Frontline News – Pagina 25

Categorie: Frontline News

Dasht-e-Qala, eliberat

BMTF, 5 iunie – Districtul Dasht-e-Qala, din nordul provinciei Takhar, a fost eliberat de militanții talibani în urma unei operațiuni militare lansate de forțele guvernamentale, a declarat Ministerul Apărării de la Kabul, în urmă cu puţin timp.

Cel puțin 40 de insurgenți, inclusiv comandantul Mullah Mohamad Ghazal, au fost uciși și alţi 36 au fost răniți în operațiune.

Operațiunea a fost lansată săptămîna trecută pentru a curăţa zona de elemente inamice. Între timp, drumurile spre Dasht-e-Qala și Khwaja Bahauddin au fost redeschise traficului.

Talibanii nu au comentat încă informaţia.

Operațiunea a fost lansată în urmă cu o săptămînă după ce grupul luptătorilor talibani a atacat districtul și a capturat centrul districtului timp de mai multe ore.

ATENTAT SINUCIGAŞ LA KABUL

BMTF, 04 iunie -UPDATE: Atentatul sinucigaş a fost revendicat de Statul Islamic din Khorasan. El a vizat o adunare a unor lideri religioşi care tocmai proclamase o fatwa împotriva terorismului cu mai puţin de o oră înainte, relatează AFP.

Atacatorul, care a venit pe jos, s-a detonat la intrarea în cortul în care se desfăşura această „loya jirga” (”mare adunare”, în paştu) a mii de ulema veniţi din 34 de provincii, omorînd şi rănind în principal civili, potrivit poliţiei.

Cortul a fost ridicat la intrarea grădinii Şcolii Politehnice, în apropierea Universităţii din Kabul şi în spatele complexului Academiei Militare.

Cel puţin 14 persoane au fost ucise şi alte 17 rănite într-un atentat sinucigaş cu bombă care s-a produs în această dimineaţă în vestul capitalei afghane Kabul, unde avea loc o adunare a clericilor musulmani pentru denunţarea terorismului şi apeluri la pace, potrivit Agerpres. Aproape 2000 de clerici au fost adunaţi la Universitatea Politehnică din Kabul, în Loya Jirga.

Un atacator sinucigaş a detonat un dispozitiv exploziv în apropierea clericilor care părăseau un cort uriaş unde participaseră la adunare, au relatat surse citate de Reuters.

Atentatul nu a fost deocamdată revendicat, însă talibanii au negat orice implicare în acest atac.

Capitala afghană se confruntă cu o intensificare a atacurilor împotriva forţelor de securitate şi a civililor de cînd talibanii au anunţat lansarea ofensivei de primăvară, la 25 aprilie. Atacurile nu dau semne că se opresc în timpul Ramadanului, luna sfîntă a musulmanilor.

La 30 aprilie, două explozii au provocat moartea a 26 de persoane, printre care nouă jurnalişti.

Miercurea trecută, bărbaţi înarmaţi au luat cu asalt sediul puternic întărit al Ministerului de Interne, într-un atac care a durat mai mult de două ore.

Multe atacuri au fost revendicate de organizaţia jihadistă Stat Islamic, dar responsabili de securitate le pun mai degrabă pe seama reţelei Haqqani, o grupare afiliată talibanilor.

FĂRĂ ŞCOALĂ, NICI SECURITATE

BMTF, 04 iunie – Şcoala şi educaţia, alături de sănătate se află în strînsă legătură cu securitatea. Fie şi pentru simplul motiv că fără ştiinţa de carte nu pot fi pregătiţi militari profesionişti. General-locotenentul american William Caldwell a spus că misiunile de instruire ale NATO vor continua, dar a subliniat totodată că analfabetismul reprezintă un obstacol major în calea preluării de către afghani a controlului asupra securităţii statului!

Aproape jumătate dintre copiii afghani nu merg la şcoală, acesta fiind cel mai grav rezultat din 2002 şi de la căderea regimului taliban, potrivit unui raport UNICEF care acuză degradare generală a securităţii şi economiei acestei ţări, informează AFP şi Reuters.

Fetele sînt cele mai vulnerabile în acest sens, reprezentînd 60% din cei 3,7 milioane de copii (cu vîrsta cuprinsa între 7 şi 17 ani) care nu merg la şcoală, precizează UNICEF în raportul sau dat publicităţii duminică.

În zonele cele mai afectate, peste 85% dintre fete nu merg la şcoală, menţionează UNICEF, care enumeră în special provinciile din sud – Kandahar, Helmand, Zabul şi Uruzgan – şi centrale – Wardak şi Paktika – în majoritate paştune şi unde combatanţii talibani sînt deosebit de prezenţi.

Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite estimează între altele că un număr suplimentar de 300.000 de copii, înscrişi în prezent în şcoala primară, riscă să renunţe la şcoală înainte de sfîrşitul ciclului.

Cei mai expuşi dintre ei trăiesc în zone rurale, aparţin celor mai fragile familii din punct de vedere economic şi care sînt ameninţate de strămutare din cauza lipsei de securitate.

Strămutarea şi căsătoria timpurie afectează capacitatea unui copil de a merge la şcoală. Lipsa de profesorilor, starea precară a şcolilor şi nesiguranţa sînt principalii factori care îi determină pe copii să renunţe la şcoală, mai ales în cazul fetelor , se arată în raport.

Raportul susţine, totuşi, că 85% dintre copiii care au început şcoala încheie cel puţin primul ciclu. Principala provocare este aceea de a-i face pe copii să înceapă să meargă la şcoală.

Potrivit unui audit realizat de Congresul american, la sfîrşitul lunii aprilie, 20% din teritoriul afghan se afla sub controlul insurgenţilor şi 56% sub cel guvernamental, restul fiind disputat între beligeranţi – cea mai gravă cifră din 2001.

2 IUNIE – ZIUA BANATULUI

Pe 2 iunie, BANATUL a împlinit 771 de ani, socotiţi de la emiterea Diplomei Cavalerilor Ioaniţi, în 1247, pe care Ordinul Suveran Creştin şi Militar al Cavalerilor de Banat îl socoteşte ACTUL DE NAŞTERE al Banatului istoric!

O singură inimă și patru steaguri, așa poate fi caracterizat astăzi Banatul nostru, pentru că, astăzi, Banatul este o provincie istorică împărțită între România, Serbia (Banatul Sîrbesc), partea Vlahă a Bulgariei și o mică parte din Ungaria, dar cu o istorie comună, o identitate și o limbă aparte despre care cărțile de istorie din România refuză cu obstinație să vorbească, chiar şi atunci cînd vine vorba despre contribuții istorice, edificii sau personalități de seamă care au schimbat fața lumii.

Știați că, de exemplu, Nicolae Tesla, Joseph Pulitzer sau József Galamb alias Iosif Porumbel (1889-1955), inginer american, designer al legendarului Ford Model, originar tot din Macău (Mako), au fost bănățeni? NU! Nu înțeleg DE CE nu reușim să introducem în programa școlară ISTORIA BANATULUI, deosebit de importantă pentru devenirea noastră viitoare.

Guvernul bănățeanului Sorin Grindeanu adoptase Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, care are ca orizont de analiză şi aplicare anul 2035. Ce aflăm din această strategie? Că România, și Banatul implicit, este în proporție de 46% rurală și îmbătrînită. Că în cazurile Timişoara‐Arad, Iaşi, Oradea, Satu Mare şi Brăila-Galaţi se formează sisteme cu potenţial transfrontalier? Timişoara are o populaţie de circa 300.000 de locuitori şi generează aproximativ 3% din venitul total al firmelor din ţară.

Avînd în vedere diagnosticul teritorial şi tendinţele de dezvoltare la nivelul teritoriului naţional, se disting mai multe provocări teritoriale majore care „necesită reacţii urgente din partea autorităţilor publice şi care trebuie avute în vedere cu prioritate în procesul de formulare a politicilor publice şi implementare a programelor”. Aceste provocări sînt, printre altele:

– valorizarea potenţialului teritorial;
– caracterul predominant rural al teritoriului naţional.

