă, ceea ce a adus la patru numărul militarilor americani ucişi în Afghanistan în acest an. În 2017, 11 militari americani au fost omorâţi în Afghanistan.

Operaţiunea NATO care a urmat Forţei internaţionale de asistenţă pentru securitate în Afghanistan (ISAF) are aproximativ 16.000 de membri, a căror misiune principală este de asistenţă şi pregătire a forţelor afghane.

Contextul actual din Afghanistan este extrem de tensionat, în ultimele luni activitatea militară intensificîndu-se în estul ţării, în provincia Nangarhar de la frontiera cu Pakistan şi în provincia Faryab din nord-vestul ţării, unde armata afghană este hărţuită de talibani.

În paralel, gruparea Stat Islamic şi-a multiplicat atentatele în oraşele afghane, mai ales la Kabul şi Jalalabad. Vineri, jihadiştii au revendicat un dublu atentat sinucigaş comis într-o moschee şiită din Gardez (est) şi soldat cu cel puţin 35 de morţi şi 90 de răniţi.

Dublu atentat cu zeci de morţi şi răniţi, angajaţi Sodexo, răpiţi şi executaţi la Kabul şi 61 de prizonieri eliberaţi

BMTF, 3 iul – Un dublu atentat sinucigaş comis într-o moschee şiită din Gardez (estul Afghanistanului) în timpul rugăciunii de vineri s-a soldat cu cel puţin patru morţi şi 60 de răniţi, informează AFP, în timp ce postul de televiziune afgan Tolo News informează despre cel puţin 20 de morţi şi 40 de răniţi. Dar autorităţile locale se aşteaptă ca bilanţul victimelor să crească.

Explozia s-a produs în timpul rugăciunii: erau doi atentatori sinucigaşi care s-au aruncat în aer în interiorul moscheii şiite, a afirmat şeful poliţiei din provincia menţionată, generalul Raz Mohammad Mandozai.

Provincia montană Paktia, majoritar paştună şi tribală, este un teritoriu îndepărtat şi unde este dificil de ajuns, la frontiera cu zonele tribale din Pakistanul vecin, de unde talibanii vin şi pleacă şi unde se află membri ai reţelei teroriste Haqqani, aliaţii lor.

De doi ani, minoritatea şiită din Afghanistan este vizată cu regularitate de atentate, în general revendicate sau atribuite grupării jihadiste Statul Islamic, notează AFP.

Ieri, trei angajaţi expatriaţi ai gigantului francez Sodexo au fost răpiţi şi executaţi la Kabul, în ceea ce autorităţile denunţă drept un ”act terorist”, relatează AFP. Într-un comunicat, liderul mondial în servicii şi restaurare colectivă în întreprinderi Sodexo a deplîns moartea celor trei bărbaţi.

Victimele erau de naţionalitate malaysiană, indiană şi macedoneană.

Corpurile lor au fost găsite de poliţie în afara Kabulului, la mai puţin de două ore după ce au fost daţi dispăruţi, joi dimineaţa.

Nimeni nu a revendicat această operaţiune, însă ”în acest stadiu credem că este vorba despre un act de terorism, cele trei victime sînt bărbaţi, legaţi la mîini. Ei au fost ucişi prin împuşcare. Doi dintre ei se aflau în portbagaj, iar al treilea pe bancheta din spate ”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvînt al Poliţiei din Kabul, Hashmat Stanikzai.

Potrivit informaţiilor sale, cei trei bărbaţi au fost răpiţi în estul capitalei afghane, în apropierea aeroportului internaţional.

Regiunea Musahi şi drumul care duce către provincia Logar sînt reputate ca periculoase, din cauza unei importante prezenţe a talibanilor.

Răpirile sînt frecvente în Afghanistan, în general violente. Însă bande criminale pot de asemenea să-şi vîndă ostaticii străini unor grupări teroriste, ca reţeaua Haqqani. Aceasta deţine în continuare, din septembrie 2016, doi profesori – un asutralian şi un american – de la Universitatea Americană din Kabul.

Pe de altă parte, în cursul acestei nopţi, cel puțin 61 de prizonieri au fost eliberați de un comando al FOS afghane din Batalionul 7. Ei erau deţinuţi într-o închisoare talibană ilegală, în districtul Kajaki, din provincia Helmand.

Persoanele erau închise pentru presupuse infracţiuni, inclusiv cooperarea cu guvernul pentru spionaj, dar şi pentru nesupunere faţă de regimul militanţilor. Ele erau ţinute în condiţii precare, fără hrană corespunzătoare şi deseori erau torturate de către militanţi.

Doi militanți talibani au fost uciși și șapte suspecți au fost arestați în timpul operațiunii.

Prizonierii, şi şapte persoane arestate au fost transferați la sediul Corpului de Armată din Helmand.

Nu există un raport referitor la eventualele victime ale forțelor guvernamentale în această operațiune.

Această operaţiune survine după ce forțele speciale afghane au eliberat 58 de prizonieri în timpul unei operațiuni similare, luna trecută, în districtul Musa Qala din Helmand.

Printre deținuți s-au numărat patru soldați ANA, 15 polițiști și doi medici.

Peste 350 de persoane au fost eliberate din patru închisori talibane din Helmand în ultimele trei luni.

Provincia Helmand, situată la 555 de km sud de Kabul şi devenită celebră pentru culturile sale de mac, este cunoscută şi ca fief al talibanilor.

Cel mai recent raport al Inspectorului general special pentru reconstrucţia Afghanistanului arată că talibanii deţin controlul asupra a nouă din cele 14 districte din Helmand şi asupra a 56% din populaţie.

Talibanii nu au comentat, pînă la această oră.

EXPLOZIE LA KANDAHAR

BMTF, 2 aug – Cel puțin 10 civili au fost uciși, inclusiv femei și copii, în două explozii separate în provinciile Kandahar și Helmand, au declarat oficialii afghani, joi.

O sursă de securitate a declarat pentru Pajhwok Afghan News că o explozie puternică a afectat districtul Arghistan, din Kandahar, miercuri seara. Aceasta a afirmat că șase persoane, inclusiv femei, au fost ucise cînd vehiculul lor, ce se deplasa către districtul Maroof, a lovit o bombă de pe marginea drumului, în zona Bala Zherai.

Nici un grup armat nu şi-a asumat răspunderea pentru explozie.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvînt al guvernatorului Helmand, Omar Zwak, a declarat că patru copii, dintre care două fete, cu vîrste cuprinse între 7 și 10 ani, au fost uciși în explozia unei mine, în cartierul Greshk.

El a acuzat talibanii că au plantat mina care a explodat miercuri seara.

Cu toate acestea, talibanii nu au comentat încă nici unul dintre cele două incidente.

Trei jurnaliști ruși au fost uciși în Republica Centrafricană

BMTF, 2 iul – Reporterul de război Ohran Djemal, documentaristul Aleksandr Rastorguiev și cameramanul Kirill Radcenko au fost uciși luni noaptea în apropiere de oraşul Sibut, iar Ministerul rus de Externe a confirmat identitățile acestora, scrie Libertatea.ro

Ei colaborau cu Centrul de gestionare a investigațiilor, un proiect lansat de fostul oligarh Mihail Hodorkovski, care trăiește în prezent în Occident în exil.

Jurnaliștii ruși investigau prezența Companiei Militare Private ruse Wagner în această țară, unde Rusia a desfășurat instructori militari.

Cei trei au fost asasinați în noaptea de luni spre marți, pe şoseaua din Kaga Bandoro, în apropiere de Sibut, situat la aproximativ 180 de kilometri la nord de capitala Bangui, de către bărbați înarmați, în centrul Republicii Centrafricane, conform unor surse ruse.

Cadavrele celor trei bărbaţi au fost depuse marţi dimineaţă la baza Misiunii ONU pentru stabilizare în Republica Centrafricană (Minusca) din Sibut.

Un purtător de cuvînt al Guvernului din Republica Centrafricană, Ange Maxime Kazagui, a informat că nici unul dintre miniștrii pentru Comunicații și Securitate Publică și Apărare nu a emis acreditate pentru o delegație de jurnaliști din Rusia, relatează The Telegraph.

Cei trei jurnalişti ar fi putut fi uciși de rebelii musulmani Seleka, au informat surse din Africa, citate de un post de radio local, potrivit mediafax. Postul de radio citat a mai relatat că jurnaliștii au ajuns la Bangui la data de 27 iulie, iar luni au încercat să călătorească în nordul țării la Dekoa, urmînd să ajungă la Kaga-Bandoro pentru a face un documentar. Aceștia ar fi fost capturați și uciși la aproximativ 24 de kilometri de Sibut.

La canalul de televiziune independent Dojd, redactorul șef adjunct al Centrului de gestiune a investigațiilor, Anastasia Gorșkova, a declarat că cei trei jurnaliști ruși au fost uciși după ce au încercat să ajungă duminică la o bază unde s-ar fi aflat contractori ai grupului Wagner. Accesul le-a fost interzis pe motiv că ei nu dețineau o acreditare din partea Ministerului Apărării local, a adăugat ea.

