Categorie: Frontline News

ATENTATE DE WEEK-END ÎN AFGHANISTAN

BMTF, 7 mai – O explozie produsă duminică într-o moschee în provincia Khost din estul Afghanistanului s-a soldat cu cel puţin 17 morţi şi 34 de răniţi, anunţă surse locale citate de agenţia Reuters. Moscheea era folosită şi ca centru de înregistrare a votanţilor pentru alegerile legislative ce vor avea loc în octombrie.

Conform unui responsabil local, explozia a fost aparent provocată de un dispozitiv exploziv ascuns în moschee, nu de un atacator sinucigaş.

Deocamdată nici o grupare nu a revendicat acest atentat, ultimul dintr-o serie de atacuri comise începînd din luna aprilie asupra centrelor de înregistrare a alegătorilor şi care deja par să fi descurajat populaţia să intre în aceste centre. Talibanii, care au cerut localnicilor să nu participe la procesul electoral, au emis o declaraţie în care afirmă că nu au nici o implicare în atentatul de duminică.

Luna trecută, circa 60 de persoane au fost ucise într-un atac sinucigaş asupra unui centru de înregistrare a alegătorilor din capitala Kabul, atentat revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic.

Sîmbătă, un atentat la reşedinţa şefului poliţiei din Kandahar s-a soldat cu cinci morţi, dintre care trei terorişti.

Atacul a început prin detonarea unui autovehicul încărcat cu explozivi, la una din intrările reşedinţei generalului Abdul Raziq. Deflagraţia, în care şi-a pierdut viaţa un terorist sinucigaş, a ucis şi doi poliţişti, a anunţat un purtător de cuvînt al forţelor de ordine. Apoi, doi militanţi au luat cu asalt o altă intrare şi a urmat un schimb de focuri cu gărzile, timp de o oră, pînă cînd cei doi presupuşi talibani au fost ucişi.

Generalul Raziq nu se afla în reşedinţă în timpul atentatului, a precizat purtătorul de cuvînt.

ZIUA MONDIALĂ A LIBERTĂŢII PRESEI. La Reşiţa şi în lume!

BMTF, 3 mai – Marcată în fiecare an la 3 mai, Ziua mondială a libertăţii presei este celebrată în peste 100 de evenimente organizate pe întreg mapamondul. Reşiţa, nu face excepţie!

La ora 17, la Camera de Comerţ şi Industrie, jurnalista Dorina Sgaverdea îşi lansează volumul JOCURI ÎN IMPERIUL DE CENUŞĂ. TREI MINUTE LA RADIO ROMÂNIA REŞIŢA, apărut sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Dorina Sgaverdea este unul dintre jurnaliştii veterani ai acestui spaţiu care a publicat, de-a lungul anilor, interviuri care au marcat istoria presei din Banatul de Munte. Volumul ce va fi lansat astăzi cuprinde analize şi comentarii politice difuzate de studioul local al Postului Public de Radio, în perioada 2012 – 2014.

La Bucureşti, Preşedintele Klaus Iohannis a decis, joi, să retrimită Parlamentului pentru reexaminare Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi Societăţii Române de Televiziune (SRTv).

În Pakistan, considerat unul din cele mai periculoase locuri pentru presă, un grup de jurnalişti au mărşăluit în capitala Islamabad cu fotografii ale unor colegi decedaţi, alături de sloganul: „Ucis, dar nu redus la tăcere”.

La Londra, circa 100 de ziarişti s-au adunat în faţa sediului BBC şi au păstrat un moment de reculegere, arborînd fotografii ale reporterului BBC Ahmad Shah, în vîrstă de 29 de ani, ucis luni în Afghanistan.

Şi la Budapesta, mai mulţi ziarişti s-au reunit în faţa sediului instituţiilor publice de media, cerînd ca acestea să furnizeze informaţii obiective şi să acorde timp de antenă şi opoziţiei, în loc să se mulţumească să urmeze linia guvernamentală. Un raport al observatorilor OSCE a arătat că media publice au „favorizat” clar partidul Fidesz al premierului Viktor Orban în timpul campaniei în vederea alegerilor legislative care au avut loc luna trecut în Ungaria. Atingerile aduse libertăţii presei în Ungaria au ajuns pe prima pagină a celui mai mare cotidian din Finlanda, notează France Presse.

