Categorie: Frontline News

12 RACHETE RUSEŞTI LA NIKOLAEV

BMTF, 29 aug – Potrivit unei informaţii de ultimă oră difuzată pe canalul Telegram, Guvernatorul Militar al Regiunii Nikolaev, Vitaly Kim a făcut un apel de urgenţă către toţi medicii din regiune să vină în oraş pentru că este mare nevoie de ajutorul lor. Cel puţin două persoane au fost ucise, iar alte 24 rănite astăzi, în urma unui atac cu rachete rusesc asupra oraşului Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ukrainei, a declarat şeful administraţiei militare regionale ukrainene, Vitaly Kim.

Loviturile au afectat clădiri de locuit şi instituţii de învăţămînt, a indicat vice-primarul oraşului, Vitaly Lukov, pe Telegram, adăugînd că echipe de salvare acţionează pe teren, iar potrivit guvernatorului militar, echipele de curăţenie degajează molozul din centrul oraşului în timp ce atacul este în plină desfăşurare.

Vitali Kim afirmase anterior că oraşul Nikolaev, în special centrul oraşului reşedinţă regională, se află un sub un atac devastator. “Ocupanţii ruşi au lansat rachete asupra centrului oraşului”, a precizat el pe Telegram, recomandînd localnicilor să rămînă în adăposturi.

Potrivit acestuia, cel puţin 12 rachete au lovit în cursul zilei de luni oraşul Nikolaev, dintr-un număr mai mare lansat de către forţele ruse, unele dintre acestea fiind doborîte de antiaeriana ukraineană. Una dintre rachete a lovit podul de intrare în oraş, care face legătura cu Odessa.

De la începutul invaziei, în urmă cu 6 luni, numai 23 de zile nu a fost bombardat de ruşi oraşul Nikolaev, ultimul obstacol important înainte de oraşul port-Odessa.

Puternicul atac asupra Nikolaevului are loc în timp ce armata ukraineană a anunţat că a trecut la contraofensivă în sudul Ukrainei cu scopul preluării sub control a oraşului Herson, ocupat în prezent de forţele ruse. “Astăzi am început acţiuni ofensive în diferite direcţii, inclusiv în regiunea Herson”, a declarat purtătoarea de cuvânt a comandamentului militar ukrainean pentru sudul ţării, Natalia Humeniuk, citată de televiziunea locală Suspilne.

Serghei Aksionov, guvernatorul prorus al Crimeii, a dezminţit anunţul purtătoarei de cuvînt a Comandamentului Operativ Sud, calificînd afirmaţiile acesteia drept “noi informaţii false ale propagandei ukrainene”.

Contraofensiva, demult anunţată, nu a putut fi confirmată din surse independente.

GIBRALTARUL LASĂ REŞIŢA FĂRĂ YAHT

BMTF, 24 aug – Un yaht confiscat de la un oligah rus a fost scos la licitaţie în Gibraltar, acesta fiind prima astfel de vînzare după declanşarea invaziei ruseşti în Ukraina, în luna februarie. Iahtul „Axioma”, de 72 de metri, i-a aparţinut miliardarului Dmitri Pumpianski. Autorităţile din Gibraltar au anunţat că au primit zeci de cereri pentru navă. Iahtul este evaluat la 74 de milioane de dolari, însă este de aşteptat ca preţul de vînzare să fie mai mic. „Axioma”, sub pavilion maltez, are cinci punţi, o piscină, o sală de cinema 3D, un jacuzzi, spa şi o sală de sport. Sigur, la fel ca Turnul Eiffel a fost construit cu oţel de la Reşiţa…

E o glumă, evident, dar are legătură cu Reşiţa pentru că Pumpianski este patronul fostului combinat siderurgic care datează din 1771!

Dmitri Pumpianski, Președintele Consiliului de Administrație al PJSC Pipe Metallurgical Company (TMK), precum și membrii familiei acestuia se află sub sancţiunile instituite de Uniunea Europeană după 24 februarie. Consiliul UE a menţionat că, pe 24 februarie, Pumpianski a participat la o întîlnire cu mai mulți oameni de afaceri ruși, președintele rus Vladimir Putin și alți membri ai guvernului.

Miliardarul Dmitri Pumpianski controlează grupul rusesc TMK, care în România deține producătorul de țevi TMK Artrom Slatina din care face parte Combinatul Siderurgic Reşiţa, şi are peste 2300 de angajaţi. Pumpianski a demisionat de la conducerea conglomeratului după ce a fost trecut de Uniunea Europeană pe lista de oligarhi ruşi sancţionaţi, se arată într-un comunicat al companiei. „TMK anunţă că Dimitri Pumpianski a demisionat din calitatea de beneficiar al PAO TMK (UBO) şi din calitatea de membru al Consiliului de Administraţie al Companiei în vigoare din 9 martie 2022”, transmit reprezentanţii TMK.

La nivel european, TMK are afaceri de circa 300 mld. euro şi produce anual peste 200.000 de tone de ţevi de oţel. Companiile TMK din România însumează circa 2.350 de angajaţi şi afaceri de 2 mld. lei. Acum şi fără yaht!

ZAPOROJIE, O MIZĂ MAI MARE DECÎT SE TRÎMBIŢEAZĂ

BMTF, 22 aug – Forţele ruse care ocupă centrala nucleară uKraineană de la Zaporojie se pregătesc să o racordeze la Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, şi o avariază realizînd această reorientare a producţiei de energie electrică, a avertizat operatorul ukrainean Energoatom, notează AFP și Agerpres. „Militarii ruşi prezenţi în centrala nucleară de la Zaporojie implementează programul (operatorului rus) Rosatom vizînd racordarea centralei la reţelele electrice din Crimeea”, a spus preşedintele Energoatom, Petro Kotin, la televiziunea ukraineană.

Situată în apropierea oraşului Energodar de pe fluviul Nipru, nu departe de peninsula ukraineană Crimeea (sud), centrala, cea mai mare din Europa, are şase din cele 15 reactoare ukrainene, capabile să alimenteze patru milioane de locuinţe. Ea a intrat sub controlul trupelor ruse pe 4 martie, la scurt timp după începerea invaziei Ukrainei pe 24 februarie. Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc că au bombardat-o, fără ca vreo sursă independentă să poată confirma. Preşedintele ukrainean, Volodimir Zelenski, a fluturat spectrul dezastrului de la Cernobîl.

Şi fostul campion mondial la box la categoria grea Vladimir Kliciko a atenţionat că luptele de la centrala nucleară Zaporojie din Ukraina ar putea duce la o catastrofă mult mai mare decît cele care au avut loc la Fukushima şi Cernobîl, informează Ukrinfo. Vladimir Kliciko, fratele mai tînăr al primarului Kievului, Vitali Kliciko, şi el fost boxer profesionist, a spus că nu este clar cum rezistă personalul ukrainean în interiorul centralei ocupate de forţele ruse.

Potrivit lui Vladimir Kliciko, centrala şi specialiştii în domeniul fizicii nucleare care lucrează acolo sînt ţinuţi „ostatici” de Moscova.

Prezent vineri în această ţară, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut Rusiei să nu deconecteze centrala Zaporojie de la reţeaua ukraineană de electricitate, după ce operatorul ukrainean Energoatom a evocat o astfel de intenţie a Rusiei.

Forţele ruse au ocupat zona din jurul centralei Zaporojie în martie. Centrala, încă operată de personal ukrainean, rămîne aproape de linia frontului şi a fost lovită de obuze de mai multe ori în ultimele săptămîni, inducîndu-se temeri asupra unui dezastru nuclear. Ukraina şi Rusia s-au învinuit reciproc pentru bombardamentele din şi în jurul complexului de reactoare nucleare din sudul Ukrainei.

Rusia a respins apelurile internaţionale de a-şi retrage trupele de la centrală, însă a spus că va permite accesul unui grup de experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrală.

Preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că o misiunea a AIEA va trebui să fie prezentă doar în teritoriile care nu sînt ocupate de Rusia, cerînd aşadar ca mai întîi trupele ruse să se retragă din zona centralei înainte ca o misiune AIEA să vină la faţa locului. Kievul insistă asupra creării unei zone demilitarizate în jurul centralei, solicitare considerată inacceptabilă de către Moscova.

Nu este pentru prima dată cînd preşedintele ukrainean încearcă să limiteze implicarea internaţională în conflictul din Ukraina. O atitudine similară a mainifestat în situaţia exprotului de cereale şi doar presiunea proprietarilor agricoli din ukraina, în special americani şi olandezi, care ar fi pierdut zeci de milioane de dolari, l-au făcut să cedeze.

În acest moment, centrala nucleară de la Zaporojie furnizează energie electrică pentru regiunile Zaporojie, Herson şi Dnipropetrovsk, parţial ocupate de Rusia care are tot interesul să ofere populaţiei un minim de confort prin furnizarea de energie electrică ieftină. De asemenea, armata rusă se foloseşte de centrala nucleară ca de un scut, pentru a adăposti echipamente militare, muniţie şi armament greu, pe teritoriul centralei şi în oraşul Energodar, mizînd pe “linia roşie” a nebombardării centralei de către ukraineni. Acest lucru pare că nu funcţionează, armata ukraineană lansînd în ultimele săptămîni, mai multe atacuri cu rachete asupra teritoriului centralei nucleare. Orice logică elementară spune că ruşii nu-şi pot bombarda proprii oameni şi proriile echipamente, lovind propriul scut de protecţie.

Există speulaţii că centrala de la Zaporojie ar fi parte dintr-un program secret de îmbogăţire a uraniului pentru crearea de arme nucleare, program dezvoltat de Ukraina cu sprijinul partenerilor americani, în perioada în care actualul preşedinte Biden, îndeplinea funcţia de vicepreşedinte în Administraţia Obama. Nu există informaţii oficiale în acest sens, însă persuasiunea cu care se încearcă crearea unui “caz” la centrala nucleară ne face să credem că se pregăteşte o acţiune specială la acel obiectiv. Presupunerea este aproape de adevăr, mai ales că un oficial britanic a solicitat ca în cazul unui incident nuclear la Zaporojie armatele NATO să intervină pe teritoriul statului vecin, iar zvonuri despre implicarea armatei britanice în războiul ukrainean au început să circule în armata Coroanei.

EXTRATEREŞTRII SÎNT PRINTRE NOI!

BMTF, 13 aug – De cîteva zile, opinia publică internaţională, care urmăreşte evenimentele de pe frontul din Ukraina, a aflat un nume nou: Saki, un aerodrom aflat în peninsula Crimeea, lovit în mod misterios şi letal, zilele trecute, precum într-un film cu extratereştrii.