Adică, tocmai reluarea cooperării teritoriale între entitățile aceleiași regiuni: Banatul românesc, sârbesc, Mako și Valahia Vidinului. Dar pentru asta ai nevoie de LIDERI! Redobîndirea identității Banatului Istoric este cheia dezvoltării acestei regiuni în acest secol! Cu sau fără strategiile de la centru!

Potrivit lui Gheorghe Jurma („Drumul ca perspectivă istorică şi istoria comerţului din Banat”, revista Semenicul, nr. 4/2002, pag.16): „La cele cinci tîrguri anuale din Banatul sec. XIX vin negustori din spaţiile cele mai diverse: din Vestul Europei pînă în Asia Mică. Aici se comercializau peste 75.000 de cai, 30.000 de boi etc, comerţul cu animale depăşind cu puţin pe cel cu cereale. În general, bilanţul comercial al Banatului sec. XVIII era excedentar. La 1840 se exportau din această regiune: cereale spre Ardeal, vite în Franţa şi Germania, cai în Muntenia şi Turcia, traverse de cale ferată în Germania, Austria şi Orient, clopote în Ţara Românească, vin şi ţuică în Rusia, Italia şi Austria, chibitruri în Egipt”. Nu mai spun despre vînzătorii de raci din Răcăşdia care aprovizionau piaţa din Oraviţa cu acele trufandale, asimilate homarilor! Reamarcabil, nu?

Potrivit istoricului Mircea Rusnac, „evenimentele ulterioare, culminînd cu decizia Conferinţei de pace de la Paris din 13 iunie 1919 de a împărţi Banatul între România şi Serbia (comunicată oficial la 30 iunie) şi cu Tratatul de la Sèvres din 10 august 1920, care stabilea în mod precis traseul noii frontiere, au avut consecinţe nefaste asupra locuitorilor regiunii, amintite şi de Constantin Kiriţescu: «Banatul era o regiune unitară, un tot indivizibil, o provincie aşa fel constituită geograficeşte încît a tăia o parte dintr-însul înseamnă a stăvili şi a compromite viaţa economică pentru fiecare parte. Regiunea muntoasă de est, minieră şi industrială, se completează în mod armonic cu regiunea şesului Tisei, din partea de vest, agricolă. Cele două regiuni îşi furnizează reciproc ceea ce-i lipseşte celeilalte. Orice linie trasă spre a despărţi cele două regiuni ar fi o linie arbitrară care, tăind liniile principale de comunicaţie, atît cele ferate, cît şi cele navigabile, ar paraliza viaţa economică a ţării»”.

Unitatea Banatului a fost distrusă în 1919 şi nu a mai fost niciodată refăcută după acest moment.

Atacuri şi negocieri în Afghanistan

BMTF, 30 mai – Trei mecanici au fost ucişi în garajul unde lucrau şi în jur de zece oameni au fost răniţi în Kandahar, miercuri, în explozia unei încărcături explozive artizanale fixată pe o maşină, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei, Daud Ahmadi.

La Kabul, luptători ai Statului Islamic din Khorassan au atacat, în jurul prînzului, noul sediu al Ministerului de Interne, situat pe şoseaua spre Aeroport. După aproape două ore de lupte, 10 atacatori au fost ucişi. Un poliţist a fost ucis şi alţi cinci au fost răniţi.

Atacul a debutat la ora 12:15, ora locală, cu o explozie la poarta de acces în minister, urmată de rafale de armă automată. Imaginile publicate pe social media au arătat că atacatorii au folosit un SUV şi au fost îmbrăcaţi în uniforme militare folosite de trupele străine.

Imaginile publicate pe social media au arătat că atacatorii au folosit un SUV şi au fost îmbrăcaţi în uniforme militare folosite de trupele străine.

Pe de altă parte, cel puţin şase poliţişti afghani au fost ucişi miercuri într-un atac al talibanilor asupra comisariatului lor în capitala provinciei Logar, la mai puţin de 70 de kilometri sud-est de Kabul, informează AFP, preluată de Agerpres.

Asaltul a început în jurul orei locale 05:00 (00:30 GMT) prin explozia unei maşini-capcană în faţa principalului post din Pul-e-Alam, a informat purtătorul de cuvînt al poliţiei din această provincie, Shapoor Ahmadzai.

Apoi, „trei bărbaţi înarmaţi au dat buzna în clădire. Într-o jumătate de oră, toţi atacatorii au fost ucişi. Din nefericire, şase poliţişti au murit, iar clădirea a fost avariată de explozie”, a precizat acesta.

Opt civili au fost de asemenea răniţi în atac, revendicat de talibani.

„Situaţia este acum sub control”, a afirmat la rîndul său purtătorul de cuvînt al guvernatorului provinciei, Shamshad Larwai, confirmînd detaliile asaltului.

De la începutul Ramadanului, insurgenţii şi-au înteţit atacurile împotriva posturilor şi poziţiilor forţelor de securitate afghane. La sfîrşitul lui aprilie, ei şi-au început ofensiva de primăvară, numită operaţiunea Al Khandaq, ce vizează „distrugerea, uciderea şi capturarea cotropitorilor americani şi a susţinătorilor lor”.

Armata americană a ucis cel puţin 50 de talibani, între care numărul 2 al talibanilor care controlează Helmand, Abdul Manan, numeroşi lideri ai unor districte şi lideri din provinciile Kandahar, Kunduz, Herat, Farah, Uruzgan şi Helmand, în cadrul unui atac lansat recent în oraşul afghan Farah, a anunţat comandantul Forţelor americane şi ale NATO în Afghanistan, generalul John Nicholson.

După ce i-a respins din Farah, armata afghană şi forţele americane i-au urmărit, a spus generalul Nicholson într-o teleconferinţă cu jurnalişti la Pentagon. Sub supravegherea puşcaşilor marini, talibanii s-au întors în fieful lor din Helmand.

Ei au fost reperaţi la 24 mai într-o clădire cunoscută ca fiind un centru de comandă al talibanilor în localitatea Musa Qala.

În acest context, forţele speciale afgane au eliberat peste o sută de persoane, între care poliţişti, femei şi copii, dintr-o închisoare a talibanilor în provincia Helmand în cursul unei operaţiuni desfăşurate în cursul nopţii de miercuri spre joi. În total, 102 persoane care fuseseră luate ostatice de militanţi timp de un an în două sate din districtul Kajaki au fost eliberate.

Un număr de 60 de membri ai forţelor de securitate afghane au fost eliberaţi în urma unui raid al forţelor afghane şi americane asupra unei închisori talibane din districtul Baghran, din Helmand.

Nicholson a mai spus că înalţi responsabili talibani negociază în secret cu oficiali afghani în vederea unui acord de încetare a focului.

Preşedintele afghan, Ashraf Ghani, le-a propus talibanilor, la sfîşitul lui februarie, negocieri de pace. Printre altele, ei ar putea fi recunoscuţi ca partid politic dacă acceptă un acord de încetare a focului şi recunosc Constituţia din 2004.

Talibanii nu au răspuns oficial, iar de atunci şi-au înmulţit atentatele sîngeroase, în special la Kabul, devenit din 2017 cel mai periculos loc din ţară pentru civili.

ZIARIST RUS ASASINAT LA KIEV

BMTF, 30 mai – Ziaristul rus Arkadi Babcenko a fost împuşcat marţi la Kiev şi a murit în ambulanţă, a anunţat poliţia ukraineană. Era unul dintre cei mai vocali critici ai intervenției militare ruse în estul Ukrainei.

Potrivit agenţiei Reuters, o femeie a sunat la salvare şi a anunţat că şi-a găsit soţul acasă într-o baltă de sînge. Poliţia suspectează o crimă motivată de activitatea profesională a celui ucis.

Babcenko, corespondent de război binecunoscut în Rusia, se refugiase în Ukraina de teamă că ar putea fi asasinat. Reuters reaminteşte că jurnalistul în vîrstă de 41 de ani era un fost luptător în războiul din Cecenia care criticase bombardamentele ruse asupra oraşului syrian Alep şi considera că Rusia se face vinovată de agresiune împotriva Ukrainei. Avocat de profesie, Babcenko era veteran al războiului din Cecenia. Aici şi-a început cariera de jurnalist, el publicînd o carte despre experienţa trăită în timpul acelui conflict. A fost corespondent de război în Osetia de Sud în august 2008 și a criticat vehement invaziile rusești din Georgia și Ukraina. Babcenko era moderator la postul tătarilor din Crimeea ATR, interzis în peninsula anexată de Rusia.