„Libertatea presei este elementul de bază al oricărei democraţii”, a declarat ministrul norvegian al afacerilor externe, Ine Eriksen Soreide, a cărei ţară se află în fruntea clasamentului pe 2018 al organizaţiei Reporteri fără frontiere (RSF) privind libertatea presei.

Potrivit RSF, în 2017 în lume au fost ucişi 50 de ziarişti profesionişti, cei mai mulţi în Siria – 12 – şi în Mexic – 11.

Bilanţul celor ucişi în 2018 a crescut deja dramatic, după dublul atentat sinucigaş revendicat de Statul Islamic produs luni la Kabul, soldat cu 25 de morţi, între care nouă ziarişti veniţi să acopere primul atac. Între cei ucişi se numără şi fotograful şef de la AFP Shah Marai. Corespondentul BBC Ahmad Shah a fost omorît în aceeaşi zi de indivizi înarmaţi neidentificaţi în estul Afghanistanului.

„Ziariştii din Afghanistan sînt printre cei mai curajoşi din lume”, a subliniat într-un comunicat Omar Waraich, director adjunct al organizaţiei neguvernamentale Amnesty International pentru Asia de sud.

Din 2016, 34 de ziarişti şi colaboratori ai media şi-au găsit sfîrşitul în această ţară, arată Reporteri fără frontiere.

În Filipine, producătorul de radio Edmund Sestoso a fost împuşcat luni de persoane înarmate la Dumaguete, în sudul ţării, şi a murit ziua următoare. „Moartea sa chiar înainte de ziua internaţională a libertăţii presei ne aminteşte că mai rămîn multe de făcut pentru libertatea presei în lume”, a notat Carlos Conde, cercetător pentru Human Rights Watch.

Prin mesajul său, pentru ediţia din 2018 a Zilei mondiale a libertăţii presei, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres, transmite celor aflaţi în funcţii de decizie să consolideze libertatea presei şi să protejeze jurnaliştii, subliniind că promovarea unei prese libere reprezintă dreptul nostru de a cunoaşte adevărul, potrivit www.un.org/en/events/pressfreedomday.

În 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) marchează cea de-a 25-a ediţie a Zilei mondiale a libertăţii presei la Accra, în Republica Ghana, în zilele de 2 mai şi 3 mai. Conferinţa organizată în comun de UNESCO şi guvernul Republicii Ghana este axată pe problemele mass-media şi transparenţa procesului politic, importanţa unui mediu juridic favorabil pentru libertatea presei, acordînd o atenţie deosebită rolului unei justiţii independente. De asemenea, pe agenda conferinţei sînt menţionate spre dezbatere şi provocările contemporane în a asigura libertatea presei online, urmînd să fie analizate lacunele legislative cu privire la libertatea de exprimare şi informare online.

Informaţia digitală este şi tema Forumului „Digital Transformation Forum, Governance x Watchdogs” desfăşurat între 3-4 mai, la Bucureşti. Organizat pentru prima dată în România, forumul se concentrează asupra modului în care tehnologiile informaţionale digitale contribuie la o mai bună guvernare şi ajută activitatea mass-media şi a societăţii civile, ca agenţi de pază ai democraţiei şi bunei guvernări, asigurîndu-se că politicile publice şi implementarea acestora servesc cu adevărat cetăţenii. Experţi guvernamentali, jurnalişti, reprezentanţi ai societăţii civile şi profesionişti în comunicare vor interacţiona cu omologii lor din peste 30 de ţări pe parcursul celor două zile ale forumului, care vor pune accent pe eficacitatea şi onestitatea guvernării, rolul mass-media şi contribuţia societăţii civile.

Ziua mondială a libertăţii presei reprezintă şi un prilej de a aduce un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesie.

În cadrul evenimentelor desfăşurate la Accra, la 2 mai, este acordat Premiul Mondial al Libertăţii Presei UNESCO/Guillermo Cano 2018, pentru a recunoaşte o contribuţie remarcabilă la apărarea sau promovarea libertăţii presei.