Potrivit purtătoarei de cuvînt a diplomației ruse Maria Zaharova, cei trei nu au informat autoritățile ruse despre prezența lor în Republica Centrafricană, această călătorie a fost declarată turistică.

Primarul oraşului Sibut, Henri Depele, a declarat că cei trei au fost prinşi într-o ambuscadă de bărbaţi înarmaţi, care au deschis focul asupra maşinii în care se aflau, iar şoferul a supravieţuit.

Grupul Wagner a fost creat de fostul ofițer GRU (Serviciul de informații al armatei ruse) Dmitri Utkin, dar numele său este asociat de mass-media ruse cu omul de afaceri Evgheni Prigojin, așa-numitul bucătar al lui Vladimir Putin. Acest grup a activat din iunie 2014 în luptele din estul Ukrainei de partea separatiștilor proruși, conform media și serviciilor de informații ukrainene. De asemenea, prezența sa a fost detectată și în Syria, unde activează în paralel cu armata rusă, care intervine din septembrie 2015 în sprijinul forțelor lui Bashar al-Assad.

Potrivit informaţiilor, Compania Wagner dispune de mii de luptători și a jucat un rol major în operațiunile ruse din estul Syriei și în recucerirea orașului antic Palmira.

Compania s-a aflat în centrul atenției în februarie cînd Washingtonul a anunțat uciderea a cel puțin 100 de combatanţi pro-regim, în regiunea Deir Ezzor, ca ripostă la atacul lor asupra cartierului general al militanţilor kurzi şi arabi syrieni sprijiniți de SUA.

Săptămîna trecută, SBU a publicat o listă cu 70 de mercenari care au murit sau au fost răniţi în timpul unor evenimente violente, desfăşurate în Syria la 2 iulie.

Ofiţerii Serviciului ukrainean de Securitate (SBU) au publicat joi numele unei persoane din Republica Moldova care lucrează pentru compania militară privată Wagner şi care activează în estul Ukrainei, relatează site-ul publicaţiei Balkan Insight. Radu „Rodion” Donciu, în vârstă de 43 de ani, a fost nominalizat ca fiind un mercenar care luptă pentru separatiştii pro-ruşi din estul Ukrainei şi pentru compania militară privată Wagner în Syria.

Potrivit site-ului Myrotvorets, care colectează informaţii din surse deschise, Radu Donciu locuieşte în Rusia şi este căsătorit.

SBU a publicate numele a altor două persoane care lucrează pentru grupul Wagner în Syria: Gevorg Hrachyan din Armenia şi Maxim Klimov din Kazahstan.

Omul de afaceri Evghieni Prigojin, care se presupune că s-ar afla în spatele Companiei Wagner, este inculpat de justiția americană, care îl suspectează că se află în spatele uzinei de trolli, la originea mesajelor virale pe internet în favoarea lui Donald Trump în campania prezidențială din 2016.

Atît Republica Centrafricană, cît și Comisia pentru Investigații din Rusia au demarat o anchetă în cazul morții jurnaliștilor.

WAGNER

Compania Wagner nu este cu nimic diferită de surorile sale occidentale. Este fondată de Dmitri Utkin, un fost ofiţer GRU, născut în 1970. Armata de contractori a intrat pentru prima dată în atenția publică în timpul conflictului din Ukraina din 2014, în urma căruia Rusia a anexat Crimeea. Atunci a fost dezvăluit faptul că mercenari ai Grupului Wagner au luptat cot la cot alături de forțele separatiste susținute de Kremlin.

Utkin,un simpatizant al regimului nazist, a botezat societatea după compozitorul german Richard Wagner, ale cărui viziuni antisemitiste se spune că l-au inspirat pe Hitler, scrie The Washington Post, care citează presa din Rusia.

În acest moment, Compania Wagner ar fi finanțată de omul de afaceri Evgheni Prigojin, aşa-numitul „bucătar” al lui Vladimir Putin și cel care s-ar afla în spatele „fabricii de troli” de la Sankt Petersburg, suspectată de influenţarea alegerilor din SUA.

În 2015, cînd arma rusă a intervenit în Syria, pentru a-l susține pe președintele Bashar al-Assad, Grupul Wagner a început să își trimită trupele la Damasc. BBC scria în februarie că aproape 2.500 de mercenari ai armatei private s-ar afla în zonele de conflict din Syria, unde sînt plătiți cu pînă la 300.000 de ruble pe lună, adică în jur de 5.300 de dolari. Puţin, în comparaţie cu confraţii lor occidentali!

Dar afacerile Wagner în Syria nu țin doar de ajutorul militar oferit armatei ruse. Associated Press a obținut o copie a unui contract între Evro Polis, o companie controlată Wagner și corporația syriană General Petroleum prin care rușii ar urma să primească indirect 25% din profitul realizat de rafinăriile pe care le eliberează din mîinile Statului Islamic.

Dar de ce ar avea nevoie Kremlinul să angajeze o armată privată în loc să trimită trupele rusești? Răspunsul este unul foarte simplu, potrivit BBC. Contractorii Wagner sînt trimiși să lupte în situațiile cele mai dificile și, cum Rusia dezminte orice legătură cu astfel de grupări, poate astfel să nege implicarea în anumite conflicte armate.

Acest lucru s-a întâmplat și în Syria, unde în urma unui atac asupra unei baze a Forțelor Democrate Syriene au murit aproape 100 de mercenari ruși, potrivit autorităților americane. Kremlinul a negat că ar fi fost implicat în acest caz și a recunoscut doar moartea a aproximativ 100 de persoane cu cetățenie rusă, fără să ofere mai multe detalii.

Surse militare au explicat pentru portalul rusesc de știri RBC cum funcționează relația dintre Kremlin și Grupul Wagner. „Mai întîi își fac treaba băieții de la Wagner, apoi își intră în rol și trupele terestre rusești, după care vin arabii și camerele de filmat”.

Iar activitatea contractorilor ruși, potrivit experților, s-ar putea muta din nou în Europa. Aceștia sînt pregătiți să intervină dacă va izbucni un nou conflict în Balcani, la fel cum au intervenit în 1992 în timpul războiului din Bosnia. O altă posibilă țintă ar fi Lybia, mai spun experții citați de Business Insider, țară la care Rusia este tot mai atentă, după ce și-a exprimat susținerea pentru facțiunea condusă de liderul militar Khalifa Haftar.

 

AFGHANISTANUL INTRĂ ÎN ZODIA ALEGERILOR

BMTF, 1 aug – Afghanistanul va organiza alegeri prezidenţiale – pentru a patra oară de la căderea regimului talibanilor în 2001 – pe 20 aprilie 2019, a anunţat miercuri un oficial al comisiei electorale a ţării, informează Agerpres.

Anunţul survine în timp ce ţara se pregăteşte pentru apropiatele alegeri parlamentare şi de district, programate pentru data de 20 octombrie 2018, după ce au fost amînate de mai multe ori în ultimii ani.

Afghanii, sătui de cei 40 de ani de război, şi-au exprimat preocuparea în legătură cu faptul dacă forţele afghane vor fi pregătite să asigure securitatea alegerilor, în condiţiile în care insurgenţii talibani şi militanţii grupării Statul Islamic şi-au intensificat atacurile înainte de scrutin.

Ashraf Ghani a dat asigurări naţiunii că alegerile vor avea loc la termen, deoarece mandatul său expiră pe 22 mai 2019.

În ultimele luni, Afghanistanul s-a confruntat cu o serie de atacuri teroriste întreprinse de către gruparea Statul Islamic şi talibani, care se opun alegerilor. Trei candidaţi la alegerile parlamentare şi-au pierdut viaţa în atacuri separate întreprinse de către insurgenţi.

Pe 20 octombrie 2018, afghanii sînt chemaţi la urne pentru a-i alege pe cei 249 de membri ai camerei inferioare a parlamentului, pentru un mandat de cinci ani, şi pentru a vota de asemenea consiliile de district.

UPDATE: ATAC KAMIKAZE LA JALALABAD

BMTF, 31 iulie – Cel puţin 15 persoane au fost ucise şi 15 rănite, marţi, în oraşul Jalalabad din estul Afghanistanului, unde indivizi înarmaţi au atacat o clădire guvernamentală, Departamentul pentru Refugiaţi, după ce un kamikaze şi-a detonat o încărcătură explozivă la intrarea în această clădire.

Cei doi atacatori au fost ucişi după o luptă armată ce a durat şase ore şi care a distrus mare parte din respectiva clădire. Atacul nu a fost revendicat, dar talibanii au negat orice implicare.

Un atacator sinucigaş şi un grup de militanți a atacat, în urmă cu puţin timp, Departamentul pentru Refugiați din provincia estică Nangarhar, Afghanistan, a declarat un oficial. Cel puţin 11 persoane au fost rănite.