Babcenko a părăsit Rusia pentru Cehia în februarie 2017, simţindu-se ameninţat. Ulterior, acesta s-a stabilit în Ukraina

„Prima şi cea mai probabilă versiune este activitatea sa profesională”, a declarat despre anchetă Andrei Krîşenko, şeful poliţiei din Kiev. Într-o conferinţă de presă televizată, poliţia a prezentat şi portretul-robot al unui suspect – un bărbat în vîrstă de 40-45 de ani, cu barbă căruntă, purtînd o şapcă.

Acum doi ani, tot la Kiev, a fost ucis de explozia unui autoturism un jurnalist din Belarus, Pavel Şeremet, de asemenea cunoscut pentru criticile la adresa propriei ţări, menţionează Reuters. Marţi, ministerul rus de externe a declarat că ziariştii sînt ucişi în Ukraina fără ca vinovaţii să fie pedepsiţi.

Numele lui Babcenko se alătură unei lungi liste de opozanți ai lui Putin asasinați de cînd acesta a venit la putere în Rusia. Pe lisă se mai află politicianul de opoziție Boris Nemţov, jurnalista Anna Politkovskaia, fostul spion Aleksandr Litvinenko, jurnalistul Mihail Beketov, jurnalista Anastasia Baburova, activista Natalia Estemirova și actorul Alexei Devotcenko.

La Moscova, Comitetul de investigație a respins acuzațiile privind pretinsa implicare a Rusiei și a anunțat începerea propriei anchete, spunând că nu are de gînd să tolereze crimele grave împotriva cetățenilor ruși. Șeful Comitetului pentru drepturile omului de le lîngă președintele Rusiei, Mihail Fedotov, a calificat asasinatul drept „o provocare”.

VICTIME COLATERALE?

BMTF, 29 mai – Nouă membri ai familiei preşedintelui Senatului afghan au fost ucişi şi alţi opt au fost răniţi într-o operaţiune a forţelor speciale afghane în provincia Nangarhar, a informat AFP, preluată de Agerpres.

Incidentul s-a produs în cursul nopţii de luni spre marţi, în timpul unei operaţiuni terestre în provincia aflată la graniţa cu Pakistanul, în care s-au instalat numeroşi talibani şi din 2015 şi combatanţi ai Statului Islamic din Khorasan.

Un purtător de cuvînt al guvernatorului provinciei a precizat că toate victimele făceau parte din familia preşedintelui Senatului, Fazel Hadi Muslimyaar, şi că a fost trimisă o delegaţie de la Kabul pentru a ancheta cele întîmplate.

Civilii cad frecvent victimă operaţiunilor forţelor afghane şi ale coaliţiei NATO, mai ales în urma loviturilor aeriene asupra unor obiective ale talibanilor sau SI. La 2 aprilie, cel puţin 36 de oameni au murit, între care 30 de copii, într-un raid aerian asupra unei şcoli coranice din provincia Kunduz (nord-est). Ministerul Apărării afghan a afirmat atunci că a fost vizată o reuniune a liderilor talibani de rang înalt şi a fost nevoie de o anchetă a ONU – ale cărei concluzii au fost publicate la 7 mai – pentru ca preşedintele Ashraf Ghani să admită cele întîmplate şi să prezinte scuze, fără a a anunţa însă şi sancţiuni împotriva responsabililor.

Aproape 800 de civili au murit şi 1500 au fost răniţi în violenţele din Afghanistan în primele trei luni ale anului în curs, conform cifrelor misiunii ONU din această ţară.

ARMA VIEŢII PE CALE DE DISPARIŢIE ÎN ROMÂNIA

BMTF, 24 mai – Localitatea Eisenerz, din centrul Austriei, găzduieşte începînd de joi, timp de trei zile, un exerciţiu de protecţie civilă organizat de Directoratul General pentru Protecţie Civilă şi Ajutor Umanitar al Comisiei Europene (DG-ECHO), cu scopul verificării modului de acordare a asistenţei prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene, transmite TRIMISUL SPECIAL al AGERPRES, Tudor Martalogu. Prezenţa Domniei Sale la acest exerciţiu demonstrează preocuparea conducerii Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES pentru problematica situaţiilor excepţionale şi un înalt grad de implicare civică! Dar, să revenim.

La acest exerciţiu, organizat într-o veche zonă minieră parţial dezafectată din centrul Austriei, vor participa o echipă de sprijin şi asistenţă tehnică din România, o echipă de căutare şi salvare din Slovenia, echipe de căutare şi salvare urbană din Grecia şi Lituania, echipa EMERPAS din Franţa dotată cu drone şi o echipă a experţilor în protecţie civilă din cadrul Comisiei Europene.

În fiecare an, Comisia Europeană finanţează o serie de exerciţii de protecţie civilă, al căror scop este de a spori gradul de pregătire în caz de dezastre naturale şi a îmbunătăţi colaborarea între autorităţile şi echipele naţionale de protecţie civilă din Europa. Aceste exerciţii sînt esenţiale pentru pregătirea echipelor de protecţie civilă în a reacţiona rapid şi într-o manieră coordonată în cazul producerii unor dezastre.

În ianuarie 2014 a intrat în vigoare noua legislaţie europeană privind protecţia civilă, care oferă cadrul necesar pentru o mai strînsă colaborare referitoare la prevenirea catastrofelor, evaluarea riscului, pregătire şi planificare – inclusiv mai multe exerciţii comune periodice pentru echipele europene de protecţie civilă.

Comisia Europeană joacă un rol-cheie în coordonarea răspunsurilor la situaţii de criză în Europa şi în lume, prin Mecanismul de protecţie civilă al UE, la care participă toate statele membre ale UE plus Islanda, Macedonia, Muntenegru, Norvegia, Serbia şi Turcia.

Orice ţară din lume poate solicita asistenţă prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al UE. De la lansarea sa în 2001, Mecanismul de protecţie civilă al UE a primit aproximativ 300 de cereri pentru asistenţă. El a fost activat în cazul celor mai devastatoare dezastre produse în ultimii ani în lume, precum cutremurul din Haiti din 2010, tsunami-ul din Japonia din 2011, izbucnirea maladiei Ebola în 2014, seismul din Nepal din 2015, criza refugiaţilor (2015-2016), inundaţii şi incendii de pădure în Europa. Mecanismul a fost activat de 56 de ori în 2016 şi 2017, atât pe teritoriul UE, cît şi în afara Uniunii Europene.

Centrul de coordonare a răspunsului la situaţii de urgenţă (ERCC) monitorizează 24 de ore din 24 crizele existente şi potenţiale. ERCC coordonează stabilirea de contacte între ţara în cauză, experţi în domeniu şi ţările participante la mecanism.

În România, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, DSS din cadrul MAI gestionează protecţia civilă, o armă ctă care, în urmă cu cîţiva ani, a fost comasată cu pompierii militari, transformîndu-se în Inspectorate pentru Situaţii de Urgenţă la nivelul fiecărui judeţ. Din păcate, aşa cum ne stă bine nouă, românilor, conflictele interne nu au întîrziat să apară, protecţioniştii civili, verzi, pregătiţi de MapN, au intrat în conflict, pentru funcţii, cu pompierii militari, albaştrii, pregătiţi în cadrul şcolilor MAI.

Dacă ea ar mai exista astăzi, ca armă, ar fi împlinit la 28 februarie, 85 de ani! Protecţia civilă în România se spune că “este o componentă de bază a sistemului securităţii naţionale destinată prevenirii şi reducerii riscurilor în caz de producere a dezastrelor naturale, protejării populaţiei, a bunurilor şi mediului, pentru înlăturarea efectelor negative produse de dezastre şi situaţii de urgenţă, în cadrul conflictelor armate prin înlăturarea operativă a urmărilor acestora, precum şi în scopul asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate de orice fel de calamităţi”.

Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la „apărare pasivă” la „apărare locală antiaeriană” în 1952, apoi la „apărare civilă” în 1978 şi la „protecţie civilă” în 1996. Schimbările produse în societatea românească în perioada 1996 – 2004 au condus la schimbări şi în domeniul protecţiei civile, prin elaborarea Legii nr. 481/2004, aflată în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

Denumită şi „ARMA VIEŢII”, avînd ca deviză moto-ul „CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”, arma PROTECŢIE CIVILĂ nu mai figurează pe lista nici unei instituţii militare de învăţămînt superior. Doar Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” din Boldeşti mai aminteşte de existenţa acestei arme!

Astăzi, începînd cu ora 12:00, ISU SEMENIC al judeţului Caraş-Severin, împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin şi Crucea Roşie – Filiala Caraş-Severin organizează, la Liceul de Arte ”Sabin Păuţa” din Reşiţa, concursul cu tematică de protecţie civilă „Cu viaţa mea apăr viaţa„. Concursul are caracter educativ, tehnico-aplicativ şi sportiv, se adresează ciclurilor gimnazial şi liceal şi cuprinde trei probe: teoretică, transportul asistat al unui accidentat aşezat pe targă pe distanţa de 50 m şi deplasarea cu masca pe figură într-un raion cu obstacole, contaminat.

Obiectivele urmărite sînt dezvoltarea capacităţii de percepţie a protecţiei civile ca ansamblu de activităţi cu caracter exclusiv umanitar, conştientizarea de către elevi a factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă sau dezastre la care este expusă comunitatea din care fac parte şi asigurarea unei reacţii adecvate şi corecte în cazul unei situaţii de urgenţă, cu accent pe solidaritate şi implicare voluntară.

FOS VOR CONDUCE NATO ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 23 mai – Pentagonul a ales un general din Forţele speciale, specialist în misiuni periculoase şi ultrasecrete, pentru a conduce forţele americane şi ale NATO în Afghanistan, a declarat un marţi un responsabil militar pentru AFP.

„Ne aşteptăm la un anunţ” privind nominalizarea generalului Scott Miller, de 57 de ani, a declarat acest responsabil militar pentru AFP, confirmînd astfel informaţiile din Wall Street Journal, scrie Agerpres.

Dacă nominalizarea sa este confirmată de Senat, el îi va urma în funcţie generalului John Nicholson, care a fost numit în martie 2016 în fruntea forţelor Alianţei Nord-Atlantice în Afghanistan pentru o perioadă de doi ani.

Generalul Miller conduce în prezent aşa-numita Joint Special Operations Command (JSOC), care reuneşte unităţile de elită ale Forţelor speciale precum Delta Force din forţele terestre şi Navy Seals Team 6, autoarea operaţiunii în cadrul căreia Osama bin Laden a fost ucis în 2011 în Pakistan.

Potrivit Wall Street Journal, generalul Miller a condus un grup de comando al Delta Force în Somalia în octombrie 1993 într-o luptă de la Mogadiscio care s-a soldat cu moartea a 19 militari americani şi care a fost ecranizată în filmul „Black Hawk Down”.

El are mai multe misiuni în Afghanistan şi în Iraq.

Venirea sa în fruntea forţelor NATO în Afghanistan va interveni într-un context dificil, armata afghană întîmpinînd dificultăţi în combaterea talibanilor şi a grupării Statul Islamic care au comis recent mai multe atentate criminale. Un raport dat publicităţii recent de SIGAR, organismul public responsabilul cu controlul acţiunii americane în Afghanistan, arată că talibanii şi alţi insurgenţi afghani controlează integral în prezent 14,5% din cele 407 districte ale ţării, în creştere cu 0,2% faţă de octombrie. Alte 30% din districte sînt în dispută între forţele afghane şi insurgenţi.

După 17 ani de război, circa 14.000 de militari americani sînt desfăşuraţi în Afghanistan, unde reprezintă cel mai mare contingent al forţelor NATO însărcinate cu formarea şi susţinerea armatei afghane. Unii dintre aceştia participă şi la operaţiuni antiteroriste, care vizează în special Statul Islamic.

Într-un comunicat, Pentagonul a refuzat să confirme oficial desemnarea generalului Miller, dar se ştie că în perioada 14-25 mai, la Tampa se desfășoară Conferința Internațională a Forțelor pentru Operații Speciale (ISOF). La eveniment participă şi o delegaţie a Statului Major al Apărării din România, conferința reprezentînd un bun prilej de obținere a unor evaluări cu privire la evoluțiile specifice aferente fenomenului terorist și a mijloacelor de contracarare a acestora prin angajarea forțelor pentru operații speciale și de cunoaștere a ultimelor tendințe în dezvoltarea de echipamente specifice forțelor pentru operații speciale.

Totodată, ISOF asigură cadrul formal și informal în promovarea eforturilor naționale la nivel regional de constituire a unui nucleu („Regional Hub”) în domeniul forțelor pentru operații speciale și de interacțiune cu personalități din zona politico-militară a statelor care au parteneriate strategice cu SUA, în vederea dezvoltării parteneriatului strategic româno-american în domeniul militar, se spune într-un comunicat al SMAp.

Forţele pentru operații speciale române trec printr-un amplu proces de transformare, în vederea adaptării la noile provocări de securitate, dezvoltării capabilităţilor ISR (Intelligence-Surveillance-Reconnaissance) şi armonizării acestora cu utilizarea celorlalte capabilităţi de apărare, forţe şi resurse, precum și pentru creşterea interoperabilităţii cu forțe similare din cadrul NATO sau UE.

În marja Conferinței, delegația SMAp va vizita Centrul de Război pentru Operații Speciale (Special Warfare Center and School-SWCS), Școala de instruire pentru nave mici (Naval Small Craft Instruction and Training School – NAVSCIATS), Grupul 7 Forțe Speciale (7th Special Forces Group), Comandamentul Forțelor Speciale ale Forțelor Aeriene (Air Force Special Operation Command – AFSOC), precum și Comandamentul Forțelor Speciale ale Statelor Unite (United States Special Operations Command – USSOCOM).

Armata României este a patra contributoare în cadrul Misiunii NATO Resolute Support, unde are dislocaţi peste 700 de militari din mai multe structuri la Kandahar, Kabul, Bagram şi Mazar-e-Sharif.

Guvernul britanic are în vedere trimiterea a pînă la 400 de soldaţi suplimentari în Afghanistan, în urma apelului lansat de preşedintele american Donald Trump şi de NATO către statele aliate de a întări efectivele din această ţară. În prezent, Marea Britanie dispune în Afghanistan de peste 600 de militari, instalaţi la Kabul cu misiunea de a antrena forţele de securitate afghane. Forţele suplimentare pe care ar urma să le trimită Londra vor avea un rol similar de pregătire a trupelor afghane, şi nu unul combatant. Ultimele trupe combatante britanice au plecat în 2014 din Afghanistan, unde se aflau din 2001. Un anunţ oficial în acest sens este aşteptat în preajma summitului NATO din iulie.

UPDATE: 16 MORŢI ŞI 38 DE RĂNIŢI LA KANDAHAR. PROVINCIA GHAZNI LUATĂ CU ASALT DE TALIBANI

BMTF, 22 mai – Cel puţin 16 persoane au fost ucise şi alte 38 au fost rănite, majoritatea civili, marţi la Kandahar. La aproape patru ore după explozie, survenită în jurul prînzului, numărul morţilor ar putea creşte în condiţiile în care alte victime ar mai putea fi încă prinse sub dărîmături, a avertizat un responsabil de la Spitalul Mirwais din Kandahar. Grupul care intenţiona să utilizeze vehiculul-capcană nu se cunoaşte încă şi nu se ştie dacă atentatul era iminent sau era pregătit pentru o dată ulterioară.

Daud Ahmadi a confirmat bilanţul de 16 morţi şi 38 de răniţi, adăugînd că printre morţi se numără şi patru membri ai forţelor de securitate şi cel puţin alţi zece au fost răniţi. În explozie au fost răniţi de asemenea cinci copii, a adăugat el.

Acesta este cel de-al doilea atentat în care au fost ucişi civili de la începutul Ramadanului, marcat în Afghanistan de pe 17 mai.

Vineri seara, o triplă explozie produsă în timpul unui meci de cricket la Jalalabad (est), revendicată de Statul Islamic, a provocat moartea a opt persoane şi rănirea altor 45, aminteşte AFP.