Fotojurnalistul egiptean Mahmoud Abu Zeid, cunoscut sub numele de Shawkan, a fost selectat de un juriu internaţional independent de profesionişti din domeniul mass-media ca laureat al Premiului Guillermo Cano pentru 2018. „Alegerea lui Mahmoud Abu Zeid aduce un omagiu curajului, rezistenţei şi angajamentului faţă de libertatea de exprimare”, a declarat Maria Ressa, preşedintele juriului, potrivit en.unesco.org/news/egyptian-photojournalist-mahmoud-abu-zeid-aka-shawkan-receive-2018.

Premiul, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an, din 1997, unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul este finanţat de Fundaţia Guillermo Cano Isaza (Columbia), Fundaţia Helsingin Sanomat (Finlanda) şi The Namibia Media Trust. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa. Juriul internaţional este alcătuit din 14 jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat ziua de 3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei – pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspîndi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat” dar şi ca un răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a produs Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă.

30 aprilie 2018. Zi nefastă în Afghanistan: 10 jurnalişti au fost ucişi!

BMTF, 1 mai – Bilanţul valului de atentate de ieri, din Afghanistan, este unul tragic pentru jurnalism: 10 jurnalişti au fost ucişi şi mulţi alţii răniţi, împreună cu civili şi copii, dar şi cu opt militari români din cadrul Batalionului 30 Vânători de Munte Protecţia Forţei.

Cel puţin 37 de persoane, dintre care 10 jurnalişti, şi-au pierdut viaţa luni în Afghanistan într-o serie de atentate sîngeroase la Kabul şi în sudul ţării, la Daman.

Un dublu atentat sinucigaş a lovit cartierul Shash Darak, din centrul capitalei afghane luni dimineaţa, fiind ucise cel puţin 25 de persoane, inclusiv fotograful şef al biroului AFP de la Kabul, Shah Marai. Alţi opt jurnalişti, care lucrau pentru diferite posturi de radio şi televiziune afghane, au fost de asemenea ucişi, şi şase răniţi, în cea de-a doua deflagraţie survenită în mijlocul reporterilor. Alături de Shah Marai, au fost ucişi: YarMohammad Tokhi, caméraman al postului ToloNews, Ebadollah Hananzi, journalist la radio Azadai (Europa Liberă), Sabvon Kakeker jurnalist la radio Azadai (Europa Liberă), Ghazi Rasoli caméraman al TV1, Norozali Rajabi (Khamoush), caméraman la TV1, Shah Marai Fezi, photographe al AFP , Salim Talash jurnalist al postului privat Mashal, împreună cu Ali Salimi caméramanul său, şi Maharam Darani, reporter la radio Azadai (Europa Liberă).

Toţi jurnaliştii au mai puţin de 30 de ani!

Atacul de la Kabul a fost urmat de un alt atentat sinucigaş la Kandahar (sud), soldat cu moartea a 11 copii, şi de moartea prin împuşcare a unui reporter afghan al BBC în limba paştună la Khost, în sud-estul Afghanistanului.

Dublul atentat de la Kabul a fost revendicat de Statul Islamic din Khorashan, care i-a denunţat într-un comunicat ”pe apostaţii forţelor de securitate şi ai media”. Cele două explozii s-au soldat cu cel puţin 25 de morţi şi 49 de răniţi, potrivit Ministerului afghan de Interne.

Organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) şi Centrul jurnaliştilor din Afghanistan (AJC) au înregistrat nouă jurnalişti ucişi la Kabul. ”Este vorba de cel mai sîngeros atac (împotriva jurnaliştilor) de la căderea regimului talibanilor în decembrie 2001”, a subliniat RSF într-un comunicat.

La sfîrşitul dimineţii, un nou atentat, comis cu o maşină-capcană de un kamikaze, a ucis 11 copii, care se strînseseră în jurul unui convoi militar al NATO, la Daman, în apropiere de aeroportul militar din Kandahar, în sud. Un număr de 16 persoane, inclusiv opt militari români şi doi poliţişti afghani, au fost rănite în atentat, care nu a fost revendicat.