Două explozii de tip spate-în-spate au zdruncinat Jalalabadul, capitala provinciei, în timp ce campusul a fost atacat de bărbaţi înarmaţi, cu armament de infanterie şi aruncătoare de grenade.

Mai mulți angajați au fost evacuați. Unul dintre cei trei agresori s-a aruncat în aer la poarta Departamentului, iar alți doi au intrat în clădire. Explozia a fost urmată de focuri de armă.

Atacul militar coordonat este încă în desfășurare.

În acest an între lunile ianuarie şi iulie cel puţin nouă atacuri atribuite grupării Statul Islamic au fost comise în regiunea Jalalabad, soldate în total cu peste 100 de morţi.

Atacul ilustrează situaţia precară de securitate în această ţară după 17 ani de război, organizaţia Statul Islamic revendicînd tot mai multe atacuri asupra unor ţinte civile, în timp ce sporesc presiunile pentru negocieri de pace între guvernul de la Kabul şi talibani.

Atacul din Jalalabad survine pe fondul recentelor succese ale ANA în faţa insurgenţilor.

Militanţii talibani au pierdut controlul a trei districte afghane, pentru prima dată din 2016, a indicat Inspectorul general special american pentru reconstrucţie în Afghanistan (SIGAR) într-un raport dat publicităţii marţi.

Talibanii controlau la jumătatea lunii mai 56 din cele peste 400 de districte afghane, faţă de 59 în ianuarie, potrivit organismului de supraveghere înfiinţat de către Congresul SUA.

La jumătatea lunii mai, guvernul afghan controla 56,3 % din toate districtele, înregistrîndu-se o scădere uşoară faţă de 57 % în mai 2017, potrivit raportului SIGAR.

În provincia Uruzgan, talibanii controlează sau îşi menţin influenţa asupra a şase districte şi 53 % din populaţia lor. În Kunduz, militanţii deţin controlul a cinci din cele şapte districte ale provinciei şi asupra a 62 % din populaţie. Persistă însă controlul puternic al talibanilor în provincia Helmand, unde nouă din cele 14 districte şi 65 % din locuitori se află sub dominaţia lor.

Raportul SIGAR subliniază de asemenea numărul mare de victime în rîndul armatei afghane. Forţele guvernamentale au pierdut circa 8.500 de militari în perioada aprilie 2017 – jumătatea lunii mai 2018, respectiv 23 de persoane în medie pe zi.

ŞOIMII CARPAŢILOR ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 30 iul – Primii militari din cadrul Batalionului 812 Şoimii Carpaţilor Protecţia Forţei au sosit în Baza Kandahar. Ei îi vor înlocui, într-o misiune de şase lunii, pe vînătorii de munte din cadrul Batalionului 30 Protecţia Forţei Vulturii Carpaţilor.

Ministrul apărării naționale, Mihai Fifor, s-a întîlnit vineri, 27 iulie, în municipiul Bistrița, cu militarii Batalionului 812 Protecţia Forţei „Șoimii Carpaţilor”, cu ocazia transferului de autoritate a forțelor batalionului către Comandamentul Forțelor Întrunite, înainte de plecarea într-o nouă misiune în teatrul de operații din Afghanistan.

Ministrul apărării naționale s-a informat cu privire la ultimele evoluții ale stării de securitate în zona de desfășurare a misiunii, asigurarea cu materialele și mijloacele de protecție individuală și a discutat cu militarii despre modul de organizare a preluării misiunii de la Batalionul 30 Protecția Forței, care își încheie misiunea.

„Am încredere deplină în capacitatea dumneavoastră de a vă pune în valoare cunoştinţele, de a interacţiona şi coopera atât cu militarii Alianţei, cât şi cu cei afgani, pentru a vă îndeplini cu succes misiunea încredinţată. Am fost cu adevărat impresionat să aflu că 97% din efectivele cu care pleacă Batalionul 812 Manevră în misiune în Afghanistan sînt încadrate cu militari ai batalionului și ai Brigăzii 81 Mecanizată din care faceți parte. Asta spune multe despre forța și coeziunea echipei dumneavoastră”, le-a spus ministrul Mihai Fifor militarilor bistrițeni.

„Vă asigur că nu există prioritate mai mare pentru comandanții dumneavoastră și pentru echipa de conducere a ministerului ca aceea ca fiecare dintre cei care îşi iau astăzi rămas bun înainte de dislocarea în teatrul de operaţii să se întoarcă sănătoşi în ţară la cei dragi. Vă rog să transmiteți familiilor dumneavoastră mulțumirile noastre pentru înţelegerea şi pentru suportul moral acordat în perioada de pregătire a misiunii. Îi puteți încredința că vor avea tot sprijinul meu şi al echipei de conducere a ministerului pe timpul cât dumneavoastră vă veţi afla în teatrul de operaţii. Vă doresc mult succes, dragi militari, şi să vă întoarceţi cu bine acasă!”, a mai spus ministrul apărării naționale.

Batalionul 812 Protecţia Forţei „Șoimii Carpaţilor” va executa, în perioada august 2018 – februarie 2019, misiuni specifice de asigurare a protecţiei forţei din Baza Militară Kandahar, precum și misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor Naţionale Afghane.

Unitatea, înființată în urmă cu 23 de ani, a demonstrat că poate îndeplini misiuni dintre cele mai complexe în țară și în teatrele de operații din Angola (în anul 1997), Iraq (în perioada 2004-2005) și Afghanistan (între anii 2002-2003, 2006-2007 și 2010 – 2011).

Primii militari bistriţeni au sosit în Afghanistan pe fondul recrudescenţei atacurilor din partea grupărilor înarmate. Un atac împotriva unei şcoli de moaşe la Jalalabad, în estul Afghanistanului, s-a încheiat sîmbătă după şapte ore de confruntări şi uciderea a doi dintre atacatori, informează AFP.

Cele 67 de studente şi profesoare ale centrului au fost eliberate tefere, dar două persoane au fost ucise – un paznic şi un şofer – şi alte cinci rănite, a precizat purtătorul de cuvânt al poliţiei din Nangarhar, Ghulam Sanyee Stanikzai.

Atacul nu a fost revendicat, dar un purtător de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a asigurat AFP că „atacul de la Jalalabad nu are nici o legătură cu ei”, lăsînd să se presupună că el ar fi fost comis de către extremiştii grupării Statul Islamic.

Purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei, Attaullah Khogyani, a confirmat încheierea operaţiunii, indicînd că trei membri ai forţelor armate figurează printre răniţi.

El indicase anterior că „57 de persoane”, adică majoritatea celor prezente în clădire, se aflau acum în siguranţă, dar că „10 persoane lipsesc la apel”, în legătură cu acestea autorităţile neavînd informaţii.

Stanikazai, în schimb, nu a evocat nimic de acest gen, afirmînd că dintre „cei 67 de ostatici, unii reuşiseră să scape pe uşă, iar alţii au sărit pe geam”, în timp ce „alţi ostatici au fost eliberaţi de poliţie”.

Această şcoală este situată în centrul oraşului Jalalabad, în mijlocul unui cartier în care se află numeroase clădiri administrative.

Formarea moaşelor este o necesitate absolută în Afghanistan: UNICEF estimează că doar 45% dintre femeile afghane beneficiază de asistenţă medicală în timpul naşterii. Majoritatea nasc singure, adeseori la distanţă de cîteva ore de primul dispensar sau de centrul spitalicesc.

FOS ROMÂNEŞTI ŞI NATO

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Mircea Dușa, șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, şi viceamiralul Colin Kilrain, comandantul Comandamentului NATO pentru operații speciale, au avut o întîlnire joi, 26 iulie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, transmite Biroul de Presă al MapN, într-un comunicat primit la redacţie.

În cadrul întîlnirii, cele două delegaţii au abordat tematici referitoare la situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, cu accent pe iniţiativele derulate la nivel aliat ca parte a măsurilor de întărire a posturii de apărare și descurajare, precum şi discuţii referitoare la înfiinţarea unei Componente Terestre de Comandă de nivel corp de armată pe teritoriul României, subiecte care s-au aflat pe agenda Summit-ului NATO de la Bruxelles.

Mircea Duşa a apreciat în mod deosebit atît contribuţia Statelor Unite ale Americii, prin Parteneriatul Strategic, cît și a Comandamentului NATO pentru operaţii speciale, la dezvoltarea Forţelor pentru operaţii speciale române, concretizate prin operaţionalizarea Comandamentului Forţelor pentru operaţii speciale, respectiv inaugurarea, la data de 1 iunie 2018, a Şcolii de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii Speciale în România.

Ambele părţi au apreciat importanța Forţelor pentru operaţii speciale în actualul context de securitate şi contribuția acestora la efortul aliat pentru asigurarea securității și stabilității, precum şi excelentele relaţii de cooperare existente între Forţele pentru operaţii speciale române şi structurile similare din SUA, respectiv Comandamentul NATO pentru operaţii speciale, în special în zonele de conflict.