Cel puţin patru poliţişti şi un civil au fost ucişi şi mai mult de 30 de persoane au fost rănite marţi la Kandahar, în sudul Afghanistanului, în explozia unei camionete-capcană pe care forţele de ordine încercau s-o dezamorseze, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Cinci persoane au fost ucise, printre care doi poliţişti şi doi membri ai NDS (serviciul de informaţii afghan), şi 33 au fost rănite, fiind vorba în majoritate de trecători, a declarat pentru France Presse un responsabil al spitalului Mirwais din Kandahar.

Explozia a avut loc în jurul prînzului, ora locală (07:30 GMT), în centrul oraşului.

Nici o grupare nu a revendicat pînă acum tentativa de atentat.

Şeful poliţiei locale, Mohammad Qasim Azad, contactat de AFP, a relatat că forţele de securitate au urmărit din cursul dimineţii un vehicul ce putea fi folosit ca maşină-capcană, descoperind o camionetă plină cu explozivi, parcată lîngă o staţie de autobuz. Vehiculul a explodat în timp ce poliţiştii încercau să-l dezamorseze, a adăugat el.

Purtătorului de cuvînt al guvernatorului provinciei, Daud Ahmadi, a confirmat pentru AFP că în apropierea locului exploziei a fost descoperit un container mare plin cu explozivi, lansatoare de rachete, veste explozive şi muniţii.

Potrivit purtătorului de cuvînt, teroriştii intenţionau să comită un atentat de mari proporţii spre sfîrşitul Ramadanului, cînd oraşul este plin de oameni care pregătesc festivităţile de Eid al-Fitr, sărbătoarea care marchează sfîrşitul lunii de post musulman.

Incidentul survine după ce ieri, cel puţin cinci EOD-işti afghani au fost ucişi şi unul răpit, de către atacatori necunoscuţi.

EOD-iştii lucrau la curățarea unui perimetru care va face parte din proiectul conductei Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India (TAPI).

Cel puţin 12 membri ai forţelor de securitate afghane au fost ucişi în cel mai recent val de atacuri ale talibanilor în mai multe părţi din provincia estică Ghazni. Printre cei ucişi se află şeful poliţiei din districtul Deh Yak, Sayedullah Tofan, şi un comandant de poliţie în rezervă, a declarat marţi Arif Noori, purtător de cuvînt al guvernatorului din Ghazni.

Potrivit aceleaşi surse, cel puţin 15 membri ai forţelor de securitate afghane au fost răniţi într-unul din atacuri, în care talibanii au distrus cîteva posturi de control şi au dat foc sediului de poliţie din Deh Yak, marţi dimineaţă, în jurul orei locale 09.00 (04.30 GMT).

Luptele continuă, cu întăriri venite din capitala provinciei, a precizat Noori.

Talibanii şi-au înmulţit atacurile împotriva forţelor de securitate, clădirilor guvernamentale şi centrelor de districte şi provincii.

Ei au intensificat presiunea în provincia Ghazni, atacînd mai multe districte în ultima săptămînă. După două zile de lupte, talibanii au cucerit luni Districtul Ajristan, din provincie.

Cel puţin 21 poliţişti au fost ucişi în cinci districte din Ghazni în atacuri ale talibanilor purtate timp de 24 de ore începînd de marţea trecută, cînd aceştia au şi cucerit pentru scurt timp mari părţi din oraşul Farah, capitala provinciei cu acelaşi nume, din vestul Afghanistanului. Pierderea temporară a controlului asupra Farah a fost un şoc pentru guvern şi doar a doua oară cînd talibanii au reuşit să cucerească o capitală de provincie, după Kunduz în 2015.

Talibanii au anunţat la 25 aprilie lansarea ofensivei de primăvară. Un raport dat publicităţii recent de SIGAR, organismul public responsabilul cu controlul acţiunii americane în Afghanistan, arată că talibanii şi alţi insurgenţi afghani controlează integral în prezent 14,5% din cele 407 districte ale ţării, în creştere cu 0,2% faţă de octombrie. Alte 30% din districte sînt în dispută între forţele afghane şi insurgenţi.

UN RAPORT, AVERTISMENTE LA KABUL ŞI ATACURI LA KANDAHAR

BMTF, 22 mai – Talibanii afghani au cerut luni populaţiei capitalei Kabul să stea departe de „siturile militare” pe care le-ar putea ataca, pentru „a evita victimele civile”.

„Mujahedinii sînt atenţi să reducă numărul de victime civile în diferite regiuni ale ţării. Dar singurul loc încă afectat este oraşul Kabul”, au scris insurgenţii pe site-ul lor, notează France Presse, preluat de Agerpres.

“Motivul este că principalele centre militare şi de informaţii ale invadatorilor sînt situate la Kabul”, justifică ei, acuzînd „forţele speciale, NDS (informaţiile afghane) şi alte servicii militare” că se folosesc de civili ca „scuturi umane”.

Talibanii anunţă de asemenea noi atacuri în cadrul ofensivei lor de primăvară, declarînd că nu vor „ca un singur civil nevinovat să fie ucis”.

Potrivit misiunii ONU în Afghanistan (UNAMA), care număra victimele civile din 2009, capitala a devenit din 2017 cel mai periculos loc din ţară pentru civili din cauza înmulţirii atentatelor revendicate de talibani sau de gruparea Stat Islamic.

În primul trimestru 2018, atacurile împotriva populaţiei au făcut de două ori mai multe victime decît în primul trimestru 2017, nota misiunea ONU în aprilie, cu 763 de civili ucişi şi 1.495 răniţi între ianuarie şi martie, dintre care 39% în atentate – faţă de 30% în luptele la sol.

La sfîrşitul lunii ianuarie, talibanii au revendicat un atentat cu ambulanţă capcană comis în plină zi în inima Kabulului, care a făcut cel puţin 105 morţi şi peste 200 de răniţi, majoritatea civili.

Insurgenţii au susţinut atunci că numai poliţişti au fost ucişi şi au acuzat presa de minciună.

Pentru analistul Nik Mohammad, acest mesaj se referă „la propagandă: dacă luptaţi în oraş, ştiţi că veţi ucide, că nu există niciun mod de a evita” victimele.

„Kabulul este suprapopulat, instalaţiile militare sînt situate în centru, în mijlocul caselor: guvernul ar trebui să le transfere la periferie”, estimează el.

Dar, pe lîngă sediile Ministerelor Apărării şi de Interne, NDS, poliţiei, operaţiunii NATO Resolute Support şi ale multor comisariate, Kabulul este punctat de nenumărate baraje care sînt de asemenea ţinte potenţiale, foarte greu de evitat pentru localnici.

Şi provincia sudică Kandahar, unde acţionează o importantă forţă militară românească, în cadrul Misiunii NATO, Resolute Support, este zilnic supusă asalturilor talibane. Cel puţin cinci EOD-işti afghani au fost ucişi şi unul răpit, ieri, de către atacatori necunoscuţi, a confirmat șeful poliției provinciale, generalul Abdul Raziq.

Incidentul a avut loc în zona Malang Kariz din cartierul Maiwand, în timp ce EOD-iştii eliminau un IED. Atacatorii, îmbrăcaţi în uniforme militare, au deschis focul asupra grupului.

EOD-iştii lucrau la curățarea unui perimetru care va face parte din proiectul conductei Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India (TAPI). Raziq a susținut că talibanii se află în spatele atacului, dar aceştia nu au comentat încă și nu şi-au asumat responsabilitatea acţiunii.

Proiectul conductei TAPI a fost convenit de liderii a patru țări cu cîțiva ani în urmă. Lucrările asupra secțiunii Turkmenistan a proiectului au fost finalizate la începutul acestui an.

Conducta de 1.814 km va trece prin Afghanistan (provinciile Herat, Farah, Nimroz, Helmand și Kandahar), Pakistan și India. Cel puțin 816 km de conductă va trece prin teritoriul Afghanistanului.

Declaraţiile optimiste despre ameliorarea securităţii în Afghanistan nu corespund realităţii din teren, potrivit unui raport al unor inspectori ai Pentagonului publicat luni, potrivit căruia există ”puţine semne de progres” în această ţară după 17 ani de război.