Militarii români făceau parte dintr-un convoi format din 4 maşini blindate de tip MRAP (Mine-Resistant Ambush Protected) care se deplasa din baza militară Kandahar către Molla Abudlah Kariz, o localitate aflată la 15 kilometri sud distanţă, în Districtul Daman. Misiunea era una de tip KLL – cunoaştere, socializare şi consiliere a liderilor locali care luptă cu talibanii. După ce militarii au coborît din blindate, în zonă s-au strîns zeci de copii cărora militarii români le-au oferit dulciuri. Atunci un kamikaze şi-a detonat maşina. Deflagraţia a ucis pe loc 11 dintre copiii veniţi după bomboane şi i-a rănit pe militarii români. După producerea incidentului a fost securizată zona, conform procedurilor, iar militarii răniţi au fost evacuaţi de aliaţii americani pe calea aerului. Au fost duşi la spitalul militar din Kandahar.

Unul dintre militari, plutonierul major Ionescu Marius Valentin, a fost transportat astăzi, 1 mai, la Centrul Medical Regional din Landstuhl, Germania, pentru investigații medicale suplimentare și tratament de specialitate, starea lui de sănătate fiind stabilă. Valentin Ionescu a suferit răni la membrul superior drept, fiind internat, iniţial, la spitalul militar din Kandahar.

Ceilalti șapte militari din Batalionul 30 Protecţia Forţei „Vulturii Carpaţilor”, răniți și ei în incidentul produs luni, 30 aprilie, au fost externați, s-au întors în campusul batalionului românesc, unde rămîn sub supravegherea echipei medicale a detașamentului.

Şi un militar american a fost ucis luni în estul Afghanistanului, au informat forţele SUA, în acelaşi incident fiind de asemenea ucişi sau răniţi mai mulţi membri ai forţelor de securitate afghane. Un alt soldat american a fost rănit în incident şi este tratat la baza aeriană de la Bagram, cea mai mare a forţelor SUA pe teritoriul afghan, indică acelaşi comunicat.

Numărul exact al soldaţilor afghani ucişi sau răniţi nu este cunoscut. Ministerul Apărării de la Kabul a refuzat să comenteze pe marginea incidentului.

Forţele americane şi afghane şi-au intensificat atacurile şi loviturile aeriene împotriva ascunzătorilor Statului Islamic în provincia estică Nangarhar după anunţarea noii strategii a SUA în Afghanistan de către preşedintele Donald Trump în luna octombrie.

Militari romani răniți într-un atentat in Daman

Opt militari din Batalionului 30 Protecţia Forţei „Vulturii Carpaţilor” din Câmpulung Muscel au fost răniți luni, 30 aprilie, în Afghanistan, în jurul orei 9.00, ora României, în timpul unei misiuni în zona de responsabilitate, fiind ținta unui autovehicul capcană (VBIED – Vehicle-Borne Improvised Explosive Device), in Daman.

Militarii români făceau parte dintr-un convoi format din 4 maşini blindate de tip MRAP (Mine-Resistant Ambush Protected) care se deplasa din baza militară Kandahar către Molla Abudlah Kariz, o localitate aflată la 15 kilometri sud distanţă, în Districtul Daman. Misiunea era una de tip KLL – cunoaştere, socializare şi consiliere a liderilor locali care luptă cu talibanii. După ce militarii au coborît din blindate, în zonă s-au strîns zeci de copii cărora militarii români le-au oferit dulciuri. Atunci un kamikaze şi-a detonat maşina. Deflagraţia a ucis pe loc 11 dintre copiii veniţi după bomboane şi i-a rănit pe militarii români. După producerea incidentului a fost securizată zona, conform procedurilor, iar militarii răniţi au fost evacuaţi de aliaţii americani pe calea aerului. Au fost duşi la spitalul militar din Kandahar.