Întîlnirea a avut loc în marja vizitei Comandantului Comandamentului NATO pentru operații speciale în România, prilejuite de absolvirea primei promoții a „Cursului întrunit de calificare operator forțe pentru operații speciale” a Școlii de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale (S.A.F.O.S.), de la Târgu Mureş. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, şi viceamiralul Colin Kilrain, comandantul Comandamentului NATO pentru operații speciale, au participat miercuri, 25 iulie 2018, la ceremonia de absolvire a „Cursului întrunit de calificare operator forțe pentru operații speciale” de către prima promoție a Școlii de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale (S.A.F.O.S.), de la Târgu Mureş.

Ceremonia s-a desfășurat în interiorul Cetății Medievale din municipiul Târgu Mureș, pe platoul din proximitatea Bastionului Dogarilor.

Prima promoție numără 55 de absolvenți – dintr-un număr de 180 cursanți-aspiranți la statutul de operator forțe pentru operații speciale – iar durata instruirii a fost de 10 luni.

Implementarea proiectului „Școala de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale” a demarat în toamna anului 2017 din necesitatea de a oferi posibilitatea forțelor speciale române de a școlariza militari proprii, în conformitate cu cerințele NATO. Astfel, forțele pentru operații speciale vor putea adapta permanent procesul de educație și de instruire la amenințările naționale, regionale și globale. Efectiv, „Școala de Aplicație a Forțelor pentru Operații Speciale” a fost înfiinţată la 1 iunie 2018, ca parte componentă a Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale.

ATENTAT SINUCIGAŞ ÎMPOTRIVA NDS LA KABUL

BMTF, 26 iul – Cinci membri ai Forțelor Speciale ale Directoratului pentru Securitate (NDS – Riyasat-e Amniyat-e Milli ), principalul serviciu de informaţii afghan, au fost uciși şi alţi cinci răniţi, într-un atac sinucigaș cu maşină capcană împotriva unui convoi al NDS, la Kabul, joi dimineață, au declarat oficialii poliției locale.

Atacul a avut loc la aproximativ ora 5, ora locală (2:30 ora României), după ce un atentator sinucigaș a vizat forțele NDS din zona Bagh-e-Daoud, din PD5 în Kabul, a confirmat purtătorul de cuvînt al șefului poliției din Kabul, Hashmat Stanekzai. „Majoritatea victimelor sunt ofiţeri ai NDS”, a declarat purtătorul de cuvînt al poliţiei. Atentatorul kamikaze s-a aflat „probabil” la bordul unui vehicul umplut cu explozibili, a adăugat el.

Talibanii au revendicat atacul. În luna mai a acestui an, talibanii afgani au cerut populaţiei capitalei Kabul să stea departe de „siturile militare” pe care le-ar putea ataca, pentru „a evita victimele civile”, acuzînd „forţele speciale, NDS (informaţiile afghane) şi alte servicii militare” că se folosesc de civili ca „scuturi umane”.

Atacul survine la două zile după ce o serie de rachete lansate în capitala afghană şi care au provocat panică în rîndul populaţiei. Nici un grup nu a revendicat aceste atacuri.

Direcția Națională de Securitate a fost înființată în anul 2002, imediat după alungarea talibanilor din Kabul, ca agenție principală de informații interne și externe a Republicii Islamice Afghanistan și este considerată succesor al KHAD care a fost organizația anterioară de informații înainte de războiul civil afghan din anii 1996 – 2001.

În timpul alegerilor prezidenţiale afghane, din aprilie 2014, NDS, sub directoratul lui Ramatullah Nabil, a strîns mii de informații care indicau faptul că aliații actualului preşedinte, Ashraf Ghani, au organizat o fraudă electorală masivă.

ATAC CU RACHETE LA KABUL

BMTF, 24 iul – Patru rachete au căzut, în această după-amiază, în zona rezidenţială Afshar, din Kabul, în apropiere de Academia de Poliţie, informează responsabili cu securitatea în capitala afghană. Şapte persoane, membre ale aceleiaşi familii, au fost rănite în atac.

Cele patru rachete au căzut la un interval de o oră, între 13 şi 14, ora locală, a doua, la 10 minute după prima.

Martorii oculari au declarat că prima rachetă a lovit o casă și a rănit şapte persoane, între care doi copii şi o femeie, iar a doua, un magazin.

Atacul cu rachete survine la o zi după ce 15 membri ai Forţelor de Securitate afghane, militari şi poliţişti, au fost ucişi şi alţi 18 răniţi, într-o confruntare cu forţele talibane în sudul Provinciei Zabul. Confruntarea a început luni dimineaţă, după ce talibanii au atacat centrul districtului Atghar, în apropiere de Kandahar, existînd pericolul ca districtul să cadă în mîinile talibanilor.

Mai multe zeci de civili au părăsit zona.

Cel puţin 162.000 de persoane şi-au părăsit căminele de la începutul acestui an din cauza conflictului în Afghanistan, a anunţat Biroul Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Activităţilor Umanitare (UNOCHA), marţi.

Un total de 162.157 de persoane au fost strămutate în perioada 1 ianuarie – 22 iulie, numai în ultimele patru săptămîni cel puţin 30.000 de oameni fiind nevoite să-şi părăsească locuinţele.

„New York Daily News” a concediat jumătate din echipa de știri

BMTF, 24 iul – Publicația „The New York Daily News” a renunțat la jumătate din echipa sa editorială. Compania-mamă, Tronc, “restructurează din temelii Daily News”, într-un efort de schimbare a priorităților de conținut, a anunțat echipa de resurse umane într-un email transmis angajaților luni dimineață și obținut de CNN, scrie HotNews.ro . “Cei care vor părăsi compania vor pleca imediat. Ei vor continua să fie plătiți timp de 3 luni și vor avea unele beneficii în perioada de tranziție către o altă slujbă”, se sublinia în mesaj.

„Reducem astăzi dimensiunea echipei editoriale cu aproximativ 50% și ne concentrăm mare parte a atenției pe breaking news – mai ales din zona infracționalității, a justiției și a responsabilității sociale”, se mai spune în mesajul citat de CNN.

Pînă luni la prînz, cei mai mulți dintre jurnaliștii concediați au părăsit redacția în aplauzele colegilor. Printre cei care au părăsit redacția se numără și doi dintre jurnaliștii de top. Este vorba despre redactorul-șef Jim Rich, care şi-a schimbat prezentarea pe Twitter în: “Doar un tip care stă acasă și se uită cum jurnalismul este sugrumat pînă la dispariție”, și de editorul coordonator Kristen Lee.

Redactorul șef va fi înlocuit de editorul unei publicații regionale din Allentown, Pennsylvania.

„Decizia anunțată reflectă realitățile mediului de afaceri și nevoia de adaptare la un peisaj media în continuă schimbare”, a subliniat managerul general al publicației, Grant Whitmore.

Autoritățile locale au reacționat imediat, exprimîndu-și consternarea la auzul veștii. Guvernatorul statului New York și-a oferit ajutorul pentru rezolvarea situației.

Daily News a fost achiziționat anul trecut de la miliardarul Mort Zuckerman. Publicația a fost vîndută pe un dolar american.

Daily News are o moștenire de marcă în peisajul media din New York. În această redacție a lucrat regretatul editorialist laureat al Premiului Pulitzer Jimmy Breslin. Se distinge în competiția cu rivala „New York Post” prin abordarea mai apropiată de cetățean, populistă, adresîndu-se în special muncitorilor.

În ultimii ani, Daily News a făcut o prioritate din lupta contra armelor de foc, cu prime pagini dure.

Ca multe alte publicații tipărite, Daily News a avut de înfruntat scăderea veniturilor din publicitate, pe fondul tranziției la peisajul digital.

Ziarul a primit 10 premii “Pulitzer” pînă în prezent, are un tiraj de aproximativ 703.000 exemplare zilnic, dar a pierdut în ultimii 3 ani 90,4 milioane de dolari.

Daily News este al nouălea cotidian ca tiraj din Statele Unite. A fost fondat în 1919 și este primul ziar american printat în format tabloid.

STATUL ISLAMIC SE JOACĂ CU DOSTUM

BMTF, 23 iul – Statul Islamic a revendicat un atac sinucigaş care l-a vizat duminică pe vicepreşedintele afghan, generalul Abdul Rashid Dostum, în apropiere de aeroportul din Kabul şi care s-a soldat cu cel puţin 14 morţi şi 60 de răniţi, a anunţat agenţia SI, Amaq.

Potrivit sursei citate, un kamikaze şi-a detonat vesta cu explozibili la o reuniune organizată pentru primirea vicepreşedintelui Abdul Rashid Dostum, dar nu au foste date detalii suplimentare.

Dostum a scăpat nevătămat din atacul comis la revenirea sa în ţară, după mai mult de un an în exil în Turcia.