În timp ce Pentagonul reafirmă zi de zi că securitatea se îmbunătăţeşte în Afghanistan, atentatele comise de talibani fac în continuare victime civile, precizează raportul Inspectoratului general al Ministerului Apărării american cu privire la operaţiunile armatei americane în această ţară între 1 ianuarie şi 21 martie a.c..

”În respectivul trimestru, responsabilii americani au afirmat că talibanii nu şi-au atins obiectivele şi că evenimentele au evoluat în avantajul armatei” afghane, menţionează raportul. ”Cu toate acestea, cifrele disponibile arată puţine progrese”, conform textului.

Comandantul forţelor americane şi NATO în Afghanistan, generalul John Nicholson, aprecia în luna noiembrie că armata afghană a ”sărit peste un hop” şi a prezis că va controla 65% din populaţie şi 80% din teritoriu în doi ani.

Or, potrivit inspectorului general, s-au înregistrat ”puţine schimbări pozitive” în primul trimestru, doar 65% dintre afghani trăind în zone controlate de guvern sau armată, faţă de 64% în trimestrul precedent.

În acelaşi timp, efectivele serviciilor de securitate afghane au scăzut de la 331.708 la 313.728, o cifră inferioară cu 11% efectivelor dorite (352.000).

Şi potrivit cifrelor misiunii ONU în Afghanistan (UNAMA), numărul victimelor civile în cursul primelor trei luni ale anului 2018 este asemănător cu cel din perioade similare din 2016 şi 2017, se arată în raport.

FRONTLINE

BMTF, 18 mai – În războiul hibrid, jurnaliştii se află în tranşee, în prima linie, chiar dacă sînt, sau nu, conştienţi de implicarea în război şi dobîndirea calităţii de ŢINTE, sau decid să se implice în lupte.

Un tribunal ukrainean a decis joi, două luni de arest preventiv în cazul unui jurnalist şi responsabil al agenţiei de presă publice ruse Ria Novosti în Ukraina, acuzat în această ţară de înaltă trădare, relatează presa ukraineană, citată de AFP, preluată de Agerpres.

Jurnalistul Kirilo Vişinski, care conform relatărilor din mass-media are dublă cetăţenie, rusă şi ukraineană, a fost reţinut la începutul săptămînii după ce autorităţile ukrainene au percheziţionat birourile din Ukraina ale Ria Novosti şi ale Russia Today (RT), o altă instituţie media rusă.

Potrivit Serviciului de Securitate al Ukrainei, care a efectuat percheziţiile, respectivele insitituţii media au fost folosite de ţara agresoare în cadrul unui război informaţional hibrid împotriva Ukrainei.

În vîrstă de 51 de ani, Kirilo Vişinski riscă pînă la 15 ani de închisoare. El a lucrat pentru media ukrainene înainte de a deveni în urmă cu cîţiva ani corespondentul televiziunii publice ruse Rossia şi de a trece apoi la Ria Novosti.

În Turcia, jurnalistul de investigaţie proeminent Ahmet Sik, care a petrecut 430 de zile în detenţie şi a fost condamnat pentru ”terorism” luna trecută, a anunţat joi că va candida în alegerile parlamentare anticipate din iunie în Turcia.

Sik, un vechi critic al guvernului, a declarat pe contul său de Twitter că şi-a dat demisia din postul de corespondent al ziarului Cumhuriyet pentru a candida pentru un loc pentru Istanbul din partea Partidului Democrat Popular (HDP) de stînga, prokurd. „Candidez pentru a sparge tăcerea (…) şi a cîştiga împreună cu oamenii noştri care doresc o viaţă ce a fost amînată prea mult”, a declarat Sik, citînd de asemenea „toţi politicienii, jurnaliştii, studenţii şi avocaţii care au fost băgaţi la închisoare”.

Sik a fost condamnat la şapte ani şi jumătate de închisoare în aprilie pentru a fi ajutat o organizaţie teroristă. El a fost eliberat din detenţia dinaintea procesului în martie, dar nu s-a întors în închisoare şi a făcut apel împotriva verdictului.

Autorităţile turce au încarcerat numeroşi jurnalişti de la lovitura de stat eşuată din iulie 2016, susţinînd că ei – la fel ca mulţi alţi academicieni, funcţionari publici şi activişti civici – au legături cu clericul Fethullah Gulen, stabilit în Statele Unite şi acuzat de guvern de orchestrarea puciului.

În acelaşi timp, preluarea celui mai mare grup media din Turcia, Dogan, de către conglomeratul rival Demiroren, pentru o sumă de 919 milioane de dolari, a fost finalizată. Grupul de presă Dogan deţine în România postul de televiziune Kanal D.

Holdingul Demiroren, considerat proguvernamental, preia astfel o agenţie de ştiri, cîteva dintre cele mai mari cotidiane din ţară, un cotidian de limbă engleză, postul local afiliat CNN, precum şi cîteva canale sportive şi de divertisment.

Din holdingul Demiroren fac parte reţele de distribuţie de gaz şi un mall. Grupul a achiziţionat în ultimii ani două cotidiane, cunoscute ca abţinîndu-se de la critici împotriva guvernului.

Grupul media Dogan a încercat să-şi păstreze independenţa faţă de guvern, chiar dacă s-a confruntat cu presiuni tot mai mari, într-o ţară unde zeci de jurnalişti se află în spatele gratiilor.

Un număr de manageri şi de reporteri de la Dogan media fie au demisionat, fie au fost concediaţi în urma anunţului din martie privind vînzarea grupului.

FRECŢIE JURNALISTICĂ LA PICIOR DE LEMN. DE MĂSLIN!

BMTF, 16 mai – Jurnaliştii sînt supuşi unor atacuri fără precedent fiind consideraţi parte beligerantă, contrar prevederilor legilor internaţionale. Aceste vremuri tulburi cer o solidaritate fără precedent şi un grad înalt de pregătire continuă.

Organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) a făcut apel la Curtea Penală Internaţională (CPI) să întreprindă o anchetă în legătură cu ”crimele de război comise de către armata israeliană împotriva jurnaliştilor palestinieni”, a anunţat marţi RSF într-un comunicat, citat de AFP.

În comunicatul său, RSF evocă ”tirurile directe ale lunetiştilor armatei israeliene împotriva a circa 20 de jurnalişti palestinieni, pe teritoriul Fâşiei Gaza”, în contextul manifestaţiilor care au loc începînd din 30 martie în Gaza, unde 58 de palestinieni au fost ucişi luni de militari ai Statului Evreu! Bilanţul victimelor este de 63 de morţi numai în ultimele 48 de ore, între care 16 copii, inclusiv un bebeluş!

Noua serie de proteste palestiniene la frontiera Fâşiei Gaza cu Israelul a început pe 30 martie, soldîndu-se pînă acum cu uciderea a 110 palestinieni şi rănirea a peste 2000!

”Sesizînd Curtea Penală Internaţională, RSF face apel la autorităţile israeliene să respecte în mod strict dreptul internaţional”, a declarat Christophe Deloire, secretar general al RSF, ca şi cum acest lucru s-ar fi întîmplat măcar o singură dată în istoria modernă!

Organizaţia se bazează pe articolul 15 din statutul CPI, care prevede că procurorul său ”poate deschide o anchetă din proprie iniţiativă ţinînd cont de informaţiile referitoare la crime” ce ţin de competenţa CPI.

Potrivit RSF, mai mulţi jurnalişti au fost vizaţi în mod deosebit luni, 14 mai 2018 de tiruri de armă cu lunetă în timp ce transmiteau despre manifestaţii la est de oraşul Gaza: Omar Hamdan, cameraman care lucrează pentru televiziunea naţională algeriană ENTV, a fost rănit de mai multe gloanţe în picior şi Wael Dahdouh, jurnalist pentru Al Jazeera, a fost rănit la mîna dreaptă.

Începînd din 30 martie, data începerii mişcării de protest ”Marşul Întoarcerii” şi a manifestaţiilor organizate la frontiera dintre Fâşia Gaza şi Israel, doi jurnalişti palestinieni – Yaser Murtaja şi Ahmed Abu Hussein – au fost ucişi de tiruri trase de armata israeliană.