 Cei opt sint plutonierul major Ionescu Marius Valentin (41 de ani, căsătorit, aflat la a treia misiune în Afghanistan), plutonierul Rădoi Eugen Luci (39 de ani, căsătorit, o misiune în Kosovo, la a treia misiune în Afghanistan), caporalul clasa a III-a Ganță Adrian Bogdan (40 de ani, căsătorit, la a doua misiune în Afghanistan), caporalul clasa a III-a Popescu Florin Adrian (38 de ani, căsătorit, aflat la a doua misiune în Afghanistan), caporalul clasa a III-a David George Marian (34 de ani, căsătorit, la a doua misiune în Afghanistan), caporalul clasa a III-a Radu Ionel (39 de ani, căsătorit, la a treia misiune în Afghanistan), caporalul clasa a III-a Popelcă Petre (43 de ani, căsătorit, la a treia misiune în Afghanistan) și caporalul clasa a III-a Bădulescu Nicolae Marian (43 de ani, căsătorit, la a doua misiune în Afghanistan).

După producerea incidentului a fost securizată zona, conform procedurilor, și militarii răniți au fost evacuați la spitalul militar ROL 3 din Kandahar, unde sint luate toate măsurile pentru asigurarea celor mai bune condiţii de tratament şi îngrijire.
Militarii romani se află în stare stabilă. Potrivit informațiilor BMTF, unul dintre militari este în stare grava, ceilalți șapte având doar răni superficiale.

Militarii din Câmpulung Muscel execută o misiune în Afghanistan în perioada februarie – august 2018. Aceștia execută, în teatru, misiuni specifice de asigurare a protecţiei forţei din Baza Aeriană Militară Kandahar şi misiuni de instruire, consiliere şi asistenţă a Forţelor Naţionale Afgane. Unitatea militară din Câmpulung Muscel a mai executat misiuni în Kosovo (în anii 2005 şi 2007) şi Afganistan (în anul 2008).
În anul 2018, Armata României participă la misiunea NATO Resolute Support din Afghanistan cu 625 de militari, alţi aproximativ 300 fiind desfăşuraţi în operaţii sub comandă/mandat NATO, UE, ONU şi OSCE în alte regiuni.
În timpul misiunilor externe, 29 de militari şi-au pierdut viaţa şi alţi peste 185 au fost răniţi.
Situaţia de securitate în TO Afghanistan se menţine instabilă, cele mai multe incidente înregistrindu-se în provinciile din estul şi sudul Afghanistanului.
Forţele NATO care asigură securitatea bazelor militare şi a centrelor importante ale ţării rămin ţinte permanente ale unor posibile atacuri ale insurgenţilor.
România continuă să îşi menţină angajamentele în Teatrul de operaţii Afghanistan, efortul principal răm]ne concentrat pe asigurarea protecţiei forţei în Baza Militară Kandahar, concomitent cu participarea la instruirea, consilierea şi asistenţa forţelor de securitate afgane din comandamentele regionale Nord şi Sud.

 

UPDATE: DUBLU ATENTAT LA KABUL ÎMPOTRIVA JURNALIŞTILOR – CEL PUŢIN PATRU MORŢI

BMTF, 30 apr – Un fotograf al agenţiei France Presse, Shah Marai, a fost ucis luni în dublul atentat sinucigaş ce a lovit capitala afghană Kabul, a anunţat biroul AFP la faţa locului. Şeful serviciului foto AFP din Kabul, Shah Marai, a fost ucis în al doilea atentat comis de un kamikaze ce mergea pe jos şi s-a aruncat în aer în mijlocul reporterilor.

Printre altele, Ministerul Sănătăţii afghan a anunţat că cel puţin 21 de persoane au fost ucise, inclusiv un fotograf AFP şi alţi trei reporteri, şi 27 rănite în dublul atentat sinucigaş comis luni dimineaţă la Kabul. De asemenea, un fotograf al agenţiei Reuters a fost rănit de schije. „După primul atac sinucigaş în care o motocicletă a fost folosită, după 30 de minute, un al doilea atacator, care avea o camera foto pretinzînd că era jurnalist, a detonat explozibilii pe care îi avea asupra lui în mijlocul cameramanilor şi reporterilor şi echipajelor de salvare”, a declarat un oficial din cadrul poliţiei.

Statul Islamic din Khorashan a revendicat atentatul.