O explozie puternică s-a produs duminică, în apropiere de aeroportul din Kabul, tocmai cînd generalul şi liderul militar Abdul Rashid Dostum părăsea aeroportul, a declarat purtătorul de cuvînt al generalului, relatează AFP.

Explozia, provocată de un kamikaze, s-a soldat cu cel puţin „zece morţi şi răniţi”, conform unui prim bilanţ al Ministerului de Interne afghan; atacul s-a produs la porţile aeroportului, în timp ce convoiul oficial pleca trecînd prin mijlocul unei mulţimi de partizani.

Potrivit purtătorului său de cuvînt, generalul uzbec este „nevătămat”, dar sînt victime printre spectatori, a declarat Najib Danish, purtător de cuvînt al ministerului, fără a da detalii suplimentare.

Un jurnalist AFP a declarat de asemenea că o explozie puternică a avut loc în centrul unei mulţimi de partizani mobilizaţi în jurul aeroportului.

Generalul Abdul Rashid Dostum, un războinic temut din nordul Afghanistanului şi primul vicepreşedinte al ţării, s-a întors la Kabul duminică după un an de exil în Turcia.

Partidul politic pe care la fondat, Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan, este, în ciuda numelui său, unul dintre partidele laice ale țării. Cu toate acestea, mulți dintre comandanții militari ai lui Dostum luptă acum alături de Statului Islamic și talibani chiar în fortificațiile din nord-vestul țării folosite chiar de Dostum!

Sub ocupația sovietică, în anii 1980, miliţiile lui Dostum şi-au extins treptat controlul de la un cîmp gazeifer pînă la exploatațiiile din nordul Afghanistanului. Rețeaua sa a fost în cele din urmă integrată în forțele armate, dar legăturile sale personale cu comandanții lui s-au păstrat, aceștia rămînînd loiali generalului indiferent de instituțiile în care au fost integrați! Astfel, cînd armata sovietică a părăsit Afghanistanul, generalul Dostum și comandanții săi s-au dezlănțuit, în 1992, împotriva reprezentanților guvernului sovietic și a colaboratorilor lor.

Ani de zile, pînă la momentul 11 septembrie, Dostum a locuit în Pakistan, mai ales în zona tribală pashtună. Gruparea sa militară, odată puternică, se dispersase. Statele Unite, care nu doreau să trimită un număr mare de trupe de sol, în invazia din 2001, au găsit un aliat entuziast în Dostum! Cu gențile doldora de dolari, SUA a remobilizat rapid luptătorii din nordul Afghanistanului pentru un nou război împotriva talibanilor. Odată ce talibanii au fost înlăturați de la putere, militiile lui Dostum au fost integrate, așa cum au fost în anii 1980, în armată, sau cel puțin în forțele anti-talibane de securitate, în absența unei armate naționale afghane la ora aceea. Și de data aceasta, oamenii lui Dostum au rămas, însă, loiali față de el, nu față de Ministerul Apărării de la Kabul.

În anii de după căderea talibanilor, accesul la resurse financiare s-a redus treptat pentru Dostum. El a fost extrem de nepopular în Kabul, iar cînd forțele militare afghane au fost demobilizate, din 2003 pînă în 2005, pentru a face loc unei armate noi, ANA, mai profesionistă, mulți dintre comandanții săi și-au găsit mai greu locuri de muncă, în comparație cu cei din alte facțiuni, chiar dacă Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan era bine reprezentată atît în administrațiile locale din Faryab, cît și în administrațiile locale din Jowzjan. Mulți luptători nu au avut altă opțiune decît să meargă acasă și să aștepte vremuri mai bune.

Și acestea au venit odată cu reluarea ofensivei talibanilor în nordul Afghanistanului, începînd cu anul 2008. Obligați să recruteze luptători și din alte etnii, din afara bazei lor pashtune, talibanii au găsit recruți în rîndul studenților arabi din madrasse dar și foști luptători împotriva talibanilor din anii 1990, între aceștia, mulți dintre membrii grupării lui Dostum, chiar comandanți fără ocupație, acum! În întreaga țară, comandanți și ai altor facțiuni, rămași fără mijloace de subzistență după demobilizare, urmau o cale similară. Deși evaluarea cifrelor este dificilă, este rezonabil să presupunem că, în fiecare provincie cu prezență talibană, unii, dacă nu mulți, comandanți insurgenți au făcut parte, la un moment dat, după 2001, din forțele pro-guvernamentale.

După alegerile prezidențiale din 2014 conturile fluctuante ale lui Dostum fac o nouă întoarcere spre bine. Dostum s-a aflat pe lista lui Ashraf Ghani și, cînd Ghani a devenit președinte, Dostum a devenit primul vicepreședinte! Acest lucru i-a dat ocazia de a recupera în sfera sa de influență polițiștii și auxiliarii locali, plătiți de stat, foști membrii ai partidului său. În 2015, aflat în vizită în provincia Jowzjan, generalul, acum prim-vicepreședinte al Afghanistanului, a anunțat remobilizarea a mii de comandanți și luptători în „Grupuri populare” pentru a lupta împotriva talibanilor în Faryab și Sar-i-Pul, învecinat. Mulți dintre cei recuperați, la arme, erau luptători și unii comandanți care au rămas fără venituri după eforturile Coaliției conduse de SUA, de dezarmare, demobilizare și reintegrare, cu un deceniu mai devreme!

Pentru că Dostum a cerut mai multe funcții pentru oamenii săi, amenințînd chiar cu folosirea forței, președintele Ghani l-a îndepărtat, treptat, în ciuda sprijinului esențial jucat de acesta în campania electorală prezidențială. În luna mai a acestui an, 2017, Dostum a plecat din Afghanistan, pe motiv de tratament medical, și nu s-a mai întors. El a fost acuzat că împreună cu oamenii săi au atăcat un rival la sfîrșitul anului 2016.

În absența lui Dostum, finanțarea pentru comandanții mobilizați de el să lupte împotriva talibanilor în Faryab, în 2015 și 2016, s-a oprit, din nou. Mulți dintre aceștia au trecut deja de partea talibanilor, cu care se luptau acum un an, contribuind la creșterea puterii acestora în provinciile de nord, potrivit localnicilor din Faryab, intervievați pentru raportul USIP. În cinci din districtele Faryab, foștii comandanți ai lui Dostum luptă acum în rîndurile talibanilor. În Qaysar, de exemplu, Mohammad Zaman, un binecunoscut fost comandant al Mișcării Islamice din zonă, luptă acum de partea insurgenței. În luna iunie a acestui an, în centrul districtului Kohistan Lolash, 130 de comandanți și luptători ai fostului general, rămași luni de zile cu salariile neplătite, s-au găsit fără sprijin împotriva unui inamic care cîștigă teren. În cele din urmă, au renunțat și au schimbat părțile! Comandantul Mohammad Ashraf din districtul Almar a condus un grup al Miliției Populare timp de un an și jumătate. Rămași fără salarii timp de șase luni, el și luptătorii săi au decis să se alăture talibanilor. Acum se numește Mullah Așraf!

În districtul vecin Jowzjan, comandanții talibani nemulțumiți au declanșat un nou front și s-au redenumit în Provincia Islamică Khorasan, nu din cauza vreunei dispute ideologice, ci din cauza neînțelegerilor dintre fracțiunile locale talibane cu privire la impozitarea sătenilor. Nemulțumiți de această mișcare, cîțiva foști comandanți talibani, din cadrul ai Mișcării Islamice, au trecut la Statul Islamic. Alții s-au înscris direct! Bătrînii de la Darzab au numit zece comandanți cu legături în Mișcarea Islamică. Statul Islamic, inclusiv fostele forțe ale lui Dostum, controlează acum peste 90% din Darzab. Eforturile talibanilor de a-i elimina din district, în luna octombrie, a anului trecut, au eșuat.

În aceste condiţii, atentatul de ieri, de pe aeroportul din Kabul poate fi opera unor foşti comandanţi, loiali generalului!

 

BANAT – 300

Sîmbătă, 21 iulie, a fost ZIUA BANATULUI! A împlinit 300 de ani! La fel ca Berea Timişoreana! Sînt 300 de ani de cînd a fost semnat Tratatul de la Passarowitz. Sau de la Pojarevăț, pe rîul Morava! La 21 iulie 1718 s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman, pe de-o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Veneţiană, de cealaltă parte. În aprilie 2016, Senatul a adoptat propunerea legislativă privind declararea zilei de 21 iulie Ziua Banatului, cu 54 voturi pentru, patru împotrivă şi zece abţineri, iniţiatorii legii fiind deputaţi şi senatori de Timiş şi Caraş-Severin. Atît!

Şi pe 2 iunie a fost Ziua Banatului! 2 iunie, exact în ziua în care BANATUL a împlinit 771 de ani, socotiţi de la emiterea Diplomei Cavalerilor Ioaniţi, în 1247, pe care Ordinul Suveran Creştin şi Militar al Cavalerilor de Banat îl socoteşte ACTUL DE NAŞTERE al Banatului istoric!