În atacul ce pare “extraterestru” din imaginile postate pe canalele Telegram, Rusia a pierdut mai multe aeronave moderne de luptă, munţie dar şi piloţi experimentaţi, spun sursele, pentru că, povestea despre Saki este una pe surse şi confirmări indirecte. Distrugerea aeronavelor militare ruseşti în exploziile de pe aerodromul Saki, de lîngă satul Novofedorivka, din Crimeea, a provocat Rusiei prejudicii de peste 300 de milioane de dolari – estimează redacţia ukraineană a revistei „Forbes”. Potrivit publicaţiei, înainte de exploziile din 9 august, pe aerodromul Saki erau aeroaeronave în valoare de 650-850 milioane de dolari. „Forbes” a calculat că un avion de tip Su-30SM costă 50 de milioane de dolari, modelul Su-24MR – 6 milioane de dolari, iar aeronava de tip IL-76 – 86 de milioane de dolari. „Ţinînd cont de faptul că au fost distruse nouă avioane şi dacă presupunem că toate cele nouă au fost mai ieftine decît Su-24MR, valoarea totală a pierderilor ruseşti ar fi de aproximativ 55 de milioane de dolari, dar dacă Su-30SM valorează mai mult (decît preţul sugerat de „Forbes” – n.r.), înseamnă că pierderile ajung la 450 de milioane de dolari” – titrează „Forbes” Ukraina.

Indiferent de valoarea pierderilor, autorul atacului rămîne, deocamdată, necunoscut. Ruşii spun că exploziile au fost accidentale, deşi imaginile din satelit indică altceva! Imediat după atac, un oficial ukrainean, sub protecția anonimatului, a declarat pentru New York Times că „aceasta a fost o bază aeriană de la care decolau în mod regulat avioane pentru atacuri împotriva forțelor noastre din teatrul de operațiuni din sud”. Oficialul nu a vrut să dezvăluie tipul de armament folosit în atac și s-a rezumat doar la a spune că „a fost folosit un dispozitiv de fabricație exclusiv ucraineană”. Ukraina nu și-a asumat însă oficial responsabilitatea atacului, deşi dovezile sugerează posibilitatea unui atac țintit, scrie BBC. La scurt timp, preşedintele Zelensky a interzis colaboratorilor săi apropiaţi comunicarea de informaţii neoficiale “pe surse”, presei internaţionale, iar Mihailo Podoliak, consilierul şefului administraţiei preşedintelui ukrainean, a respins responsabilitatea Kievului pentru exploziile produse la baza aeriană din Crimeea. Cu toate acestea, şefa centrului de presă al Forţelor de Apărare din sudul Ukrainei, acolo unde noi ne aflăm, Natalia Humeniuk, a declarat că ceea ce s-a întîmplat în Crimeea este „exact acel fenomen în cazul căruia nu putem determina cauza, dar suntem destul de mulţumiţi de rezultat„.

Într-un interviu acordat pentru agenţia ukraineană RBC, la o zi de la atacul asupra aerioportului militar din Crimeea, generalul Dmitri Marcenko, fost coordonator al apărării de la Mikolaiv şi Odessa, susţine că eliberarea Hersonului, oraş aflat sub ocupaţie temporară rusă, ar putea avea loc foarte repede, însă a făcut apel la populaţie „să mai aştepte puţin”. Marcenko nu a oferit detalii privind un termen anume pentru eliberarea oraşului Herson şi a întregii regiuni, însă a remarcat că procesul „nu va fi atît de lung pe cît se aşteaptă toată lumea”. „Va fi rapid. Să mai aştepte puţin” – a afirmat generalul. Acesta a adăugat că locuitorii Hersonului „vor vedea şi auzi totul” în viitorul apropiat.

La rîndul său, Ministrul ukrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a declarat astăzi, ironic, pentru postul danez Danmarks Radio (DR) că exploziile care au avut loc, pe 9 august, la o bază aeriană din Crimeea au fost cauzate, probabil, de „încălcarea cerinţelor de siguranţă la incendiu” – scrie RBC. „Răspunsul meu este foarte simplu: cred că soldaţii de la această bază au încălcat regulile. Probabil că au aruncat mucuri de ţigară în acelaşi timp în mai multe locuri. Şi am văzut rezultatul acestui lucru. Aşa că fumatul în locuri nesigure este foarte periculos” – a afirmat ministrul, întrebat dacă partea ucraineană are vreo legătură cu exploziile din Crimeea.

Aşadar, deocamdată exploziile de la Saki par desprinse din filmele cu extratereştri. Nu şi dacă ne întoarcem la declaraţia din 20 iulie a ministrului ministrul ukrainean al apărării, Oleksi Reznikov! Acesta spunea că Ukraina este interesată de testarea sistemelor de arme moderne pe cîmpul de luptă, astfel că invită producătorii să-și testeze noile echipamente, potrivit agenției ukrainene de presă RBC. „Acum, Ucraina este, de fapt, un poligon de testare. Multe arme sînt testate în condiții reale de luptă împotriva armatei ruse. Aceştia au sisteme de război electronic și comunicații, apărare aeriană, rachete de croazieră și rachete balistice, precum și alte echipamente” – a subliniat ministrul, în cadrul unei discuții organizate de Consiliul Atlantic. În opinia ministrului, pentru partenerii din Polonia, SUA, Franța, Germania sau Turcia, aceasta este o șansă bună de a-și testa armele, citează Rador.

De aceea susţin, poate nu va trece mult pînă vom afla că extratereştrii sînt printre noi! Şi cine sînt ei!

BĂTĂLIA PENTRU HERSON S-A MUTAT ON-LINE

BMTF, 10 aug – Astăzi, afirmaţia potrivit căreia “adevărul este prima victimă a războiului”, poate fi nuanţată, dacă ne referim la mesajele şi informaţiile existente în spaţiul virtual. Cititorii noştri ştiu că adevărul din spaţiul virtual este mult mai apropiat de… “dilema cîinelui”. De cînd a devenit un fenomen de masă, la mijlocul anilor 2000, social media a avut un impact important asupra acţiunilor de protest, mişcărilor de stradă, recvoluţiilor şi războaielor. Tunisia, Egipt sau Syria sînt doar trei exemple semnificative! O serie de progrese tehnologice din ultimii ani, combinat cu nivelul ridicat de utilizare a rețelelor de socializare, face, însă, ca situația din Ukraina să fie unică.

Potrivit unui sondaj realizat de organizația non-guvernamentală Opora în urmă cu trei luni, mai mult de 76% dintre ukraineni folosesc rețelele de socializare pentru a se informa cu privire la desfășurarea războiului, iar canalele online – în special Telegram – au devenit cea mai populară sursă de știri din țară. Canalele online au devenit un instrument important pentru a organiza rezistența și a strînge fonduri, dar şi pentru a comunica informaţii tactice despre grupuri de luptă, coordonate gps, ţinte importante, iar rețelele de socializare sînt utilizate pentru a mobiliza sprijinul internațional sau a lansa mesaje contradictorii. Oficialii guvernamentali ukraineni s-au bazat pe platformele online încă de la începutul războiului, pentru a răspîndi mesaje de rezistență! La fel procedează adversarul rus, pentru că social media este o sabie cu două tăișuri: ambele părți aflate în conflict distorsionează faptele și manipulează opinia publică cu scopul de a influența cursul războiului.

Ziua de astăzi este un exemplu foarte bun pentru cele spuse înainte. Autorităţi şi lideri de opinie ukraineni şi ruşi au transmis informaţii contradictorii referitoare la Regiunea ocupată Herson, din sudul ţării, semn că aceasta este deosebit de importantă pentru fiecare dintre combatanţi.

Potrivit informaţiilor difuzate de Administraţia regională de Stat din Herson, organismul ukrainean care se subordonează Guvernului de la Kiev în regiunea ocupată, personalul militar al Federației Ruse a început să-și evacueze familiile în masă din Hersonul ocupat din cauza atacurilor recente ale armatei ukrainene pe podurile Antonivsky şi Kakhov. De asemenea, administrația regională ukraineană a Hersonului a dezvăluit că administraţia provizorie rusă a regiunii grăbeşte pregătirile pentru organizarea referendumului de independenţă faţă de Ukraina, denunţînd însă, în acest context, înmulţirea punctele de ajutor social al cetăţenilor din oraş organizate de ruşi, care oferă, inclusiv, sume de bani, în ruble familiilor cu cel puţin trei copii, pentru cumpărarea de alimente şi materiale sanitare.

La rîndul său, adjunctul şefului Administraţiei Provizorii ruse a Regiunii Herson, Ekaterina Gubareva, informa că aşezările din Regiunea Nikolaev, vecină Hersonului, care au intrat sub controlul armatei ruse în timpul operaţiunii speciale, temporar pînă la eliberarea Oraşului Nikolaev, vor fi ataşate administrativ Regiunii Herson. Acest lucru este necesar pentru plata ajutoarelor sociale, acordarea de asistenţă umanitară şi asigurarea unei vieţi normale în sate, a explicat Gubareva.

Întrebarea este: cum administrează ruşii localităţi anexate temporar de la Nikolaev, dacă astăzi fugeau cu familiile spre zone mai sigure?

Peste cîteva ore, o altă pereche de ştiri a lovit cititorul canalelor Telegram: Gheorghi Juravko, şeful administraţiei provizorii civile şi militare, numită de Rusia, după ocuparea teritoriilor Ukrainei, a districtului Oleşki din regiunea Herson, declara pentru Agenţia rusă de presă TASS că “judecînd după cozile formate de cei care doresc să obţină paşapoarte ruseşti, mulţi locuitori ai regiunii Herson, doresc ca regiunea să devină parte componentă a Rusiei”.

Replica a venit de la Generalul ukrainean Dmitro Marcenko, cel care a coordonat apărarea oraşelor Mikolaiv şi Odessa, care susţine că oamenii din Herson sînt foarte pro-ucraineni şi nu permit ocupanţilor să-şi implementeze scenariile referitoare la „referendum” şi „lumea rusă”. Potrivit generalului, „Ofiţerii din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei discută între ei despre faptul că, în Herson, nu reuşesc să implementeze scenariul pe care l-au folosit în Crimeea. Marcenko este ferm convins că „autoritatea” ocupantă din Herson nu va organiza nici un fel de „referendum”.

Cele patru declaraţii, în oglindă, sînt citite atît pe canalele de limbă rusă, cît şi cele de limbă ukraineană, la sfîrşitul zilei rămînînd doar ideea că Hersonul este extrem de important pentru ambele tabere aflate în conflict. Astfel de confruntări în social media vor mai continua mult după terminarea războiului. Cînd va fi acesta? Generalul Marcenko susţine că Ukraina poate pune capăt războiului cu Rusia şi poate cîştiga în primăvara viitoare, ajungînd la graniţele sale din 1991. „Dacă avem cantitatea de arme care ni s-a promis, de care avem nevoie, atunci, cred că, în primăvara viitoare, vom sărbători victoria” – a afirmat generalul, într-un interviu acordat agenţiei ukrainene de presă RBC. Potrivit lui Marcenko, Ukraina a trecut deja de „punctul fără întoarcere”, aşa că acum este absolut imposibil să vorbim despre vreo negociere prin renunţarea la vreun teritoriu. Fie doar şi în social media!