Şapte persoane au fost ucise şi 20 rănite într-un dublu atentat comis în capitala afghană Kabul luni dimineaţă, la o oră de vîrf, a anunţat un purtător de cuvînt al guvernului, în apropierea sediului serviciului de informaţii afghan şi a unui minister, informează site-ul cotidianului The Guardian.

Mai multe persoane rănite în urma exploziilor sînt tratate în Spitalului Wazir Akbarkhan.

În zona Shashdarak, unde a avut loc prima explozie, se află şi cîteva reprezentanţe străine. Ulterior, o a doua explozie s-a produs în faţa sediului Ministerului de Dezvoltare Urbană.

Cel puţin un jurnalist a fost ucis şi alţi doi răniţi şi se numără printre victimele primei explozii produse în zona Shashdarak din apropierea Ambasadei SUA şi agenţiei afghane de informaţii (NDS), a informat agenţia locală de ştiri ToloNews.

A doua explozie a avut loc la cîteva minute după prima, vizînd reporterii adunaţi la locul primei explozii, a confirmat purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul Hashmat Stanikzai.

Primul atentat, comis de un atacator sinucigaş pe o motocicletă, a avut loc cu puţin timp înainte de ora 8:00 locală lÎngă sediul NDS, a declarat purtătorul de cuvÎnt al Ministerului de Interne, Najib Danish.

„Un kamikaze la bordul unei motociclete s-a aruncat în aer unde se ţinea un curs de engleză în zona Shash Darak”, a spus el.

Sediul NDS a fost ţinta unui atentat-sinucigaş în martie cÎnd un kamikaze a trecut pe jos de barajul poliţiei şi s-a aruncat în aer la intrarea în birouri.

Talibanii din Afghanistan au anunţat săptămÎna trecută că încep ofensiva, la fel ca în fiecare primăvară. Pe 22 aprilie, o explozie la un centru de înregistrare a alegătorilor din vestul capitalei afghane s-a soldat cu 60 de morţi.

Oficialităţile din domeniul securităţii au avertizat asupra riscului unor atacuri la Kabul şi în alte regiuni din Afghanistan, înaintea alegerilor parlamentare programate în octombrie.

Un alt atentat a avut loc în această dimineaţă în provincia Nangarhar unde o maşină a poliţiei a fost lovită de un IED. Cel puţin patru persoane, dintre care trei poliţişti, au fost rănite.

RESTITUIRE ISTORICĂ: Giovanni Castaldo – „Restituor Daciae”

Manualele de istorie îl prezintă pe Mihai Viteazu ca fiind artizanul primei uniri a provinciilor româneşti, în anul 1600. Importanţa acţiunilor sale a fost pusă în valoare prin intermediul operelor literare ale paşoptiştilor, dintre care se remarcă „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul” a lui Nicolae Bălcescu. Documentele istorice ne dovedesc, însă, că lucrurile nu au stat chiar aşa, scrie revista DESCOPERĂ.

Potrivit documentelor, spaniolul Giovanni Battista Castaldo (1493-1563) este primul care a unificat principatele româneşti!

Cariera lui a fost una impresionantă, remarcîndu-se prin calităţile sale ostăşeşti, în armata împăratului romano-german Carol Quintul. Castaldo urcă rapid în ierarhia militară, obţinînd, în anul 1546, gradul de general. În 1551, spaniolul a primit misiunea de a conduce trupele austriece în lupta antiotomană din Transilvania. În tot acest timp, majoritatea trupelor turceşti erau concentrate în Orient, cele din Ardeal putînd fi uşor de învins. Generalul Castaldo devine, astfel, conducătorul de facto al Transilvaniei, pentru o perioadă de 5 ani.

Alături de Castaldo au luptat trupe de mercenari din Banat, spaţiu cunoscut în acea perioadă în cancelariile din Apus sub denumirea de ŢINUTUL CONDOTIERILOR DIN EST.

În tot acest timp, Castaldo se implică în toate sferele de conducere ale Principatului, de la administraţie şi armată, pînă la domeniul politic. Astfel, noul conducător al Transilvaniei reuşeşte să îi înlăture de pe tron pe domnitorul Moldovei, Ştefan Rareş, şi pe cel al Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul. În locul acestora au fost numiţi apropiaţi ai generalului, care aveau, practic, rolul unor vasali aflaţi în slujba împăratului habsburgic.