O singură inimă și patru steaguri, așa poate fi caracterizat astăzi Banatul nostru, pentru că, astăzi, Banatul este o provincie istorică împărțită între România, Serbia (Banatul Sîrbesc), partea Vlahă a Bulgariei (Banatul de Vidin, pînă la 1365, cînd maghiarii au cucerit Țaratul Vidinului) și o mică parte din Ungaria, dar cu o istorie comună, o identitate și o limbă aparte despre care cărțile de istorie din România refuză cu obstinație să vorbească, chiar şi atunci cînd vine vorba despre contribuții istorice, edificii sau personalități de seamă care au schimbat fața lumii.

Știați că, de exemplu, Nicolae Tesla, Joseph Pulitzer sau József Galamb alias Iosif Porumbel (1889-1955), inginer american, designer al legendarului Ford Model, originar tot din Macău (Mako), au fost bănățeni? NU! Nu înțeleg DE CE nu reușim să introducem în programa școlară ISTORIA BANATULUI, deosebit de importantă pentru devenirea noastră viitoare.

Îmi pun această problemă în contextul în care Guvernul bănățeanului Sorin Grindeanu a adoptat, anul trecut, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, care are ca orizont de analiză şi aplicare anul 2035. Ce aflăm din această strategie? Că România, și Banatul implicit, este în proporție de 46% rurală și îmbătrînită. Că în cazurile Timişoara‐Arad, Iaşi, Oradea, Satu Mare şi Brăila-Galaţi se formează sisteme cu potenţial transfrontalier? Timişoara are o populaţie de circa 300.000 de locuitori şi generează aproximativ 3% din venitul total al firmelor din ţară.

Avînd în vedere diagnosticul teritorial şi tendinţele de dezvoltare la nivelul teritoriului naţional, se disting mai multe provocări teritoriale majore care „necesită reacţii urgente din partea autorităţilor publice şi care trebuie avute în vedere cu prioritate în procesul de formulare a politicilor publice şi implementare a programelor”. Aceste provocări sînt, printre altele:

– valorizarea potenţialului teritorial;
– caracterul predominant rural al teritoriului naţional.

Adică, tocmai reluarea cooperării teritoriale între entitățile aceleiași regiuni: Banatul românesc, sârbesc, Mako și Valahia Vidinului. Dar pentru asta ai nevoie de LIDERI! Redobîndirea identității Banatului Istoric este cheia dezvoltării acestei regiuni în acest secol! Cu sau fără strategiile de la centru!

Banatul actual este teritoriul delimitat – istoric şi geografic – între Dunăre la sud, Tisa la vest, Mureş la nord şi Carpaţii Meridionali (Munţii Retezat – Godeanu) la est. Drapelul Banatului reprezintă o cruce albă, luată de pe blazonul casei de Savoya, reprezintînd cele patru laturi ale Banatului: Mureş, Tisa, Dunărea şi Carpaţii şi cele patru naţionalităţi majoritatare, pe fundal verde, care înseamnă prosperitate şi fertilitate.

Situat la întretăierea de drumuri, dar şi la confluenţa unor lumi diferite, prin potenţialul său demografic şi economic, Banatul a fost de-a lungul existenţei sale o adevărată placă turnantă pentru Europa Centrală şi spaţiul danubiano-pontic. În cadrul monarhiei habsburgice, Banatul a reprezentat un teritoriu de contact al Imperiului Austriac spre spaţiul sud-est european, fiind, prin legăturile sale neîntrerupte cu Ardealul, dar şi cu celelalte provincii româneşti, o voce distinctă a lumii europene-româneşti.

O puternică armată a Casei de Habsburg a fost concentrată sub fortificaţiile cetăţii Timişoarei, spre sfîrşitul lunii august 1716. După mai multe bătălii, la 12 octombrie 1716, Mehmed paşa, ultimul comandant otoman al Timişoarei, acceptă capitularea, şi administrația otomană a părăsit definitiv oraşul, astfel încheindu-se o etapă plină de frământări din istoria locului. La 18 octombrie 1716 prinţul Eugeniu de Savoya îşi făcea intrarea triumfală într-o cetate răvăşită după asediu. Eugeniu de Savoya a fost fiul lui Eugen Mauriciu de Savoya-Carignano și al Olimpiei Mancini, nepoata cardinalului Jules Mazarin (Giulio Mazzarino).

Provincie administrată timp de peste 160 de ani de Imperiul Otoman, Banatul a fost predat noii administrații în urma păcii de la Passarowitz (Požarevac, Serbia), la 21 iulie 1718. Casa de Austria a preluat de la otomani urmele dezolante ale barbariei lor, întregul Banat fiind, pe atunci, o provincie mai mult apropiată de lumea asiatic-orientală decât de continentul european. Remedierea tuturor neajunsurilor, dar şi a urmărilor ocupaţiei otomane părea o lucrare ce necesita mai multe secole, dar în timpul a doi mari suverani ai Casei de Habsburg, împăratul Carol al VI-lea şi fiica sa Maria Thereza, provincia Banatului a cunoscut schimbări radicale ce au plasat-o, pe drept cuvânt, în lumea Europei civilizate.

Potrivit lui Gheorghe Jurma („Drumul ca perspectivă istorică şi istoria comerţului din Banat”, revista Semenicul, nr. 4/2002, pag.16): „La cele cinci tîrguri anuale din Banatul sec. XIX vin negustori din spaţiile cele mai diverse: din Vestul Europei pînă în Asia Mică. Aici se comercializau peste 75.000 de cai, 30.000 de boi etc, comerţul cu animale depăşind cu puţin pe cel cu cereale. În general, bilanţul comercial al Banatului sec. XVIII era excedentar. La 1840 se exportau din această regiune: cereale spre Ardeal, vite în Franţa şi Germania, cai în Muntenia şi Turcia, traverse de cale ferată în Germania, Austria şi Orient, clopote în Ţara Românească, vin şi ţuică în Rusia, Italia şi Austria, chibitruri în Egipt”. Nu mai spun despre vînzătorii de raci din Răcăşdia care aprovizionau piaţa din Oraviţa cu acele trufandale, asimilate homarilor! Reamarcabil, nu?

În anul 1717 este numită Comisia de organizare a Ţării Banatului, avîndu-l preşedinte pe contele Mercy (primul guvernator civil și militar al Banatului), iar ca adjunct al său a fost numit generalul Wallis, comandantul cetăţii Timişoara. Operaţiunile militare antiotomane au continuat în primăvara anului 1717. Această situaţie a întîrziat organizarea administraţiei Banatului, provincia imperială rămînînd mai departe structurată în patru mari districte (Caransebeş, Ciacova, Panciova şi Marga). În 12 iulie 1717 contele Mercy a înaintat Camerei Aulice un memoriu intitulat „Proiect modest de organizare a Banatului Timişoarei” („Unvorgreifliches Einrichtungss-Projectu in dem Banat Temesvar”) în care au fost stabilite obiectivele de natură fiscală ale conducătorilor celor patru districte mari, întîistătătorilor lor oferindu-li-se caracterul unor administratori camerali. În acest memoriu, generalul Mercy şi colaboratorii săi au evidenţiat faptul că între Banat şi celelalte „ţări” ale Casei de Habsburg exista o mare deosebire prin faptul că, după înlăturarea stăpînirii otomane, aici nu erau nici stări privilegiate şi nici nobili, toate veniturile revenindu-i împăratului în dubla sa calitate, de suveran şi unic stăpîn de pămînt.

Recunoștiința contemporanilor pentru salvatorii creștini și reintegrarea Banatului și a Timișoarei în rîndul civilizației și culturii europene s-a concretizat printr-un proiect legislativ, demersul aparținînd mai multor deputați și senatori din județele Timiș și Caraș-Severin, din toate partidele politice, prin care 21 iulie a devenit Ziua Banatului, acest proiect legislativ fiind adoptat în Senatul României în primăvara anului 2016.

Potrivit istoricului Mircea Rusnac, „evenimentele ulterioare, culminînd cu decizia Conferinţei de pace de la Paris din 13 iunie 1919 de a împărţi Banatul între România şi Serbia (comunicată oficial la 30 iunie) şi cu Tratatul de la Sèvres din 10 august 1920, care stabilea în mod precis traseul noii frontiere, au avut consecinţe nefaste asupra locuitorilor regiunii, amintite şi de Constantin Kiriţescu: «Banatul era o regiune unitară, un tot indivizibil, o provincie aşa fel constituită geograficeşte încît a tăia o parte dintr-însul înseamnă a stăvili şi a compromite viaţa economică pentru fiecare parte. Regiunea muntoasă de est, minieră şi industrială, se completează în mod armonic cu regiunea şesului Tisei, din partea de vest, agricolă. Cele două regiuni îşi furnizează reciproc ceea ce-i lipseşte celeilalte. Orice linie trasă spre a despărţi cele două regiuni ar fi o linie arbitrară care, tăind liniile principale de comunicaţie, atît cele ferate, cît şi cele navigabile, ar paraliza viaţa economică a ţării»”.