LA RĂZBOI, CA LA RĂZBOI…

BMTF, 3 aug – Ukraina exportă cereale şi ulei alimentar pe mare, pe Dunăre şi pe uscat. Operațiunea de export a grîului ukrainean prin România și Polonia este anevoioasă și costisitoare dar se derulează la o scară nemaivăzută. Potrivit unui comunicat al Radei Supreme de la Kiev, România sprijină exportul ukrainean de cereale pe mare, pe Dunăre, pe rute auto şi pe calea ferată.

Ieri, coada de autotrenuri încărcate cu cereale dinspre Ukaina spre Republica Moldova şi România, prin frontiera de la Giurgiuleşi se întindea pe 50 de km, de cele mai multe ori, pe două rînduri. Sînt mii de autotrenuri care aşteaptă chiar şi două săptămîni să treacă frontiera ukraineană încărcate cu cereale, sau ulei alimentar. Ieşirea autotrenurilor se face prin punctul de trecere de la Giurgiuleşti, sau cu bacul pe la Isaccea. De asemenea, un alt şir uriaş de camioane aşteaptă să fie descărcat în vapoare în portul fluvial Reni, apoi, prin Canalul Bîstroe cerealele ukrainene să ajungă la destinaţii îndepărtate.

80% dintre autotrenurile văzute pe aceşti 50 de km sînt înmatriculate în Ukraina, restul aparţinînd transportatorilor turci.

Presiunea pe porturile fluviale Reni şi Ismail a scăzut în ultimele zile odată cu reluarea activităţii portului maritim Odessa. De altfel, Nava Razoni a devenit prima navă care a părăsit portul ukrainean de la Marea Neagră, transportînd 26.000 de tone de porumb în portul libanez Tripoli. În prezent, cu o viteză de 11,7 noduri (21,6 km/h), a trecut de strîmtoarea Bosfor. În celelate porturi ale Odessei la Mare sînt în prezent, încărcate, 15 nave cu cereale și alte produse alimentare care aşteaptă să plece în cursă.

Aproximativ 22 de milioane de tone de cereale au fost blocate în Ukraina din cauza provocărilor de infrastructură și a blocadei navale. Zona de agricultură de risc din Ukraina se ridică la 202.600 de kilometri pătrați, ceea ce reprezintă aproximativ 34% din suprafața totală a terenului Ukrainei.

În paralel cu această operaţiune logistică uriaşă, Occidentul continuă să livreze arme, să se implice în transportul lor și să asiste cu informații, strategii și fonduri Ukraina, în conflictul declanşat pe 24 februarie de Federaţia Rusă. Efortul militar pare să dea roade. În Est, asalturile în valuri ale militarilor ruşi sînt respinse de apărarea ukraineană, iar în sud, armata ukraineană cu comandamentul la Odessa, recuperează teritorii, în special în regiunea Herson.

Purtătorul de cuvînt al Comandamentului operațional „Sud”, Vladislav Nazarov, care a prezentat ieri situația operativă din regiunile de sud ale Ukrainei, pînă la ora prînzului, declara că numărul așezărilor eliberate de sub ocupația rusă în regiunea Herson din sudul țării a crescut cu încă 7, ajungînd la 53.„Situația în zona de responsabilitate a noastră este stabil tensionată, dar controlată. Inamicul continuă să desfășoare operațiuni de luptă pe linia fortificată de apărare. Nu au fost detectate modificări semnificative în compoziția și poziția inamicului”, a spus Nazarov. Armata ukraineană SUD lovește intenes pozițiile rusești în regiunea Herson, sugerînd astfel pregătirea unei contraofensive, anunţată, de altfel, chiar de preşedintele Zelenski.

În jurul orei 4 dimineaţa, forțele ruse au efectuat două lovituri aeriene asupra a două zone din Mykolaiv, cu sisteme de rachete S-300 și Uragan. Ca urmare, căminul uneia dintre universități a fost avariat. Un agent de securitate care a fost rănit, a fost salvat de sub dărîmături. Nu există alte victime. De asemenea, clădirile de locuințe din vecinătate sînt avariate. Din cauza impactului și a resturilor exploziei, într-un magazin alimentar a izbucnit un incendiu, care a fost stins rapid. Informațiile despre victime sînt în curs de clarificare.

Deşi armata rusă a ocupat poziţii defensive în regiunea Herson, continuă să atace , cu o frecvenţă sporită, Nikolaevul şi regiunea acestuia, fără a-şi manifesta intenţia de a declanşa şi o operaţiune terestră. Oraşul Nikolaev, care se află în aria de responsabilitate a Regimentelor Ukrainene din Sud, este considerat o poartă către Herson şi Odessa şi a fost bombardat în mod repetat de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie.

O explicaţie pentru bombardamentul masiv asupra Nikolaevului ar fi că oraşul a devenit de fapt sediul mișcării de rezistență pe frontul de sud. La intrarea în oraş, trecînd pe lîngă punctele de control, se văd panouri publicitare stradale care înfățișează o figură neagră acoperită cu o glugă, cu fața ascunsă și textul: „Kherson, ai sprijinul Rukh (Mișcarea de Rezistență): partizanii văd totul”. Rukh Oporu nu este doar un grup… Este o chestie uriașă, este rezistența totală împotriva inamicului!

De altfel, mişcarea de rezistenţă a fost pregătită de Ukraina cu puțin timp înainte de declanşarea războiului, cînd și-a întărit forțele speciale, parțial pentru a crea și a gestiona o mișcare de rezistență. Autoritățile au publicat chiar și instrucțiuni pentru potențialii partizani, în format PDF: cum să taie cauciucurile mașinilor invadatorilor, cum să toarne zahăr în rezervoarele lor sau cum să nu se supună ordinelor la locul de muncă.

Tot grupul de rezistenţă este cel care trimite drone peste linia frontului, la Herson, pentru a urmări ținte pentru armată. Toți participanții sînt voluntari şi civili, nu soldați. Ei colectează bani pentru echipamentele lor scumpe prin intermediul rețelelor sociale. Gherilele luptă pentru a împiedica ocuparea Hersonului de către trupele ruse pe o perioadă nedeterminată şi pentru a zădărnici un referendum pe care Moscova pare să se pregătească să-l organizeze acolo.

Regiunea Herson pentru Rusia este o regiune strategică, o sursă de apă pentru Crimeea, pe care a anexat-o în 2014. În plus, coridorul terestru care leagă Rusia de peninsulă trece prin regiunea Herson.

Reconstrucția Ukrainei este deja planificată

BMTF, 25 iul – Cum spuneam în urmă cu două luni, reconstrucţia Ukrianiei după război este deja planificată. Statul român trăieşte, din nou, cu iluzii, firmele româneşti NU vor participa la reconstrucţie. Poate, cel mult la nivel de sub-contractare şi ceva mă face să cred că pe banii noştri, ca parte a “ajutorului frăţesc”, a contribuţiei pentru reconstrucţie…

Reconstrucția facilităților de producție, cum ar fi depozitele de petrol sau instalațiile agricole, pentru a pune din nou economia pe picioare, este o prioritate de top, deoarece acest lucru ar permite Ukrainei să își reia exporturile și să aibă unele intrări financiare, a declarat ministrul adjunct al justiției din Ukraina, Iryna Mudra, într-un interviu pentru EURACTIV https://www.euractiv.com/section/europe-s-east/news/necessary-to-revive-the-economy-for-ukraine-reconstruction-says-deputy-minister-of-justice/.

Chiar dacă războiul este încă în desfășurare, reconstrucția Ukrainei este deja planificată. Care sînt prioritățile pentru această reconstrucție?

Trebuie să fie facilitățile de producție care au fost distruse – depozitele de petrol, tot ceea ce ține de agricultură și de producția de produse agricole. În primul rînd, este necesar să se revigoreze economia, astfel încît economia să funcționeze. Adică, pentru ca producția să funcționeze, putem exporta în continuare, ceea ce ne permite, de asemenea, să cîștigăm bani. În al doilea rînd, este vorba de locuințe pentru cetățenii care au rămas fără case. Avem o mulțime de persoane strămutate în interiorul țării care au nevoie de locuințe și trebuie să facem acest lucru cît mai curînd posibil.

Continuarea aderării la UE și ajutorul financiar acordat Ukrainei sînt strîns legate de reformele din Ukraina. Una dintre cerințele esențiale pentru menținerea statutului de candidat la UE pentru Ukraina este reforma judiciară, care introduce un set de măsuri pentru îmbunătățirea sistemului judiciar ukrainean. Care sînt prioritățile actuale ale reformelor din Ukraina și care este posibilul calendar?

Timpul nostru este împărțit după cum urmează: 50% luptăm în război, 50% lucrăm cu reformele. Președintele a stabilit sarcini foarte ambițioase pentru guvern – să realizeze reformele cît mai curînd posibil. Nu am avut nici dorința, nici capacitatea de a o lungi ani de zile, așa că am început să ne mișcăm. Pentru Ministerul Justiției, reforma judiciară și reforma justiției sînt esențiale. În ceea ce privește reforma judiciară, unul dintre principalele obiective este de a restabili activitatea Consiliului Suprem de Justiție [n.red. – autoritatea judiciară din Ukraina, ale cărei atribuții includ prezentări către președinte cu privire la numirea judecătorilor, eliberarea judecătorilor, examinarea cazurilor de infracțiuni] pentru a forma un personal judiciar profesionist și transparent. De asemenea, pînă la sfîrșitul anului 2022, trebuie să adoptăm o lege pentru selectarea judecătorilor pentru Curtea Constituțională a Ucrainei (CCU). Înțelegem că și CCU, în calitate de cel mai înalt organism judiciar, trebuie să fie formată [și repornită] cît mai curînd posibil. Trebuie să continuăm reformele sistemului de aplicare a legii, a Procuraturii Generale. Trebuie – și am început deja – să punem în aplicare o reformă care va reduce influența așa-numiților oligarhi – oameni cu bani și alte puteri – de a influența economia și securitatea țării. Pentru aceasta, am creat un registru al oligarhilor. Trebuie să adoptăm o lege care va reduce influența oligarhilor și va oferi posibilitatea de a introduce o procedură completă de verificare a acestor persoane, astfel încît [mass-media] să nu fie monopolizată de anumiți oligarhi.

Reforma judiciară în Ukraina și numirea șefilor Parchetului specializat anticorupție (SAPO) și a Biroului Național Anticorupție din Ukraina (NABU) – aceste aspecte au fost o preocupare pe termen lung atît în Ukraina, cît și pentru partenerii occidentali. Ce a schimbat războiul în aceste procese?

Am mers în direcția numirii atît a șefului SAPO, cît și a șefului NABU. Războiul a schimbat oarecum planurile, nu numai în ceea ce privește desemnările. Înțelegem preocupările colegilor europeni și ale colegilor de pe alte continente, iar președintele a făcut, de asemenea, din acest aspect o prioritate. Acestea sînt organisme alese prin concurs; concursul a fost lansat. Este o chestiune de zile, poate, de săptămîni, pentru ca acesta să se încheie. Războiul a ajustat calendarul în această privință, dar procesul se încheie.