Conform RSF, alţi circa 20 de jurnalişti au fost de asemenea răniţi de gloanţe.

”Autorităţile israeliene nu pot ignora prezenţa, printre civilii manifestanţi, a jurnaliştilor. Ele nu au dat dovadă de o obligaţie elementară de precauţie şi de distincţie vizînd cu gloanţe reale aceste persoane protejate”, a declarat Christophe Deloire. ”Aceste încălcări deliberate şi repetate ale dreptului internaţional se constituie drept crime de război”, potrivit secretarului general al RSF. „Dezlănţuirea urii faţă de jurnalişti este una dintre cele mai periculoase ameninţări ale democraţiilor. Politicienii care alimentează ura faţă de reporteri au o responsabilitate imensă, pentru că ei subminează conceptul de dezbatere publică bazată pe fapte în schimbul propagandei. Să disputăm legitimitatea jurnalismului astăzi înseamnă să ne jucăm cu un foc politic extrem de periculos”, a spus Christophe Deloire, secretar general al RSF.

Zeci de jurnalişti au fost atacaţi, răniţi sau ucişi şi le-a fost împiedicat dreptul de a-şi exercita profesia de către Statul Israel, de-a lungul timpului. Mii de palestinieni au fost ucişi fără ca Statul Evreu să se sinchisească de vreo sancţiune internaţională!

Premierul Turciei (stat în care jurnaliştii sînt arestaţi şi intimidaţi!), Binali Yildirim, a îndemnat marţi toate ţările musulmane să reanalizeze relaţiile cu Israelul. Turcia, locul 155 în lume, potrivit raportului annual al RSF, președintele Recep Tayyip Erdogan a trecut categoric în rîndul regimurilor autoritare transformînd țara în ”cea mai mare închisoare din lume pentru profesioniștii din mass-media”. RSF a denunțat atitudinea administrației președintelui Recep Tayyip Erdogan, „implicat într-o spirală liberticidă fără precedent” care s-a tradus prin închiderea a circa 150 de unități de presă și prin arestarea de ziariști, dintre care mai bine de o sută se află în închisoare.

În acelaşi timp, ieri, marţi, 15 mai 2018, autorităţile ukrainene suspectează de ”înaltă trădare” un jurnalist şi responsabil al agenţiei de presă publice ruse Ria Novosti în Ukraina, reţinut marţi la Kiev, au transmis marţi serviciile de securitate şi parchetul ukrainene, conform AFP. Purtătorul de cuvînt al SBU a precizat, pe pagina sa de Facebook, că a fost deconspirată o reţea de presă supusă Moscovei care este folosită în acţiunile hibride ale Rusiei contra Ukrainei. ”Forţele de ordine au stabilit că aceste instituţii media au fost folosite de un stat agresor în contextul războiului hibrid împotriva Ukrainei”.

SBU îl acuză că a desfăşurat „activităţi subversive” la cererea Moscovei şi în special că a încercat „să justifice anexarea (peninsulei ukrainene) Crimeea” de către Rusia în 2014 şi că îi „susţine” pe separatiştii proruşi din estul Ukrainei, conform şefului adjunct al SBU, Viktor Kononenko.

LUPTE GRELE ÎN FARAH

BMTF, 15 mai – Talibanii au luat cu asalt capitala provinciei Farah, din vestul Afghanistanului, iar în prezent au loc lupte intense între militanţi şi forţele locale de securitate. Luptele au început marţi în jurul orelor locale 02:00 (luni, orele 21:30 GMT), cînd talibanii au atacat în număr mare oraşul Farah, din mai multe direcţii, potrivit lui Khair Mohammad Noorzai, un membru al Consiliului provinciei.

Acesta a declarat că patru dintre punctele de control din jurul oraşului au fost capturate de talibani, dar că numărul de victime nu este deocamdată cunoscut cu exactitate. Cel puţin şase militari au fost ucişi şi un ofiţer de poliţie grav rănit.

Fotografii din oraş postate pe reţele sociale arată un vehicul militar ars, talibani avansînd şi talibani care au incendiat cîteva turnuri de pază într-o zonă nespecificată a oraşului, însă nu au putut fi verificate din surse independente. Elicoptere militare ale armatei afghane şi ale Coaliţiei Internaţionale, dar şi avioane americane A-10, au ripostat cu tiruri de rachete.

Peste 100 de militari din cadrul forţelor de securitate afghane din Kandahar şi Herat au fost deplasate spre vest şi în jurul prînzului au intrat în luptă cu talibanii, în Farah, semn că forţele locale sînt copleşite de amploarea atacului.

Purtătorul de cuvînt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a postat nişte înregistrări video pe contul său de Twitter în care pot fi văzuţi combatanţi înaintînd, în timp ce se aud schimburi de focuri.

Talibanii au declanşat atacuri pe teritoriul Afghanistanului după anunţarea ofensivei lor de primăvară, la 25 aprilie. De atunci, cel puţin trei provincii afghane au trecut de la militanţi la forţele de securitate şi invers, lăsînd în urmă zeci de victime.
Puţin peste 14% dintre cele aproximativ 400 de districte din Afghanistan se află în totalitate sub controlul talibanilor, în timp ce în 30% încă se poartă lupte, potrivit forţelor armate ale ţării.

STATUL ISLAMIC, MAI ACTIV DECÎT TALIBANII

An Afghan refugee and his daughters, who took refuge in Pakistan after fleeing Afghanistan’s north-eastern city of Kunduz, due to violence, ride a donkey cart loaded with sacks of useful items they collected from a garbage dump, on the outskirts of Islamabad, Pakistan, Tuesday, Feb. 12, 2013. (AP Photo/Muhammed Muheisen)

BMTF, 14 mai – Statul Islamic din Khorasan a revendicat atacul comis duminică asupra unei clădiri publice a administraţiei finanţelor din Jalalabad, estul Afghanistanului, atac soldat cu nouă morţi, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„O acţiune kamikaze cu vehicul capcană a lovit sediul Ministerului de Finanţe afghan din oraşul Jalalabad”, a anunţat organizaţia extremistă într-o declaraţie postată pe aplicaţia Telegram de către Amaq, agenţie de propagandă a organizaţiei.

Cel puţin nouă persoane au fost ucise şi alte 20 au fost rănite.

Acest atac este cel mai recent într-o serie de atacuri care au avut loc pe teritoriul Afghanistanului în acest an. Cele mai multe au fost comise în capitala Kabul, însă în ianuarie un bărbat înarmat a atacat un oficiu al organizaţiei Salvaţi Copiii din Jalalabad, omorînd cel puţin cinci oameni şi rănind alţi 25.

ATAC IN DESFASURARE LA JALALABAD

BMTF, 13 mai – Cel puţin patru persoane au fost ucise şi alte cateva zeci au fost rănite duminică într-un atac încă în curs de desfasurare întreprins de oameni înarmaţi asupra unei clădiri oficiale din Jalalabad, în estul Afghanistanului, au anunţat responsabili locali, informează AFP şi Reuters, scrie Agerpres.

Cel puţin trei explozii au răsunat, potrivit Reuters, lingă administraţia de finanţe din oraş, a declarat purtătorul de cuvint al guvernatorului provinciei Nangarhar, Attahullah Khogyani. Atacatori au pătruns în clădire, unde au loc lupte cu forţele de securitate, a adăugat el.

Acest atac este cel mai recent într-o serie de atacuri care au avut loc pe teritoriul Afghanistanului în acest an. Cele mai multe au fost comise în capitala Kabul, însă în ianuarie un bărbat înarmat a atacat un oficiu al organizaţiei Salvaţi Copiii din Jalalabad, ucigind cel puţin cinci oameni şi rănind alţi 25.

Final de marş pentru “Rovine” şi “Ion C. Brătianu”

BMTF, 12 mai – După o săptămînă de marş în amonte, astăzi s-a încheiat misiunea de instruire a militarilor aflaţi la bordul celor două nave fluviale de luptă, Monitorul 46 “Ion C. Brătianu” și Vedeta Blindată 180 “Rovine”, care au acostat în Portul Moldova Veche. În perioada celor zece zile de marș, au fost planificate exerciții de luptă împotriva minelor marine, precum și antrenamente de recunoaștere a țărmului Dunării și de familiarizare a echipajelor navelor militare fluviale cu particularitățile porturilor din sectorul românesc.