Unitatea Banatului a fost distrusă în 1919 şi nu a mai fost niciodată refăcută după acest moment.

60 DE ANI DE RELAŢII DIPLOMATICE ROMÂNIA – AFGHANISTAN

BMTF, 20 iul – Potrivit unui comunicat al MAE, secretarul de stat pentru afaceri bilaterale globale, Monica Gheorghiţă, l-a primit pe ambasadorul agreat al Republicii Islamice Afghanistan în România, Gul Hussain Ahmadi, cu reşedinţa la Varşovia, cu ocazia prezentării copiilor scrisorilor de acreditare.

Oficialul român a subliniat simbolistica aparte a anului 2018 pentru cele două state, reprezentată de aniversarea a 60 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Afganistan, precum şi marcarea Centenarului Marii Uniri pentru România, menţionează sursa citată.

Conform MAE, Monica Gheorghiţă a exprimat interesul pentru impulsionarea dialogului politic bilateral, îndeosebi pe linia ministerelor afacerilor externe, inclusiv prin organizarea unei noi runde de consultări politico-diplomatice.

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale globale a evidenţiat necesitatea identificării unor modalităţi concrete de creştere a volumului schimburilor comerciale bilaterale, în context, apreciind importanţa stimulării contactelor la nivelul comunităţii de afaceri din cele două state, inclusiv cu sprijinul camerelor de comerţ şi industrie.

Totodată, Monica Gheorghiţă a punctat oportunităţile de colaborare în domeniul educaţiei, prin încheierea de parteneriate între universităţi, precum şi prin programele de burse oferite de Guvernul României cetăţenilor afghani. 

De asemenea, oficialul român a subliniat că România va continua să contribuie la eforturile de stabilizare a Afghanistanului, inclusiv printr-un aport sporit la Misiunea Resolute Support, potrivit recentei decizii anunţate în cadrul Summitului NATO (Bruxelles, 11-12 iulie 2018). Aceasta a dat asigurări că România va susţine eforturile Afganistanului pe linia reformelor şi a construcţiei instituţionale, în Deceniul de Transformare 2015-2024, prin furnizare de expertiză şi pregătire profesională a specialiştilor afghani, în arii de competenţă ale unor instituţii cheie ale statului român, la solicitarea părţii afghane.

Oficialul român a transmis şi un mesaj de susţinere pentru consolidarea dialogului şi a cooperării structurate dintre Uniunea Europeană şi Republica Islamică Afghanistan, important partener de dialog politic şi principal furnizor de asistenţă pentru dezvoltare în Afghanistan, mai menţionează MAE.

La rîndul său, ambasadorul agreat al Republicii Islamice Afghanistan în România a mulţumit pentru angajamentul constant şi de lungă durată al României la eforturile internaţionale privind securitatea şi stabilitatea Afghanistanului, inclusiv în cadrul Misiunii Resolute Support, unde România este al patrulea stat contributor în cadrul NATO, precum şi pentru programele de asistenţă pentru dezvoltare pe care România le-a derulat în relaţia cu Afghanistan în ultimii zece ani, potrivit sursei citate. 

Conform MAE, întrevederea a prilejuit discutarea unor aspecte ale cooperării dintre cele două state în cadrul ONU, inclusiv sprijinul Republicii Islamice Afghanistan pentru candidatura României la Consiliul de Securitate, chestiuni de interes comun de pe agenda internaţională, cu accent pe procesul de stabilizare şi pace din Afghanistan, precum şi aspecte privind cooperarea regională din spaţiul central şi sud-asiatic prin proiecte de conectivitate. 

CIMITIRUL AFGHAN

BMTF, 18 iul – Unsprezece jurnalişti afghani şi angajaţi din domeniul media au fost ucişi în primele şase luni ale anului 2018, în condiţiile unei situaţii tot mai deteriorate în domeniul securităţii, a indicat un grup independent privind siguranţa presei, potrivit Agerpres.

”Primele şase luni din 2018 au fost cea mai sîngeroasă perioadă pentru jurnalişti şi pentru comunitatea media din Afghanistan”, a declarat Comitetul pentru siguranţa jurnaliştilor afgani (AJSC) într-un comunicat.

AJSC a înregistrat, în perioada respectivă, 89 de cazuri de violenţă şi intimidare împotriva jurnaliştilor şi a unor angajaţi din domeniul media, 11 dintre ele soldîndu-se cu moartea unor jurnalişti. Toţi jurnaliştii care au fost ucişi în perioada respectivă au fost atacaţi direct, se precizează în comunicat.

Numai într-un singur atac au fost ucişi nouă reporteri după ce un kamikaze a vizat, la Kabul, un grup de jurnalişti care transmiteau despre un atentat terorist într-un cartier diplomatic pe 30 aprilie. Atacul asupra jurnaliştilor a fost revendicat de către gruparea Statul Islamic.

Alţi doi jurnalişti au fost împuşcaţi mortal în provinciile Kandahar (sud) şi Khost (est) în aceeaşi perioadă.

AJSC şi-a exprimat de asemenea preocuparea în legătură cu continuarea şi extinderea violenţelor şi a ameninţărilor la adresa jurnaliştilor afghani din partea unor grupări teroriste, îndeosebi talibani şi organizaţii afiliate Statului Islamic.

CONFRUNTĂRI, NU PACE, CU TALIBANII

BMTF, 17 iul – Cel puțin 25 de talibani au fost uciși în timpul unei ciocniri cu forțele de securitate afghane din provincia Kandahar, luni, seara, au declarat marți oficialii locali. Luni, noaptea, insurgenții talibani au atacat posturile de securitate aflate în apropiere de linia Durand din cartierul Arghistan.

Cel puțin 25 de talibani au fost uciși și alţi 15 au fost răniți.

În timpul conflictului, aproximativ 16 membri ai forțelor de securitate din Afghanistan au fost uciși sau răniți, dar nu există informaţii exacte.

General maior EMAM NAZAR, comandantul Corpului de Armată 205 din cadrul Armatei Naţionale Afghane, în fiecare zi luptă cu forţele talibane în cele patru provincii din Sudul Afghanistanului. Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a păstra zonele eliberate. Aceştia sînt consiliaţi de cei 10 militari români a căror obiectiv principal este generarea unei forte credibile în măsură să susţină reformele Guvernului afghan şi statul de drept.

Potrivit informaţiilor, luptătorii talibani sunt acum activi în 70% din Afganistan, ofensiva declanşându-se în 2014, odată cu încheierea misiunii ISAF.

Aproximativ 15 milioane de persoane, jumătate din populaţia ţării, locuiesc în zone care sunt fie controlate de talibani, fie talibanii sunt prezenţi în mod deschis şi atacă în mod regulat. Aceştia au avansat, dincolo de zona tradiţională de sud, spre estul, vestul şi nordul ţării.

Talibanii au revenit în provinciile Helmand, Sangin, Musa Qala şi Nad-e Ali, din care au fost alungaţi în 2014 de către trupele ISAF. Kandaharul, fieful tradiţional al talibanilor, reprezintă pentru aceştia perla coroanei. În acest context, 600 de militari români încearcă să menţină securitatea la un nivel acceptabil, oferind o şansă la viaţă populaţiei locale.

Confruntarea din timpul nopţii intervine pe fondul dezminţirilor referitoare la negocierile de pace cu talibanii.

Misiunea NATO în Afganistan, Resolute Support, a respins marţi informaţiile potrivit cărora comandantul său, generalul John Nicholson, a declarat că Statele Unite sînt pregătite să se alăture unor negocieri directe cu talibanii, precizînd că aceste comentarii au fost „interpretate greşit”.

Într-un comunicat, misiunea NATO face refere la informaţii difuzate luni în care Nicholson a reiterat comentariile secretarului de stat Mike Pompeo privind posibilitatea de a purta discuţii cu talibanii implicând Statele Unite.

„Statele Unite nu sunt un substitut pentru poporul afgan sau guvernul afgan”, a declarat Nicholson în acest comunicat.

Talibanii au respins orice discuţii cu guvernul preşedintelui Ashraf Ghani, pe care ei îl consideră nelegitim şi în schimb au insistat că vor discuta doar cu Statele Unite.

În comentariile sale de luni, Nicholson a spus că Statele Unite recunosc că au de jucat un rol important în procesul de pace.

Remarcile intervin pe fondul unor speculaţii în creştere referitoare la începerea unor discuţii cu talibanii după o încetare a focului fără precedent de trei zile în timpul sărbătorii Eid al-Fitr de luna trecută, care a marcat sfîrşitul postului musulman.