ÎNCEPE CONTRAOFENSIVA ÎN HERSON

BMTF, 12 iul – Armata ukraineană a anunţat luni seara începerea unei contraofensive împotriva trupelor ruse care ocupă zone din regiunea Herson (sudul Ukrainei), relatează DPA, preluată de Agerpres.

Un depozit rusesc de arme a fost lovit în localitatea Nova Kahovka, a indicat Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ukrainene într-un buletin informativ privind situaţia de pe front pe pagina sa de Facebook. În urma acestui atac, un obuzier şi echipamente militare au fost distruse, iar trupele ruse au pierdut peste 50 de soldaţi, potrivit părţii ukrainene.

În acelaşi timp, agenţia de presă rusă RIA Novosti a relatat marţi dimineaţă, citînd administraţia prorusă instalată de Moscova în Nova Kahovka, că şapte persoane au fost ucise, alte patru sînt date dispărute, în timp ce alte cîteva zeci au fost rănite.

Multe persoane au fost îngropate sub dărîmături, iar sute de case au fost avariate, potrivit RIA Novosti.

Sînt deja şapte morţi şi aproximativ 60 de răniţi în urma atacului ukrainean din cursul nopţii de luni spre marţi la Nova Kahovka, a declarat pe Telegram şeful administraţiei militaro-civile instalate în această localitate de forţele ruse, Vladimir Leontiev, citat de AFP.

Şefa adjunctă a administraţiei de ocupaţie din Herson, Ekaterina Gubareva, a acuzat forţele ukrainene că au efectuat această lovitură cu lansatoare de rachete multiple americane HIMARS.

Leontiev susţine că au fost lovite obiective civile şi că în zonă nu există ţinte militare. Au fost lovite depozite, magazine, o farmacie, o benzinărie şi chiar o biserică, mai susţine el, denunţînd un act de terorism.

Nu este pe moment posibilă verificarea în mod independent a declaraţiilor niciuneia dintre părţi, notează DPA şi AFP.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, iar Kievul se apără de patru luni şi jumătate, încercînd să-şi consolideze forţele pentru a declanşa o contraofensivă.

Autorităţile ukrainene au cerut recent civililor să plece din sudul Ukrainei, anunţîndu-şi planul de a recuceri zonele ocupate de trupele ruse, în special cu armele primite din Occident.

Învecinată cu peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, regiunea Herson a fost în mare măsură ocupată de trupele ruse.

Armata ukraineană desfăşoară de mai multe săptămîni contraofensive pe frontul din Herson, în timp ce grosul trupelor ruseşti este desfăşurat în Donbas, în estul Ukrainei.

Kievul a reuşit să cîştige teren şi se apropie de Herson, oraş cu 290.000 de locuitori, dar pînă în prezent nu a reuşit să străpungă în profunzime apărarea rusă, notează AFP.

Potrivit Comitetului de Statistică al forţelor armate ukrainene, toţi comandanţii adjuncţi ai Diviziei 106 aeropurtate a Federaţiei Ruse au fost ucişi, cu excepţia unuia singur, notează Unian.

HIDROPOLITICA ŞI RĂZBOIUL APEI

BMTF, 6 iul – O scriu de cel puţin 10 ani, cînd am propus înfiinţarea în România a unui minister pentru situaţii de urgenţă: situaţiile excepţionale vor fi, în următorii ani, tot mai prezente. Prin simplă definiţie, apa este cea mai strategică resursă naturală la nivel global! Sigur, eu nu contez, iar interesele politico-economice primează. Chiar şi atunci cînd prostia şi auto-suficienţa sînt mascate în cicluri politice electorale. Astăzi, ministrul român al mediului, Tanczos Barna, recunoştea că 70% din teritoriul ţării este în secetă!România este (încă) una dintre acele ţări norocoase care au o reţea hidrografică consistentă şi se bucură de un regim satisfăcător al precipitaţiilor. Dar cercetătorii prevestesc că la orizont ne aşteaptă conflicte mult mai grave decît războiul din Ukraina din cauza schimbărilor climatice, dar mai ales din cauza crizei de apă potabilă. Conform datelor UN Water Development Report din anul 2003 indica cu date şi studii pertinente că peste 20 de ani, cantitatea de apă dulce exploatabilă din întreaga lume va scădea cu aproximativ 30%. Acesta în condiţiile în care la ora actuală circa 40% din populaţia globală nu are apă pentru o minimă igienă corporală… Raţionalizarea apei potabile este o măsură care se va impune de la sine în majoritatea ţărilor lumii.

India Today avertiza încă din 2018 că „războaiele viitorului vor fi pentru apă, nu pentru petrol”. Un război mondial ar putea începe pînă în 2050, din cauza crizei resurselor şi a suprapopulării.

O secetă cumplită generează în serie nelinişti, rebeliuni armate, stări anarhice, conflicte locale şi regionale. Experţii de calibru ai geopoliticilor actuale avertizează deja în termeni duri cu privire la iminenţa unor adevărate „războaie pentru apă” care vor viza controlul bazinelor şi izvoarelor rîurilor şi fluviilor, răscoale populare generate de foamete şi alimentate de creşterea astronomică a preţului alimentelor, nomadism şi migraţie în masă, de mari proporţii ale unor popoare şi naţiuni întregi care vor fugi (ghiciţi unde?- Europa şi America de Nord vor fi cele mai căutate destinaţii ale acestor disperaţi ai sorţii) din calea secetei, foametei şi războaielor.

Opinia publică din Occident crede că războiul din Ukraina ar putea fi ultimul conflict de amploare din istorie sau că ar putea declanşa cel de-al treilea război mondial. Climatologii au altă părere. Ei cred că riscul declanşării unui război planetar de anvergura celor două războaie mondiale din secolul trecut va fi mai crescut spre mijlocul secolului 21. Estimările demografice arată că în anul 2050, populaţia planetei va ajunge la 10 miliarde, ceea ce ar provoca o criză de resurse. ZMEScience spune că nici măcar un război mondial convenţional nu va putea stopa suprapopularea umană a planetei! …

Educaţia ar fi singura metodă pentru a preveni suprapopularea, şi automat, criza resurselor. În România, nu se pune problema! România educată se dovedeşte de o eficienţă extraordinară: culegătorii de sparanghel cu diplomă românească! Educarea fetelor şi a tinerelor femei din ţările în curs de dezvoltare poate duce la scăderea ratei natalităţii şi, prin urmare, la o soluţie la problema suprapopulării globale.

Suprapopularea este o preocupare serioasă care nu are încă o soluţie practicabilă şi umană. Teoreticienii genocidului asistat spun că suprapopularea contribuie la încălzirea globală şi agravează problemele de distribuţie şi aprovizionare cu alimente. Precum vacile olandeze. Ne băşim şi murim! N-am găsit altă rimă… Creşterea rapidă a populaţiei poate duce la sărăcirea în masă a societăţilor mai puţin dezvoltate de pe glob, transmite magellantv. Metaculus, un site american de predicţii online, susţine că există probabilitate mare să izbucnească un conflict militar care va implică ţări cu cel puţin 30% din PIB-ul mondial sau 50% din populaţia lumii în intervalul 2020-2050. Acesta mai estimează că cel puţin 10 milioane de oameni (civili sau militari) vor muri în acest conflict din cauza armelor de distrugere în masă ce vor fi utilizate la scară largă.

BBC susţine că războaiele viitorului vor izbucni din cauza crizei de apă potabilă, iar tot mai multe ţări riverane vor construi baraje, lăsînd însetate populaţiile din ţările învecinate. Lipsa de apă potabilă afectează aproximativ 40% din populaţia lumii şi, conform previziunilor Naţiunilor Unite şi ale Băncii Mondiale, seceta ar putea expune pînă la 700 de milioane de oameni în pericol de strămutare pînă în 2030. Experţii spun că politicienii vor încerca să pună mîna pe rezervele de apă şi s-ar putea să înceapă să se lupte pentru ea.

Pe parcursul secolului al XX-lea, consumul global de apă a crescut de două ori în raport cu rata de creştere a populaţiei la nivel global. Crizele de apă potabilă au fost clasate în primele cinci din lista riscurilor globale în funcţie de impact a Forumului Economic Mondial. În 2017, secetele severe au contribuit la cea mai gravă criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial, afectînd 20 de milioane de oameni în Africa şi Orientul Mijlociu. Au fost forţaţi să-şi părăsească casele din cauza penuriei de alimente şi a conflictelor care au izbucnit.

Peter Gleick, şeful Institutului Pacific din Oakland, a petrecut ultimele trei decenii studiind legătura dintre deficitul de apă, conflict şi migraţie şi consideră că conflictul pentru apă este în creştere.

Gleick şi echipa sa se află în spatele Cronologiei Conflictelor cauzate de criza apei potabile: 925 de conflicte care se întind pînă în zilele regelui babilonian Hammurabi. Războiul Civil Syrian şi Războiul Civil Lybian, în mare parte cauzate de seceta din anii 2006-2011, ar putea marca începutul unei serii de războaie declanşate din cauze climatice, pe toată planeta, pe parcursul acestui secol.

India Today avertiza în anul 2018 că „războaiele viitorului vor fi pentru apă, nu pentru petrol”.

Un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene estimează că există o şansă de 75-90% ca războaiele să fie purtate pentru apă în acest secol. Raportul a fost estimat pe baza folosirii unor algoritmi avansaţi de învăţare automată care au identificat cinci puncte fierbinţi pe planetă pentru potenţiale conflicte. Punctele fierbinţi ce au fost identificate sînt următoarele:

  • regiunea Gange-Brahmaputra, unde apa curge prin Bangladesh şi India;
  • rîul Colorado, care străbate Statele Unite şi Mexic;
  • fluviul Indus care separă India de Pakistan;
  • fluviile Tigrul şi Eufratul, care curg prin Turcia, Syria, Iraq, Iran şi Kuweit;
  • Nilul care străbate 11 ţări africane

Pe lîngă războaie, vor fi şi valuri de imigranţi şi refugiaţi care vor veni în Europa şi în America de Nord în căutare de apă potabilă. Sudul Statelor Unite ar putea fi devastat de fluxul crescut de imigranţi mexicani. Mediafax prognozează că Nordul Africii este cel mai expus riscului de a deveni teatru de război în viitorul apropiat. Etiopia intenţionează să construiască un baraj pe Nil, dar Egiptul se opune!

Hidropolitica va fi la mare căutare. Şi un test important dacă vrei să ajungi secretar general al NATO!

Din nefericire, importanţa apei depăşeşte puterea de conştientizare a oamenilor. Şi în plus, schimbările extreme ale climei coroborate cu dispariţia treptată a rezervelor de apă dulce, constituie un cocktail perfect pentru noi şi noi războaie.

Celulă de criză în Germania, astăzi.