România este singura ţară NATO care deţine o flotilă fluvială militară pe Dunăre. Misiunea principală ale Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu” este asigurarea securității căilor de comunicații și a graniței fluviale a României, pentru libera circulație a traficului de mărfuri și de persoane. Comandorul Marian Râşnoveanu, comandantul grupului de marş:

“Sîntem singurele nave de acest tip de pe Dunăre. Avînd în vedere contextul actual şi graniţa cu alte ţări care nu fac parte din NATO, apropierea de Rusia, noi, în fiecare an acoperim apropape întregul sector românesc al Dunării, pentru că în fiecare an avem şi trageri de luptă la Sfîntu Gheorghe, deci pornind de la intrarea Dunării în ţară, la Baziaş, pînă la vărsarea ei în Marea Neagră”.

Anul acesta, în premieră, componenta fluvială a Marinei Române va executa un exerciţiu comun cu Ucraina. Din nou, comandorul Marian Rîşnoveanu: “Avem o relaţie de bună vecinătate, avînd în vedere că avem o frontieră comună cu Ucraina şi în urma vizitei de anul trecut şi a întîlnirii şefilor de state majore, ale celor două Marine, Ucrainiene şi Române, anul acesta, avem planificat, în luna septembrie, un exerciţiu bilateral cu marina ucraineană”.

Cele două nave de luptă, care au fost vizitate în portul Moldova Veche de zeci de copii şi adulţi din localitate, fac parte din Divizionul 67 – Nave purtătoare de artilerie, şi dispun de cea mai mai mare putere de foc de pe întreaga lungime a fluviului: cîte 94 de guri de foc, inclusiv baterii navale de aruncătoare, de 122 mm, fabricate la Aerostar Bacău, şi tunuri navale de 100 mm, fabricate, evident, la Reşiţa!

Anul acesta, flotila fluvială a intrat într-un amplu proces de modernizare a motorizării şi a echipamentelor de navigaţie şi staţiilor de luptă. Vedeta blindată 180 “Rovine” este prima navă modernizată, motoarele fabricate la Reşiţa, în urmă cu 50 de ani, fiind înlocuite cu altele noi, de fabricaţie străină, uzina reşiţeană renunţînd la producţia de motoare de acest tip. Totodată, nava a fost echipată cu telecomandă pentru bateriile de aruncătoare, fabricată la Bacău, în vederea obţinerii unei protecţii sporite a personalului navigant.

Navele își vor încheia misiunea miercuri, 16 mai, cînd vor acosta în Portul Militar Brăila.

Autorităţile de la Kabul au dat publicităţii bilanţul victimelor după atacurile de ieri, din capitala afghană

BMTF, 10 mai – Bilanţul atacurilor comise miercuri de militanţi ai Statului Islamic din Khorasan şi de talibani împotriva a două secţii de poliţie din capitala afghană Kabul este de 16 morţi, printre care 10 civili, şi 28 de răniţi, transmite TOLONews.

Potrivit Ministerului de Interne, cinci poliţişti şi un agent de securitate au fost ucişi în cele două atacuri.

Patru atacatori sinucigaşi au luat parte la primul atac, comis asupra unei secţii de poliţie în cartierul majoritar şiit Dasht-e Barchi din vestul capitalei. Doi poliţişti au fost ucişi şi alţi doi au fost răniţi.

Al doilea atac a fost lansat de un militant care şi-a detonat vesta explozivă lîngă intrarea într-o altă secţie de poliţie.

Alţi patru insurgenţi s-au adăpostit într-o clădire nelocuită şi au început să tragă asupra imobilelor din jur. Trei poliţişti şi un agent de securitate al unei companii de telecomunicaţii au fost ucişi.

Primul atac a fost revendicat de Stat Islamic din Khorasan, iar al doilea, de talibani.

Numele Khorasan este dat regiunii care includea Afghanistanul şi părţi din Pakistanul modern, Iran şi Asia Centrală, în timpul Profetului Mohammed. El are un important rol simbolic pentru jihadişti. Este vorba de o profeţie care spune că o armată jihadistă se va ridica din teritoriul Khorasan, purtînd în mînă steagurile negre ale Islamului şi va ocupa teritoriile pînă la Ierusalim.

Aproape 300 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 500 au fost rănite în atacuri comise la Kabul de la începutul acestui an.

În noaptea de miercuri spre joi, forţele de securitate afghane au recucerit centrul unui district din provincia nordică Faryab, fără a întîmpina o rezistenţă semnificativă din partea talibanilor, au anunţat responsabili locali.

Talibanii deţin în continuare controlul districtului strategic Tala-o-Barfak din provincia nordică Baghlan, pe care l-au capturat marţi.

De la anunţarea ofensivei de primăvară talibane, cel puţin trei districte au trecut din mîinile talibanilor în cele ale forţelor afghane sau invers.

Un raport dat publicităţii săptămîna trecută de SIGAR, organismul public responsabilul cu controlul acţiunii americane în Afghanistan, arată că talibanii şi alţi insurgenţi afghani controlează integral în prezent 14,5% din cele 407 districte ale ţării, în creştere cu 0,2% faţă de octombrie. Alte 30% din districte sînt în dispută între forţele afghane şi insurgenţi.

TREI ATENTATE SINUCIGAŞE LA KABUL

BMTF, 9 mai – Trei explozii succesive au zguduit miercuri capitala afghană Kabul, urmate de un schimb de focuri în zona Dasht-e-Barchi, transmite Reuters, citînd surse din poliţie şi Ministerul de Interne, potrivit agerpres.

Potrivit poliţiei, una din explozii a avut loc în apropierea unui post de poliţie din centrul oraşului şi ar putea exista victime.

Associated Press anunţă că cel puţin şase oameni au fost răniţi.

Primul atac a avut loc în zona Dasht-e-Barchi, în apropierea clădirii sediului PD13, a declarat Nabjib Danez, purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne.

În urma primei explozii, a spus danezi, Ulterior, au mai avut loc două explozii în apropierea sediului poliției PD10 din zona Shahr-e-Naw, în centrul orașului.

Forțele Speciale Daneze au ajuns în zonă și încearcă să aducă situația sub control.

Nici un grup nu și-a asumat răspunderea pentru atacuri.

Capitala afghană se confruntă cu o intensificare a atacurilor împotriva forţelor de securitate şi a civililor de cînd talibanii au anunţat lansarea ofensivei de primăvară, la 25 aprilie.

JURNALISTĂ ÎMPUŞCATĂ ÎN MUNTENEGRU

BMTF, 9 mai – O jurnalistă de investigaţie a fost împuşcată marţi în picior în Muntenegru de un atacator necunoscut, într-o nouă agresiune împotriva sa, a indicat poliţia muntenegreană, citată de France Presse, scrie Agerpres. Olivera Lakic a fost rănită cu un glonţ în piciorul drept, dar viaţa sa nu este în pericol.

Jurnalista i-a spus redactorului şef al cotidianului Vijesti, Mihajlo Jovovic, că un bărbat a venit în faţa locuinţei sale din Podgorica şi a împuşcat-o în picior, în timp ce alţi doi au luat-o la fugă.

Acesta este al doilea atac împotriva jurnalistei în decurs de o lună. Totodată, cu şase ani în urmă, ea fusese atacată în faţa locuinţei sale de indivizi necunoscuţi care au lovit-o în cap.

Poliţia a blocat străzile principale din Podgorica în speranţa de a prinde agresorul.

Luna trecută, o bombă a explodat în faţa locuinţei unui jurnalist cunoscut în Bijelo Polje, nordul ţării.

UE, la care Muntenegru speră să adere la orizontul anului 2025, precum şi organizaţii internaţionale din domeniul apărării drepturilor omului au insistat ca toate aceste atacuri să fie investigate.

Însă nici moartea jurnalistului Dusko Jovanovic în 2004 şi nici una din cele peste 12 de agresiuni împotriva jurnaliştilor muntenegreni din ultimii 15 ani nu au fost elucidate.

În Slovacia, asasinarea jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak în luna februarie a dus la o criză politică şi la căderea guvernului prim-ministrului Robert Fico.