Putem spune că aceasta a fost prima unire a provinciilor în care populaţia românească era majoritară. Ea l-a avut ca protagonist pe Giovanni Castaldo, care, cu această ocazie, îşi atribuie titlul de „Restituor Daciae” („Unificatorul Daciei”). Mai mult decît atît, din această perioadă datează medalii, care prezintă, pe revers, următorul text în limba latină: „Captis Subactis Fusisque Regibus Navarae Daciae Et Olim Persarum Turcarum Duce” („Regatele Navarrei şi Daciei, aflate sub stăpînire turcească, au fost cucerite, subjugate şi înfrînte”).

În anul 1556, Castaldo este nevoit să părăsească Transilvania, pierzând puterea asupra teritoriilor cucerite în urmă cu doar 5 ani.

În anul 1595, Principele Transilvaniei, Sigismund Bathory (1572-1613), încheie un tratat la Praga, cu împăratul Rudolf al II-lea. Prin intermediul acestui document, Bathory dorea să fie numit „Principe al Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti”. Primeşte această titulatură, însă, sub o altă denumire şi anume cea de „Principe Imperial”. Bathory acţionează pentru a-şi pune în aplicare planul de aservire a Moldovei şi Ţării Româneşti. Într-o primă fază, reuşeşte să-l înlăture de la conducere pe domnitorul moldovean Aron Vodă, dînd ordin ca acesta să fie otrăvit. Teritoriul dintre Carpaţi şi Nistru intra, practic, sub stăpînirea Principelui transilvănean. În acelaşi an, 1595, o delegaţie a boierilor munteni, condusă de mitropoiltul Eftimie, pleacă spre Alba Iulia, din ordinul lui Mihai Viteazu. Intenţia domnitorului Ţării Româneşti era de a obţine sprijinul lui Sigismund Bathory în lupta antiotomană. Este semnat atunci un tratat de alianţă cu Transilvania, care acorda muntenilor ajutorul cerut, însă cu o condiţie: Ţara Românească să depună jurămînt de vasalitate faţă de Sfântul Imperiu Romano-German, reprezentat prin Sigismund Bathory. Principele Transilvaniei devenea, astfel, conducătorul de facto al Ţării Româneşti, în timp ce Mihai Viteazul trebuia să se mulţumească cu rolul de locţiitor al tronului.

Prin urmare, Bathory reuşeşte să aducă sub stăpînirea lui atît Transilvania, cît şi Moldova şi Ţara Românească, atribuindu-şi acum titlul de „Serenissim principe al Transilvaniei, Valahiei şi Moldovei”.

Ostilitatea faţă de jurnalişti, încurajată de politicieni, ameninţă democraţia

BMTF, 25 apr – Organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) avertizează, în raportul său annual, dat publicităţii astăzi, că intensificarea încercărilor de controlare a mass-mediei şi „climatul de ură şi animozitate” faţă de jurnalişti, încurajat de lideri politici, reprezintă „ameninţări la adresa democraţiei”.

Ostilitatea faţă de presă, alimentată de politicieni, nu mai este limitată doar la ţări cu regimuri autoritare, ci se resimte tot mai mult şi în cazul liderilor aleşi democratic, care nu mai percep presa drept un pilon al democraţiei, ci ca pe un adversar ce trebuie combătut.

Organizaţia afirmă că SUA, China şi Rusia conduc ofensiva împotriva libertăţii presei, citînd exemplul preşedintelui Trump care în mod regulat lansează atacuri personale la adresa jurnaliştilor, inclusiv catalogîndu-i drept „inamici ai poporului”, termen folosit în trecut de liderul sovietic Iosif V. Stalin.

Statele Unite, care au căzut două locuri în clasamentul pe 2018 comparativ cu anul precedent, ocupă locul 45, imediat după România.

Raportul, dat publicităţii miercuri, relevă o creştere a violenţei verbale la adresa presei din partea liderilor politici din Europa, menţionând Cehia, Slovacia şi Malta drept ţările europene unde s-au înregistrat cele mai mari regrese privind libertatea presei, fiind consemnate şi asasinări ale unor jurnalişti care anchetau legături ilicite între politicieni şi mediul de afaceri.