BMTF, 4 iul – Cancelarul german Olaf Scholz a făcut apel la populaţie să fie unită în faţa problemelor economice cu care se confruntă ţara, în special inflaţia, anunţînd o reuniune a experţilor pentru a combate această chestiune, relatează DPA, preluată de Agerpres.

„Trebuie să ne dăm mîinile şi să fim uniţi”, a spus Scholz într-un podcast video. El a mai declarat că marea problemă care îngrijorează mulţi cetăţeni, şi pe bună dreptate, este creşterea preţurilor, informează Agerpres. „Trebuie să lucrăm împreună şi asupra acestui lucru”, a atras atenţia Scholz.

Din acest motiv, a spus el, a invitat sindicate, angajatori, Banca Centrală şi profesori, într-un efort ce aminteşte de iniţiative similare din anii ’60 şi ’70, pentru a discuta despre soluţii. Campania, numită Acţiune concertată, începe luni (astăzi) la cancelarie.

Alte posibile instrumente includ o propunere a ministrului Muncii, Hubertus Heil, care vrea o plată anuală pentru persoanele singure care cîştigă mai puţin de 4.000 de dolari pe lună şi pentru cuplurile căsătorite care cîştigă împreună mai puţin de 8.000 de euro pe lună. „Numai creşterea salariilor şi beneficiilor sociale poate compensa sustenabil daunele produse persoanele cu venituri medii şi mici”, a spus preşedintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), Marcel Fratzscher. Plăţile unice, pe de altă parte, nu sînt ţintite, în contextul în care multe persoane nu beneficiază de ele deloc, a spus el.

În urmă cu o săptămînă, cancelaria a anunţat un plan privind plăţile unice scutite de taxe. În schimb, sindicatele ar putea renunţa la o parte din creşterile salariale în negocierile colective, pentru a nu alimenta şi mai mult inflaţia.

Experta în economie Julia Klöckner, din partea partidului conservator de opoziţie CDU, a criticat Acţiunea concertată: „Cînd nu ştii ce să faci, creezi un grup de lucru”. Ea a spus că în schimb ar trebui reduse permanent, printre altele, taxele şi impozitele asupra energiei.

ŞI CU “UE” ÎN POD ŞI CU SUFETUL ÎN CSI

BMTF, 17 iun – O spune Lavrov, la trei săptămîni după ce ne-am exprimat NOI mirarea vis-a-vis de declaraţia preşedintei Maia de la Chişinău! Ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră că se încearcă transformarea Republicii Moldova într-o ”a doua Ukraină”, iar acest lucru este evident din abordarea „consumeristă” a actualei conduceri a ţării, relatează joi agenţia oficială de presă rusă TASS, preluată de Agerpres.

„Desigur, ei încearcă clar să transforme Moldova într-o a doua Ukraină”, a declarat el joi într-un interviu acordat canalului NTV. „O astfel de abordare consumeristă din partea actualei conduceri moldoveneşti este foarte, foarte revelatoare. Atunci cînd ei spun: ”Să începem acum aderarea la Uniunea Europeană, apoi vom vedea ce ne promit acolo, iar apoi poate vom decide dacă rămînem în Comunitatea Statelor Independente”, precum şi alte declaraţii”, a explicat şeful diplomaţiei ruse, numind această abordare „cerşit”. El a menţionat însă că majoritatea populaţiei moldoveneşti nu împărtăşeşte această poziţie, notează TASS.

„Ruşii ar trebui să ne dea din nou o reducere la gaz comparativ cu contractele care au fost semnate, să amîne plăţile”, a citat el un exemplu de astfel de declaraţii. „O astfel de cerşetorie, în general, extorcare”, a mai estimat Lavrov.

Ministrul rus a adăugat că comportamentul Chişinăului seamănă cu un truc. „Dacă nu ne faceţi aceasta, vom merge mai repede în Europa, iar dacă ne faceţi, oricum mergem, dar mai încet”.

Anterior, reprezentantul permanent al Rusiei pe lîngă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că Ukraina doreşte deschiderea frontului transnistrean, ceea ce ar putea conduce la consecinţe triste pentru statalitatea Republicii Moldova, potrivit website-ului gazeta.ru (pro-guvernamental). Reprezentantul permanent nu a exclus un scenariu în care Rusia ar trebui să apere Republica Moldovenească Transnistreană (PMR) nerecunoscută. În special, vorbim despre provocările Ukrainei la graniţă, a adăugat el.

Cu o zi înainte, zeci de persoane au pichetat clădirea Ambasadei Republicii Moldova din Moscova, în cadrul unei acţiuni de protest sub sloganul „Luaţi mîinile de pe Transnistria!”, desfăşurată împotriva „politicii agresive a Statelor Unite şi NATO de a trage (Republica) Moldova într-un nou conflict în Transnistria”, potrivit site-ului ridus.ru, scrie Agerpres.

OMS recunoaşte că focarul actual de variola maimuţei este extrem de neobişnuit

BMTF, 24 mai – „Au fost cazuri în ultimii cinci ani la oameni care au venit din Africa, dar este prima dată cînd le-am înregistrat în diferite ţări în acelaşi timp”, explică OMS.

Actualul focar de variolă a maimuţei, cu cel puţin 92 de cazuri în 12 ţări non-endemice, este primul care apare în mai multe locuri în acelaşi timp şi în care cei infectaţi nu sînt legaţi de călătorii în Africa, au recunoscut experţii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

„Au fost cazuri în ultimii cinci ani la oameni care au venit din Africa, dar este prima dată când le-am înregistrat în diferite ţări în acelaşi timp”, a spus expertul OMS în variolă, Rosamund Lewis, într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri despre această boală, difuzat pe reţelele de socializare. „Colaborăm îndeaproape cu diferite ţări pentru a analiza de ce acest virus călătoreşte acum mai des”, a spus Lewis, care a considerat, de asemenea, numărul mare de cazuri înregistrate în zonele urbane anormal pentru o boală care apare de obicei în mediul rural.

Expertul Andy Seale, de la departamentul de boli cu transmitere sexuală a OMS, a adăugat că această variolă a maimuţei nu este una dintre ele „şi nici nu este o boală legată de comunitatea gay, aşa cum au susţinut unii pe reţelele de socializare, pentru că oricine o poate lua prin contact”. „Este o boală care se răspîndeşte prin contact apropiat, nu neapărat sexual”, a insistat expertul.

Şefa unităţii tehnice anti-Covid a OMS, Maria Van Kerkhove, a adăugat că este probabil ca, odată cu monitorizarea cazurilor, să asistăm la o creştere a numărului lor în zilele următoare, dar a dat asigurări că situaţia „poate fi controlată” şi a reamintit că majoritatea pacienţilor nu prezintă simptome severe.

Sesiunea de informare a amintit că aceste simptome pot include febră, ganglioni limfatici umflaţi, dureri de cap, oboseală musculară şi erupţii cutanate pe faţă, mîini, picioare, ochi sau organe genitale.
Avînd în vedere posibilitatea ca virusul să fie o variaţie a celui detectat de obicei în Africa, unde sînt cunoscute cazuri de cel puţin 40 de ani, Lewis a afirmat că este un virus mare care în general „este stabil şi nu tinde să aibă mutaţii”.

Experţii au amintit că vaccinul împotriva variolei convenţionale, o boală mai gravă care timp de secole a provocat o mare mortalitate pe planetă, s-a dovedit a fi eficient în proporţie de 85% împotriva variolei maimuţei.

Cu toate acestea, majoritatea generaţiilor tinere nu sînt vaccinate împotriva variolei, care a fost considerată eradicată la nivel global în urmă cu patru decenii, oprindu-se astfel campaniile de imunizare.

Furie în rîndul Wagner față de generalii ruși: Ukrainenii duc un „smart war”, iar noi ne ghidăm după hărți

BMTF, 18 mai – După ce forțele ukrainene au reușit să blocheze o tentativă a rușilor de a traversa rîul Doneţ, din estul țării, pe un pod de pontoane, și au reușit dintr-un „singur foc” să distrugă zeci de vehicule blindate și tancuri și să blocheze avansul rușilor în apropiere de Lisichansk, contractorii Wagner au început să-și exprime public furia față de generalii ruși și față de modul în care aceștia conduc războiul,transmite HOTNEWS.RO.

Se pare că respectul lor față de generalii armatei ruse este la un nivel foarte scăzut, din moment ce își permit să îi facă public incapabili și să îi acuze de tehnici de luptă învechite, care le pun viață în pericol, mai notează HotNews.

„Pînă cînd nu vom afla numele „geniului militar” care a ghidat coloana cu provizii pe lîngă rîu și pînă cînd nu va răspunde pentru gafa comisă, nu va fi reformă în armata. Adversarii noștri poartă un „smart war” împotriva noastră, cu predicții și poziții calculate în avans, în timp ce noi ne ghidăm după hărți!”, scrie Yura Podoliak, contractor Wagner, pe Telegram.

„Ofensiva în Donbass ne este îngreunată nu doar din cauza tehnicii și a lipsei de informații de intelligence, ci și din cauza unor astfel de generali! Cum să nu îți amintești de tovarășul Stalin, care în ciuda greutăților din război, nu se temea să ia decizii radicale de personal! Din cauza acestor oameni ne mobilizăm din ce în ce mai greu și, chiar dacă ne vom mobiliza, riscăm ca un alt idiot cu căciulă de astrahan să ne distrugă blindatele și personalul pe lîngă vreun sat rătăcit!’’, mai scrie contractorul.

Unii dintre generali sînt acuzați de trădare și de faptul că le pun viața în pericol, dînd prea multe informații despre acțiunile lor. Fericiți că au scăpat cu viață, contractorii Wagner, foşti militari cu mare experienţă de luptă în diverse teatre de operaţiuni din întreaga lume, îi acuză de prostie și amenință că, dacă se apucă să posteze poze care să evidențieze prostia generalilor, „o să obosească postacii de la tastatură, de la cîte comentarii vor vrea să scrie!”.

Referitor la evenimentele de lîngă Belogorovka (Regiunea Donetsk), regretă și recunosc că artileria ukraineană e mai eficientă decît a lor, în principal din cauza greșelilor de organizare, nu neapărat datorită „vitejiei ukrainene!”

Operațiunea de care vorbesc contractorii Wagner a avut loc între 7 și 10 mai, lîngă localitatea Bilohorivka de lîngă rîul Doneț, în apropiere de Lisichansk și Sievierodonețk, localități controlate de ukraineni și pe care acum rușii încearcă să le încercuiască și să le cucerească.

Armata Ukrainei ar fi reușit să depisteze din timp operațiunea rușilor de a monta un pod de pontoane pentru a trece rîul cu toată tehnica grea și ar fi folosit focuri de artilerie și de aviație care i-au surprins pe ruși în același loc cu toate vehiculele militare.

În urma atacului au rămas zeci de vehicule distruse, unele căzute cu totul în apă, podul de pontoane făcut bucăți, precum și numeroase victime omenești. Avansul rușilor ar fi fost oprit atunci și acolo.