Luna trecută, Pompeo a declarat că Statele Unite sunt gata „să sprijine, să faciliteze şi să participe” la discuţii cu talibanii asupra rolului forţelor internaţionale în Afghanistan, dar că procesul de pace va fi condus de afghani. Totodată, în cadrul recent încheiatului Summit NATO de la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern reuniţi şi în formatul Misiunii Resolute Support /RSM (39 de state aliate şi state partenere contributoare), pentru a discuta evoluţia situaţiei de securitate din Afghanistan, stadiul şi perspectivele misiunii NATO de pregătire, consiliere şi asistenţă (TAAC), precum şi contribuţiilor aliaţilor şi partenerilor la misiune, au convenit prelungirea misiunii Alianţei pînă în 2024.

La peste 15 ani de la implicarea NATO în Afghanistan, termenul şi strategia de finalizare a angajamentului aliat în acestă ţară sînt departe de a fi conturate. În aceste condiţii, aliaţii şi partenerii participanţi la misiune au reconfirmat angajamentele cu trupe şi capacităţi militare pentru continuarea misiunii cu un efectiv de aproximativ 16.000 militari. Totodată, ei au adoptat decizia de continuare a finanţării forţelor afghane de securitate, pînă în anul 2024, la nivelul actual al acestui angajament (un miliard USD pe an).

România va continua misiunea în Afghanistan, alături de Alianţă, pînă în 2024, iar de anul viitor va creşte numeric participarea cu două companii, în Teatrul de Operaţii (TO) de la 770 de militari, în prezent, la 950, aici intrînd şi jandarmi şi chiar personal civil!

ATENTAT SINUCIGAŞ LA KABUL

BMTF, 16 iul – Un atentator sinucigaş a fost împuşcat, în această dimineaţă, de Poliţia din Kabul, în cartierul comercial aglomerat, Shar-e-Naw, din centrul oraşului, înainte de a detona vesta cu explozivi. Potrivit poliţiei, atentatorul intenţiona să detoneze încărcătura explozivă în mijlocul unui grup de demonstranţi.

Ziua de duminică nu a fost, însă, la fel de norocoasă.

Cel puţin şapte persoane au fost ucise, şi alte 15 rănite – civili şi membri ai serviciilor de securitate -, duminică la Kabul într-un atac sinucigaş comis la ora încheierii programului în apropierea ministerului Dezvoltării Rurale, unde se aflau prezenţi consilieri străini, transmite AFP, preluată de Agerpres, care precizează că atentatul a fost revendicat de StatulIslamic (SI).

Acest nou atac a avut loc în ziua în care ONU a anunţat cel mai grav bilanţ al victimelor civile în ultimii zece ani, cu aproape 1.700 de afghani ucişi de la începutul anului, în principal în atentate.

Potrivit Poliţiei afghane, atacatorul kamikaze a venit pe jos şi a declanşat vesta explozivă pe care o purta. El a fost împiedicat să avanseze mai mult de către membri ai forţelor de securitate care şi-au pierdut astfel viaţa. O maşină a consilierilor străini, parcată în apropiere, a fost parţial avariată, dar aceştia nu au fost afectaţi.

Atentatul a avut loc în jurul orei locale 16,30, pe o mare arteră din vestul capitalei afghane. Locuitorii din zonă au relatat pe Twitter şi pentru AFP că explozia a fost una puternică şi că au auzit numeroase sirene ale ambulanţelor.

Acest nou atentat a fost revendicat, într-un comunicat, de jihadiştii din SI, potrivit SITE Intelligence Group, înscriindu-se într-o lungă serie de atacuri ce au vizat clădiri guvernamentale.

Afghanistanul a înregistrat cel mai ridicat bilanţ al deceselor în rîndul civililor în primul semestru din 2018, în ciuda celor trei zile de armistiţiu din iunie, a anunţat duminică ONU, potrivit AFP.

Cu 1.692 de civili ucişi, jumătate dintre ei în atentate atribuite grupării jihadiste Stat Islamic, între 1 ianuarie şi 30 iunie, această perioadă s-a dovedit cea mai sîngeroasă de cînd ONU a început să contabilizeze victimele civile în urmă cu zece ani.

În total în această perioadă a fost înregistrat un număr de 5.122 de morţi şi răniţi printre civili, a precizat Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afghanistan (UNAMA).

Capitala, Kabul, şi provincia Nangarhar, în est, au fost cele mai mai afectate, inclusiv în timpul armistiţiului din care Stat Islamic a fost exclus.

ROMÂNIA SPOREŞTE EFECTIVELE ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 13 iul – În cadrul recent încheiatului Summit NATO de la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern s-au reunit şi în formatul Misiunii Resolute Support /RSM (39 de state aliate şi state partenere contributoare), pentru a discuta evoluţia situaţiei de securitate din Afghanistan, stadiul şi perspectivele misiunii NATO de pregătire, consiliere şi asistenţă (TAAC), precum şi contribuţiilor aliaţilor şi partenerilor la misiune.

La peste 15 ani de la implicarea NATO în Afghanistan, termenul şi strategia de finalizare a angajamentului aliat în acestă ţară sînt departe de a fi conturate. În aceste condiţii, aliaţii şi partenerii participanţi la misiune au reconfirmat angajamentele cu trupe şi capacităţi militare pentru continuarea misiunii cu un efectiv de aproximativ 16.000 militari. Totodată, ei au adoptat decizia de continuare a finanţării forţelor afghane de securitate, pînă în anul 2024, la nivelul actual al acestui angajament (un miliard USD pe an).

România va continua misiunea în Afghanistan, alături de Alianţă, pînă în 2024, iar de anul viitor va creşte numeric participarea cu două companii, în Teatrul de Operaţii (TO) de la 770 de militari, în prezent, la 950, aici intrînd şi jandarmi şi chiar personal civil!

ATAC ÎMPOTRIVA STUDENŢILOR LA JALALABAD

BMTF, 11 IUL – Un atac a avut loc miercuri dimineaţa împotriva unei clădiri a Departamentului pentru educaţie din oraşul Jalalabad, în estul Afghanistanului, întreprins de un grup de oameni care au declanşat mai multe explozii într-un moment cînd în clădire aveau loc examene, informează AFP, preluată de Agerpres.

Atacul a început la scurt timp după orele locale 09:00 (04:30 GMT) şi s-a soldat, potrivit unui bilanţ provizoriu, cu cel puţin doi morţi, dintre care un gardian, şi cinci răniţi, care au fost transportaţi la spital, potrivit purtătorului de cuvînt al guvernatorului, Attaullah Khogyani. Există informaţii cu privire la două explozii puternice la faţa locului, însă martori oculari au evocat o a treia explozie.

Forţele de poliţie au pătruns în interiorul clădirii, unde s-a retras un număr necunoscut de atacatori, pentru a-i salva pe angajaţi, a precizat şeful poliţiei din provincie, Ghulam Sanayee Estanakzai.

Acest atac, a cărui amploare este încă necunoscută, a intervenit chiar în ziua în care cei circa 16.000 de studenţi ai Universităţii din Jalalabad susţin, de dimineaţă, examene, potrivit unui comunicat al guvernatorului.

Jalalabad este capitala Nangarhar, o provincie muntoasă din estul Afghanistanului ce se învecinează cu Pakistanul, care adăposteşte talibani şi combatanţi ai grupării jihadiste Statul Islamic (SI).

Oraşul, vizat frecvent de atentate, a fost marţi scena unui atac sinucigaş revendicat de Statul Islamic (SI) şi care s-a soldat cu 12 morţi. Atentatul a vizat serviciile de informaţii afghane, însă majoritatea victimelor s-au înregistrat printre civili.

Departamentul pentru educaţie din Jalalabad a fost cu precădere vizat în trecut, ultima dată în urmă cu exact o lună, la 11 iunie, cînd un kamikaze şi-a declanşat încărcătura explozibilă la intrarea în clădirea principală, în timp ce alţi patru atacatori s-au angajat într-un schimb de focuri cu forţele de securitate. Cel puţin zece persoane au fost rănite.

10 MORŢI LA JALALABAD

BMTF, 10 iul – Cel puţin zece persoane au fost ucise într-un atentat sinucigaş comis marţi în oraşul afghan Jalalabad, în estul ţării. Cel puțin opt civili și doi membri ai personalului Direcției Naționale de Securitate (NDS) au fost uciși și alți patru răniți în atentatul care a avut loc în PD6, în zona Familiei, din Jalalabad, provincia Nangarhar.

Atentatul a avut loc la ora locală 10. Un purtător de cuvînt al departamentului de sănătate din Jalalabad a confirmat decesul a zece persoane. Patru răniţi au fost transportaţi la spital, unul fiind în stare critică.

Atacatorul a detonat explozivii aflaţi asupra sa într-un punct de control, în apropierea unei benzinării, care, însă, nu a luat foc, însă a provocat mari daune magazinelor din apropiere. Cîteva maşini aflate în apropiere au fost distruse şi au luat foc.

Pînă acum, nici un grup nu şi-a asumat responsabilitatea pentru atac.