Organizaţia menţionează asasinarea jurnalistului slovac Jan Kuciak şi a jurnalistei din Malta, Daphne Caruana Galizia, ambii ucişi din cauza investigaţiilor pe care le făceau.

„China lui Xi Jinping se apropie tot mai mult de o versiune contemporană a totalitarismului”, susţine RSF, acuzând Beijingul (locul 176) că încearcă să exporte modelul opresiv de control al mass-mediei în regiunea Asia-Pacific.

În ceea ce priveşte Moscova (locul 148), organizaţia afirmă că Rusia lui Vladimir Putin „a înăbuşit vocile independente în plan intern … şi a extins reţeaua de propagandă prin intermediul unor instituţii mass-media precum RT (Rusia Today) şi Sputnik”.

Ca şi anul trecut, Norvegia este pe locul întâi în clasament din 180 de ţări, iar Coreea de Nord pe ultima poziţie. România ocupă locul 44.

În pofida evoluţiei pozitive a libertăţii presei în România, organizaţia trage un semnal de alarmă în legătură cu „transformarea mass-mediei în instrumente de propagandă politică” şi „temerile privind cenzura politică” în acest domeniu. „Mass-media a fost din ce în ce mai mult transformată în instrumente de propagandă politică (în special în anii electorali), unde politizarea excesivă a mass-mediei, mecanismele corupte de finanţare, politicile editoriale subordonate intereselor proprietarului şi infiltrarea redacţiilor de către serviciile de informaţii au devenit noul normal”, afirmă RSF.

„Mediul mediatic a fost, de asemenea, afectat de activităţile grupurilor de extremă-dreaptă cu legături cu Biserica Ortodoxă – ea însăşi parţial finanţată de stat – care se opun deschis libertăţii presei”, se mai arată în raport.

„Un proiect de lege propus de Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul Partidului Social-Democrat, care ar penaliza denigrarea României în străinătate şi va reintroduce defăimarea în Codul penal. Acesta a alimentat temerile cu privire la cenzura politică în mass-media”, adaugă RSF.

Cel puţin 57 de morţi la Kabul

BMTF, 23 apr – Cel puţin 57 de persoane au murit şi 120 au fost rănite duminică în atacul produs într-un cartier predominant şiit din vestul capitalei afghane, la un centru de distribuire a cărţilor de identitate pentru alegerile legislative care vor avea loc în luna octombrie. Atentatul s-a produs în vestul capitalei afghane, în cartierul cu populaţie majoritar şiită Dasht-e-Barchi.

Atacatorul sinucigaş şi-a detonat încărcătura explozivă la intrarea în centrul unde oficialii afghani emiteau cărţi de identitate (tazkira), în cadrul procesului de înregistrare a alegătorilor. Explozia a distrus maşini şi a spart ferestrele clădirilor din apropiere.

Atentatul a fost revendicat de organizaţia jihadistă Statul Islamic. Este cel mai grav atac comis la Kabul după ce aproximativ 100 de persoane au fost ucise în ianuarie cu o ambulanţă-capcană, şi marchează intrarea în febra electorală.

Centre de înregistrare a alegătorilor au fost deschise începînd cu 14 aprilie în Afghanistan în vederea pregătirii alegerilor legislative programate pentru 20 octombrie. Pînă în prezent, peste 50.000 de afghani din centre urbane s-au înregistrat, potrivit unui oficial al Comisiei Electorale Independente.

Tot duminică, un convoi al NATO a lovit accidental un copil care a murit ulterior la spital, a anunţat duminică misiunea alianţei, Resolute Support.

Copilul a fost dus la spital după ce forţele NATO i-au acordat primul ajutor, a precizat în comunicat purtătorul de cuvînt al misiunii, Martin O’Donnell. Accidentul s-a produs în apropiere de sediul misiunii Resolute Support de la Kabul.

Incidentul a generat proteste furioase în zonă şi că poliţia afghană a tras focuri de avertisment în aer pentru a dispersa mulţimea.