ZIUA 54. DE LA LVOV LA MARIUPOL

BMTF, 18 apr – Astăzi, în regiunea Odessa, militarii unității de rachete antiaeriene a Forțelor Aeriene ale Ukrainei au doborît un vehicul aerian rusesc fără pilot de nivel operațional și tactic, care a efectua recunoaștere aeriană. Adică, o dronă! Este a treia dronă rusească doborîtă de anti-aeriana din Odessa în ultimele zile, semn că, sau armata rusă nu dispune de suficiente informaţii tactice din teren, sau marchează ţinte terestre în vederea derulării ulterioare a unor operaţiuni aeriene. Aşteptate, de altfel, de autorităţile ukrainene. Vorbind astăzi la o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului ukrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, a spus că bombardamentele efectuate de aeronavele militare ruse au sporit în ultimul timp în intensitate cu peste 50% şi că infrastructura Ukrainei este atacată tot mai mult. Cel mai bun exemplu este cel de astăzi, de la Lvov, unde a fost atacată infrastructura feroviară. Potrivit oficialilor locali, rachetele au lovit infrastructura feroviară şi au cauzat incendii. Unul dintre motivele pentru care a fost vizată infrastructura feroviară este faptul că singura cale de a transporta armele grele, care ajung în Ukraina din Statele Unite, din Marea Britanie şi din alte state NATO, din partea de vest către estul Ukrainei este pe linia ferată. Prin Lvov! Aşadar, oficialii se aşteptau ca infrastructura feroviară să devină o ţintă a armatei ruse.

De la debutul războiului, pe 24 febriarie a.c., Lvovul a mai fost lovit de trei ori de rachetele ruseşti: În 13 martie, rachete de croazieră au vizat o importantă bază militară situată la 40 km nord-vest de Lvov, făcînd cel puţin 35 de morţi şi 134 de răniţi. Pe 18 martie, rachetele ruseşti au atins o uzină de reparaţie a avioanelor, din apropierea aeroportului, fără să facă victime, iar la 26 martie, Lvovul a suferit o serie de lovituri, între care una a atins un depozit de carburant şi a rănit cinci persoane, potrivit autorităţilor locale.

Situat în apropiere de frontiera cu Polonia, Liovul a devenit un oraş de refugiu pentru persoanele strămutate şi a găzduit la începutul războiului mai multe ambasade occidentale, transferate aici de la Kiev.

În afară de atacurile continue cu rachete asupra obiectivelor infrastructurii critice ukrainene, în cea de-a 54-a zi de război, toate privirile sînt aţintite asupra Mariupolului, acest Stalingrad modern, în care luptele se dau pentru fiecare cărămidă şi pentru fiecare bloc de beton. Oraşul-port Mariupol se află sub asediu de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, iar din jumătate de milion de locuitori ai săi abia dacă au mai rămas 100.000 de oameni care, potrivit diverselor organizaţii neguvernamentale, sînt victimele unei catastrofe umanitare. Moscova încearcă să preia controlul acestui oraş, practic în totalitate distrus, pentru a stabili un coridor care să lege Crimeea, un teritoriu pe care îl controlează din 2014, cu regiunile proruse din Donbas.

Pentru ambele părţi aflate în conflict Mariupolul este deosebit de important pentru poziţia sa strategică dar şi pentru simbolismul său. Între 19-27 martie 1919, în perioada Războiului de independenţă al Ukrainei, aici a avut loc lupta între Divizia 1 sovietică ukraineană Zadneprovsk şi Armata Voluntarilor.

Războioul de Independență al Ukrainei a constat într-o serie de bătălii dintre forțele Republicii Populare Ukrainene, anarhiştilor ukraineni, ROŞILOR ruşi şi ukraineni, Puterilor Centrale (Imperiul German şi Austro-Ungaria), albilor ruşi şi Poloniei pentru controlul asupra teritoriului ukrainean, după Revoluţia din Februarie din 1917 din Imperiul Rus. La conflict au participat într-o mai mică măsură forțe din Franţa şi Regatul României. Luptele au durat între februarie 1917 și martie 1921 și a dus la împărțirea Ukrainei între Uniunea Sovietică (RSS Ukraineană), Polonia (vestul Ukrainei), şi Cehoslovacia (Transcarpatia). Acest război poate fi încadrat în contextul general al războiului civil din Rusia, sau poate fi considerat ca parte a fazei finale a Primului Război Mondial. La începutul lunii ianuarie 1918, Armata Voluntarilor număra aproximativ 4.000 de oameni și era angajată, împreună cu armata cazacilor lui Alexei Kaledin, în lupte împotriva Armatei Roşii.

După cucerirea Donbasului şi Harkovului, Armata Voluntarilor a pornit să cucerească Moscova. Restul e istorie! Iar, dacă ne uităm la componenţa forţelor aflate în confruntare astăzi, la Mariupol, observăm că istoria se repetă!

De la Port Arthur la Insula Şerpilor

BMTF, 15 apr – La primele ore ale zilei de 14, informaţiile despre soarta crucişătorului rus, Moskva erau încă contradictorii, Ukraina anunţînd că nava a fost scufundată, în timp ce Rusia susţinea că vasul a fost avariat şi au fost luate măsuri pentru remorcarea sa către un portul Sevastopol, din Crimeea anexată. Potrivit purtătorului de cuvînt al Comandamentului Operaţional SUD, Vladislav Nazarov, crucişătorul de rachete MOSKVA, grav avariat din cauza atacului cu rachete Neptun, dar şi a exploziei magaziei de muniţie, s-a înclinat, a început să ia apă şi s-a scufundat. Cei 500 de membri ai echipajului au fost salvaţi. Această versiune este sprijinită şi de o informaţie apărută în presa turcă, potrivit căreia, mai multe nave aflate în zonă au încercat să salveze echipajul, însă furtuna a împiedicat majoritatea manevrelor de salvare. Cinci marinari ruşi, aflaţi într-o îmbarcaţiune de salvare, au fost recuperaţi din apele Mării Negre de un vas turcesc.

Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că nava a fost grav avariată în urma exploziei muniţiei de la bord provocată de un incendiu, iar toţi membrii echipajului au fost evacuaţi pe alte nave ruseşti. Ulterior, a fost anunţat că s-a reuşit izolarea incendiului şi că rachetele de la bord n-au fost afectate, nava fiind remorcată în direcţia portului Sevastopol. Nu există informaţii dacă „Moskva” avea la bord armament nuclear. Autorităţile ruse nu menţionează cauza incidentului, afirmînd doar că o investigaţie este în curs. Oficiali ukraineni, pe de altă parte, au afirmat că nava a fost lovită de două rachete antinave ukrainene de tip Neptun, informaţie neconfirmată de alte surse. Cert este că Moskva s-a scufundat în noaptea de joi spre vineri în apele Mării Negre!

Crucişătorul „Moskva” este cea mai serioasă pierdere a forţelor ruse de la începutul operaţiunii militare, iar scufundarea navei amiral nu reprezintă doar o nouă victorie pentru marina ukraineană, ci este o lovitură puternică aplicată marinei militare ruse şi prestigiului ei în Marea Neagră. Zicala MAREA NEAGRĂ, LAC RUSESC nu pare a mai fi de actualitate! Editorialiştii din Odessa spun că distrugerea Moskvei reprezintă o umilire a Moscovei, făcînd, desigur, referire la capitala Federaţiei Ruse şi asociază atacul de cord al ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, cu teribila lovitură a crucişătorului.

Ultima dată cînd ruşii au pierdut o navă amiral în luptă a fost în 1905, în bătălia de la Tsushima, iar consecinţa a fost pierderea războiului ruso-japonez. Un an înainte, pe 13 aprilie 1904, o altă navă amiral s-a scufundat, la Port Arthur. Este vorba de Cuirasatul Petropavlovsk. Ulterior acestui dezastru naval, a murit un proeminent comandant rus, viceamiralul Stepan Makarov.

După exact 118 ani, istoria se repetă, 13 aprilie continuînd să rămînă o zi neagră pentru istoria navală a Rusiei. După pierderea crucişătorului Moskva, Rusia mai deţine încă 3 crucişătoare, pentru patru flote: Varyag, Mareşal Ustinov şi Petru cel Mare!

Dar, cum a reuşit armata ukraineană să prindă peştele cel mare din Marea Neagră? Potrivit informaţiilor militare, operaţiunea a fost planificată de mai multă vreme, iar seara de 13 aprilie a fost aleasă pentru cumulul de factori, inclusiv o furtună năpraznică ceea ce a îngreunat manevrabilitatea navei. Potrivit informaţiilor, armata ukraineană a beneficiat de înaltă tehnologie şi specialişti în localizarea ţintelor navale şi ghidarea rachetelor. Cu ajutorul lor, crucişătorul a fost atacat cu o dronă kamikaze care a scos din funcţiune comutatorul antiaerian de sarcină, iluminare şi ghidare radar, manevră care l-a orbit. Apoi, două rachete antinavă, Neptun, de fabricaţie ukraineană, au fost lansate de pe ţărm, din unghiuri diferite. Restul, e deja istorie!

Cîteva cuvinte despre Moskva. Acesta este un crucişător de rachete, nava principală a proiectului 1164 Atlant, dezvoltat încă din perioada sovietică sub denumirea de SLAVA. A fost construit între anii 1976 şi 1979 în şantierele navale de la Nikolaev, astăzi o ţintă pentru armata rusă! Intrat în serviciu în 1983, „Moskva”, care pînă în 1996 a purtat numele „Slava”, a devenit cunoscută în decembrie 1989, cînd a asigurat, alături de nava americană Belknap securitatea summitului din Malta al liderilor sovietic şi american, Mihail Gorboaciov, şi G. Bush. Ulterior, „Moskva” a participat la campaniile din Georgia, în 2008, şi Syria, în 2015. În prima zi a campaniei din Ukraina, „Moskva” a participat la ocuparea insulei Şerpilor, operaţiune în care au fost luaţi prizonieri 82 de militari ukraineni, iar ulterior, conform mediilor ukrainene, a participat la blocarea porturilor Odessa, Nikolaev şi Oceakov. Avea sarcina de a asigura apărarea aeriană a întregii grupări de trupe de ocupaţie din Herson. De asemenea, crucişătorul ar fi trebuit să asigure acoperirea aeriană pentru debarcările planificate în regiunile Herson şi Odessa, avînd la bord un număr mare de sisteme S-300, aşa că era o umbrelă excelentă.

Moskva are un deplasament de 11,500 tdw, o lungime de 185, 5 metri, o lăţime de 20,8 metri şi o înălţime de 42,5 metri. Cît un bloc cu 16 etaje! Şi un pescaj de 8,4 metri! Dezvoltă o viteză de 32 de noduri/oră şi are o autonomie de 6000 de mile marine sau 30 de zile.

Crucişătorul dispune de o instalaţie de artilerie AK-130, artilerie antiaeriană AK-630, rachete antinavă P-1000 Vulcan, două sisteme de rachete antiaeriene, unul S-300 Fort şi unul Osa-MA. Nava este numită „ucigaşul de portavioane”. În acelaşi timp, prezenţa la bord a sistemului Fort SAM, care acoperă un cerc cu o rază de 150 de km, îl face principala unitate de apărare antiaeriană navală din cadrul flotei.

Fostul secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională al Ukrainei, Alexander Turkinov a confirmat faptul că fregata rusă purtătoare de rachete, Amiral Essen, a fost lovită, la rîndul ei, pe 3 aprilie, tot de rachete de tip Neptun. În 2018, Turkinov a fost prezent de mai multe ori, la Odessa, la testele efectuate cu acest tip de rachetă.

Racheta antinavă Neptun a fost dezvoltată de către Biroul de Proiectare de Stat şi Întreprinderea de Cercetare şi Producţie RAY.

FĂRĂ VAPOARE RUSEŞTI ÎN UKRAINA

BMTF, 10 apr – Preşedintele Volodimir Zelenski a semnat decretul prin care intră în vigoare legea care permite naţionalizarea bunurilor mobile şi imobile şi a oricăror altor proprietăţi situate sau înregistrate pe teritoriul Ukrainei, direct sau prin intermediul persoanelor afiliate aparţinând Federaţiei Ruse şi rezidenţilor acesteia. În această situaţie pare că se află cîteva nave ruseşti aflate în reparaţie în diferite şantiere din Regiunea Odessa, între care şi Izmail. Miercuri, şeful administraţiei militare a regiunii, col. Maxim Marcenko, s-a aflat la Izmail pentru a discuta această temă cu primarul Andrei Abramcenko.

L-am întrebat pe primarul Izmailului de acest subiect şi Domnia Sa mi-a cerut să aflu răspunsul direct de la Şeful Administraţiei Militare. Ieri, într-o conferinţă de presă pentru jurnaliştii din Odessa, col. Marcenko a declarat că „În curând, Cabinetul de Miniștri va lua o decizie privind confiscarea navelor de către Ukraina”. În prezent, se rezolvă problema confiscării navelor rusești aflate în reparație în regiunea Odessa, a fost anunțat şeful Administrației Militare Regionale Odessa. Nu au fost avansate cifre oficiale, însă, anumite surse spun că ar fi vorba de cel mult 10 nave comerciale maritime care ar afectua reparaţii în şantierele navale de pe coasta ukraineană a Mării Negre. La Izmail există un astfel de şantier naval unde s-ar putea efectua astfel de operaţiuni, însă oficialii ţin sub tăcere acest subiect. Şi este normal, în contextul creşterii ritmului loviturilor cu rachete asupra regiunii şi a faptului că oficialii se tem ca aceste şantiere să nu devină ţinte.

Trei rachete anti-navă, lansate din Crimeea, au distrus cîteva clădiri dintr-o localitate aflată la periferia Odessei. Comandamentul militar SUD, nu a oferit astăzi detalii despre ţinta lovită de rachetele ruseşti, însă, Ministerul rus al apărării a anunţat că ieri, a distrus un centru de instruire pentru mercenari străini, în apropierea oraşului Odessa, în cadrul campaniei sale militare din Ukraina. „Rachete de înaltă precizie din sistemul de rachete de coastă Bastion au distrus un centru de întîlnire şi antrenament al mercenarilor străini, în apropierea localităţii Krasnosilka, la nord-est de Odessa”, a precizat un purtător de cuvînt al Ministerului rus al Apărării.

Din punct de vedere operativ, Gruparea Navală Rusă continuă să efectueze recunoaşteri la orizontul coastei ukrainene şi blochează, în continuare, portul şi navele aflate la cheu sau în radă, a informat astăzi, colonelul Vladislav Nazarov, din cadrul Comandamentul Operaţional SUD.

Regiunea Odessa este lovită zilnic de rachete, în timp ce trupele ruse aproape că s-au retras total şi din regiunea Nikolaev, după cum spune Vitali Kim, guvernatorul regiunii. Nikolaev este situat în zona care oferă Ucrainei acces la Marea Neagră, la jumătatea distanţei între oraşul-port Odessa şi Herson, la nord de Crimeea.

Pe direcţiile Mîkolaiv şi Herson, armata ukraineană a respins ieri un atac al forţelor ruse, care au pierdut în confruntări 15 soldaţi şi ofiţeri şi şapte vehicule de luptă. Deşi, forţele ukrainene au distrus încă două drone Orlan-10, militarii ruşi bombardează intens infrastructura civilă de la est de Odessa.

Principalul efort al trupelor ruse rămîne acela de a „sparge apărarea” forțelor ukrainene din regiunea Donețk. De asemenea, ele încearcă să preia controlul deplin asupra orașului Mariupol, mai anunță armata ukraineană, însă aceste informații nu au putut fi verificate din surse independente. După retragerea totală a trupelor ruse din zona Kiev-ului, regiunile din sudul Ukrainei au devenit ţinta principală.

KAHOVKA ŞI AZOV

BMTF, 26 martie – Prima zi în tricou. M-am scuturat de Ukraina. Am curăţat grădina, am tăiat pomii şi via. Am ars uscăturile, că aşa e la noi, în grădini. Ard focurile de primăvară şi anunţă aratul! Pămîntul e iască! Uscat, deşi ar fi trebuit să iasă din iarnă mustind de viaţă. Deodată, m-am luminat! Kahovka, zic! Dacă războiul din Ukraina e ŞI PENTRU APĂ? A mai scris-o cineva? Dacă nu, să se consemneze: eu, grădinarul de sîmbătă, spun că acest război este şi pentru apă! Primul din istoria modernă consemnat ca atare, pentru că eu notez aceste lucruri!

Războaiele pentru apă vor fi o certitudine şi foarte aproape de noi. O criză a apei tinde să devină globală. În ultimii ani, după anexarea la Rusia în 2014, Crimeea, Perla Mării Negre, se deşertifică! Iar pentru a împiedica acest lucru, forţele armate ruse au nevoie de apa Niprului, nu doar de canale suplimentare, poduri sau spaţii de acces terestru. Ukraina furniza pînă la 85% din nevoile de apă ale Peninsulei Crimeea, prin Canalul Crimeii de Nord, care este conectat la Nipru, la Lacul Kahovka din Regiunea Kerson. Canalul Crimeii de Nord este lung de 402,6 km, începe la Nov Kahovka, în Regiunea Kerson, din lacul de acumulare Kahovka de pe rîul Nipru – al treilea ca mărime în Europa, după Volga şi Dunăre! – , apoi trece prin sudul Regiunii Kerson și prin Istmul Perekop, apoi prin nordul Crimeii prin Sovetskîi pînă la Kerci, în estul peninsulei. Canalul transporta în fiecare an peste 1,2 miliarde de m³ de apă din Nipru în Crimeea, adică 85% din necesarul de apă al peninsulei. Însă, după reunificarea Crimeii cu Rusia, furnizarea de apă prin canal către republică a fost întreruptă complet, în mod unilateral de partea ukraineană… Autoritățile ruse au încercat să rezolve problema aprovizionării cu apă prin bazinele naturale, care însă, în ultimul an, au devenit superficiale, din cauza cantității reduse de precipitații.

Crimeea a fost întotdeauna o regiune aridă, cu relativ puţine precipitaţii. În anii 1950, doar 155 din 926 de aşezări aveau acces consistent la apă potabilă. Acest lucru a determinat autorităţile sovietice să înceapă construirea Canalului Crimeea în 1957. Finalizat în 1971, canalul a adus apa din lacul Kahkovka din sudul Ukrainei, alimentat de Nipru. După căderea URSS, întreţinerea canalului a fost neglijată şi, pînă în 2013, debitele de apă au ajuns la doar o treime din nivelurile anilor 1980. Cu toate acestea, situaţia nu a devenit critică pînă cînd canalul nu a fost complet blocat în 2014. Pentru Ukraina, blocarea cursului a fost una dintre puţinele metode pe care o putea folosi pentru a pune presiune pe Rusia. Blocada ukraineană a fost o tactică de creştere a costurilor administrării Crimeii de către Rusia. Tactica a fost eficientă: potrivit fostului şef adjunct al Băncii Centrale a Rusiei, Serghei Aleksaşenko, primii cinci ani de ocupaţie au costat Rusia 1.5000 de miliarde de ruble (23 miliarde de dolari în 2019). Suma este echivalentă cu trei ani de cheltuieli pentru asistenţă medicală ale statului rus. Imaginile din satelit din 2018 arată o creştere a deşertificării în regiunea deja aridă, în special în stepele centrale şi nordice. Producţia agricolă a scăzut, iar culturile care cer consum intens de apă, cum ar fi orezul, au dispărut. În 2014, erau cultivate doar 17.000 de hectare de teren, comparativ cu 140.000 de hectare în anul precedent şi 400.000 în era sovietică. Condiţiile meteo de anul trecut au agravat criza. A fost cel mai uscat an din ultimii 50 de ani în Crimeea. Acest lucru a secat şi mai mult sursele alternative de apă dulce, cum ar fi lacurile mai mici şi apa subterană. Deci, Crimeea are nevoie acută de apă! Iar acest război, o va oferi! Iar oficialii ukraineni ştiu acest lucru!

Cu cîteva luni înaintea exercițiului strategic Caucaz-2020!, desfășurat în sud-vestul Federației Ruse, inclusiv în Crimeea și Marea Neagră, în perioada 21-26 septembrie 2020, au apărut o serie de speculații, alimentate de oficialii ukraineni, potrivit cărora, trupele ruse vor invada sudul Ukrainei pentru a asigura deblocarea canalului în vederea reluării furnizării de apă în Crimeea! Ce clarviziune strategică!

Dacă privim hărţile şi ascultăm declaraţiile liderilor militari ai Rusiei, de ieri, referitoare la operaţiunile militare de pe teritoriul Ukrainei, dacă analizăm, chiar şi superficial, dezastrul economic ce se abate asupra Rusiei, cu consecinţe sociale încă nebănuite, ne putem gîndi că ofensiva s-a încheiat, urmează consolidarea poziţiilor obţinute pînă în prezent şi începerea negocierilor de pace. Odessa pare a fi salvată!

Conform prezentării de ieri a Agenţiei TASS, prima etapă a „operațiunii” din Ukraina a fost îndeplinită și obiectivele au fost atinse, respectiv reducerea capacității combative a armatei ukrainene și „eliberarea” teritoriilor republicilor Donețk și Lugansk în limitele lor administrative. Donețk este „eliberat” în proporție de 93%, Lugansk 54%. Pe harta afișată la această conferință apar ocupate aproape în întregime și regiunile ukrainene Zaporojie și Kerson (pe Nipru!), regiunile Harkov și Sumî în proporție de cca 50%. Avînd în vedere că în regiunile Zaporojie și Kerson se desfășoară deja activități care au ca finalitate menținerea lor sub control rus pe termen lung, sub forma unei anexări sau a unor republici separatiste (operaţiuni financiare cu ruble etc) este clar că Armata rusă nu va renunţa la portul Kerson, pe Nipru, în estuar, şi la Nikolaev, port amplasat în golful estuarului, pentru menţinerea controlului strategic şi a funcţionalităţii acestora, oricînd Ukraina putînd saborda o navă, sau două, pe model Rostock 1991, bara Sulina, Partizan… Porțiunile ocupate din regiunile Zaporojie și Kerson asigură legătura terestră dintre Crimeea și „republica” Donețk, iar în Regiunea Kerson se găsesc rezervele de apă pentru Crimeea. Spuneam că există şanse ca Odessa să nu mai fie atît de interesantă în contextul actual, dar la prezentarea de ieri, generalul Rudskoi a anunțat că operațiunile militare vor continua pînă la atingerea obiectivelor stabilite de Putin! Asta poate însemna orice!

Oprirea operaţiunilor militare pe teritoriul Ukrainei depind, aşadar, de consolidarea poziţiilor ocupate pînă în prezent, în Est şi Sud, dar şi de succesul cecenilor lui Kadîrov la Mariupol împotriva Batalionului Azov, o obsesie a lui Putin! Batalionul Azov, despre care mulți au auzit pînă acum în timpul războiului din Ukraina, este o unitate încadrată în armata ukraineană, dar care operează după propriile reguli. Zona lor de acțiune este în Mariupol, port la Marea Azov. Acest batalion este constituit din militari ultra-naționaliști de mai multe etnii şi naţionalităţi. Ei funcționează independent de ordinele președintelui Zelenski. Chiar dacă Ukraina se va preda, acești militari vor lupta cu rușii pînă la moarte! Batalionul Azov, format din circ 900 de luptători cu viziuni neonaziste, s-a remarcat atunci cînd luptătorii săi au recucerit orașul Mariupol de la separatiștii pro-ruși în 2014.

Detaşamentul de operaţiuni speciale Azov, pe numele său “din buletin”, adesea cunoscut sub numele de Batalionul Azov, este o unitate paramilitară ukraineană de extremă de dreaptă şi neo-nazistă a Gărzii Naţionale Ukrainene, cu sediul în Mariupol , în regiunea de coastă a Mării Azov. Aceştia au recucerit Mariupol controlat de forţele separatiste pro-ruse în iunie 2014. Azov s-a format iniţial ca miliţie voluntară pe 5 mai 2014, în timpul crizei ukrainene. La 12 noiembrie 2014, Azov a fost încorporat în Garda Naţională a Ukrainei , iar de atunci toţi membrii săi sînt soldaţi contractuali care servesc în Garda Naţională a Ukrainei. Plăţile către acestea fac obiectul unor dispute internaţionale în paradisuri offshore. În 2014, regimentul a cîştigat notorietate după ce au apărut acuzaţii de tortură şi crime de război, precum şi acuzaţia pentru simpatii neonaziste şi utilizarea simbolurilor naziste, aşa cum se vede în logo-ul său cu Wolfsangel , unul dintre simbolurile originale utilizate în cel de-al doilea război mondial de către divizia SS Panzer Das Reich.

În aprilie 2015, guvernatorul regiunii ukrainene Doneţk, din care face parte orașul-port Mariupol, se plîngea la ministrul Apărării că Azov „terorizează zona” prin diverse jafuri. În același an, purtătorul de cuvînt al Batalionului Azov, Andrei Diachenko, a recunoscut că în cadrul grupării paramilitare există recruți neonaziști. Totuși, gruparea a negat aderarea la ideologia neonazistă, deși simbolurile se găsesc pe uniforme și pe trupurile membrilor, sub formă de tatuaje. În 2018, Batalionul Azov a patrulat pe străzile din Kiev sub pretextul restabilirii ordinii în Capitală. Printre victimele grupării s-au numărat cetăţeni de etnie romă și persoane LGBT. Batalionul Azov a fost acuzat de încălcarea dreptului internațional umanitar, într-un raport din 2016 al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al ONU.

Editorialistul american Allan Ripp, de la NBC News, a realizat un editorial în care a menționat că problema existenței ideologiei naziste în Ukraina, în special în trecut, reprezintă o realitate.

În 2018, un proiect de lege adoptat de Congresul SUA a blocat orice ajutor financiar şi militar către Azov din cauza ideologiei sale, scrie The Hill. Membrii batalionului provin din 22 de ţări, inclusiv din SUA şi Marea Britanie, dar mai mult de jumătate dintre membrii vorbesc rusă şi provin din estul Ukrainei, inclusiv din oraşele Doneţk şi Lugansk.

Ei sînt cei care luptă casă cu casă la Mariupol! În Vest, la Kerson, armata rusă securizează resursele de apă. Pentru că, am spus-o la începutul articolului, acesta este şi un război pentru apă! Să se consemneze!

Primăvară şi proiectile la Odessa

Sanjiika, Regiunea Odessa. SAT ROMÂNESC!

BMTF, 25 martie – Mîine, sîmbătă, 26 martie 2022, Grădina Zoologică din Odessa se redeschide pentru vizitatori. Locuitorii oraşului şi ai regiunii îşi văd de viaţa lor obişnuită, deşi loviturile de artilerie şi atacurile cu rachete îi fac să se gîndească la un viitor sumbru. Locuitorii satelor din împrejurimi taie via şi pomii.

În această dimineaţă, între orele 7:15 şi 7:30, o navă de război rusă, aparţinînd Flotei Mării Negre, a bombardat cu tunurile navale satul Sanjiika, din Comuna Dalnici, Raionul Ovidiopol, de lîngă Odessa, localitate cu populaţie românească, evident nerecunoscută de regimul de la Kiev!

Sanjiika, cu aproximativ 800 de locuitori, are plaje frumoase şi line care se pretează la o operaţiune de desant, la fel ca sectorul Bugaz-Zatoka, în zona lagunară, la sud-vest de Odessa şi sectorul Ciobanu-Codăeşti-Nicolae Bălcescu, din Laguna Budaki. Acest sector dispune de plaje cu nisip fin de 50 de metri lăţime şi o lungime apreciabilă. De altfel, trupele ruse au bombardat cu muniţie cu dispersie Zatoka, încă din 5 martie a.c.. Acest tip de muniţie poate arunca la faţa locului sute de submuniţii componente. Au fost două rachete, un RBK-500 şi un RBK-250, recuperat de autorităţile locale. Aceste muniţii sînt extrem de urîte şi pot arunca sute de submuniţii”.

La trei ore de la atacul asupra satului românesc Sanjiika, comandantul navei ruse a anunţat crearea unui coridor de securitate pentru navele străine aflate în marş în nordul Mării Negre, începînd de astăzi, 25 martie.

Tot în această dimineaţă, trei rachete ruseşti au fost interceptate de apărarea anti-aeriană ukraineană, deasupra Regiunii Odessa, a raportat Comandamentul Aerian SUD. Informaţiile au fost confiramate şi de unii locuitori ai regiunii care au văzut rechetele arzînd în aer. Una dintre ele a căzut într-un iaz!

Potrivit informaţiilor, aproape 60% dintre rachetele folosite de Rusia în atacurile asupra ţintelor ukrainiene, nu-şi ating ţinta. Între 20% şi 60% dintre rachetele de croazieră ruseşti lansate au avut defecţiuni, în funcţie de zi. Potrivit surselor, această rată mare de eşec include defecţiuni variate, de la eşecuri de lansare pînă la neexplodarea muniţiei la impact. Doi experți au spus că orice rată de eșec de peste 20% este mare. Potrivit Proiectului de apărare antirachetă al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, Rusia a desfășurat două tipuri de rachete de croazieră lansate aerian, Kh-555 și Kh-101, în Ukraina.

Flota Mării Negre ţine în tensiune locuitorii din Odessa, încă din noaptea de 2 martie cînd a venit informaţia că a pornit spre Odessa. Totuşi, în ciuda manevrelor zilnice pe mare, atacul nu are loc! Formal, flota Mării Negre are în compunerea sa vechiul crucişător de rachete „Moscova” (construit în 1983) şi cinci fregate – trei fregate moderne (tip Admiral Grigorievici) şi două fregate vechi de la începutul anilor 1980. Există şi 9(nouă) corvete, dintre care cinci sînt unităţi noi, şase nave purtătoare de rachete şi submarinele cu propulsie convenţională diesel-electrică şi înarmate cu torpile.

În plus, există o flotă de debarcare relativ mare în Marea Neagră, pentru care se tot testează plajele din Regiunea Odessa. Pînă de curînd, aceasta includea trei nave de debarcare vechi Proiect 1171 (deplasament 3.400 de tone) şi cinci unităţi Proiect 775 şi 775M (deplasament standard 2.200 de tone), dintre care unele modernizate, dar în săptămînile premergătoare invaziei, li s-au alăturat două grupări de nave din Flota de Nord şi Flota Baltică. Navele clasa Ropucha Proiect 775 sînt relativ vechi fiind construite în anii ’70, una dintre ele fiind deja scufundată de marina ukraineană. Au fost lansate la apă 28 de astfel de nave, dar 13 dintre ele au fost retrase, deja, din serviciul de luptă. Cu un echipaj de aproximativ 90 de oameni, aceste nave pot transporta, cu o viteză de 33 de kilometri pe oră, 10 tancuri şi 340 de militari sau 12 TAB-uri şi 340 de militari. Ca armament, aceste nave sînt echipate cu două tunuri AK-257, un tun AK-176 şi lansatoare de rachete A-215 Grad-M şi Strela 2(SA-N-5). În acelaşi timp, navele de tip Proiect 1171 (cod NATO Aligator), precum cea lovită ieri în portul din Marea Azov, pot transporta pînă la 425 de militari şi 20 de tancuri sau 40 de transportoare blindate şi pînă la patru elicoptere (de exemplu, aparate de recunoaştere şi atac Ka-52).

Ca armament, navele de tip Proiect 1171 sînt dotate cu aruncătoare de rachete Grad, vectori antiaerieni Strela, un tun de 57 milimetri şi două tunuri antiaeriene de 25 milimetri. Drept urmare, un mic calcul ne arată că forţa de lovire a flotei de nave de debarcare strînse de Rusia la Marea Neagră însumează 5.500 de militari, cel mai probabil puşcaşi marini. Trupele ar putea fi deservite de tehnică precum 180 de tancuri şi/sau 200 de blindate şi cel mult 16 elicoptere Ka-52.

Orice debarcare a acestora pe plajele de la Nicolae Bălcescu (accesibile) pînă la Odessa (faleză abruptă) este sortită eşecului în absenţa unui atac terestru dinspre Nord sau Est, dinspre Kerson, Nikolaev, exclus din Transnistria – specificare pentru toţi habarniştii panicarzi care se amestecă în discuţie!

Ruşii au bombardat coasta regiunii Odessa

BMTF, 24 martie – În această dimineaţă, o navă de război rusă a tras asupra coastei din regiunea Odessa, cu tunurile de la bord. Este al doilea atac cu tunuri navale, în această săptămînă, asupra coastei regiunii. Acest lucru a fost anunțat de un ofițer al Comandamentului Operațional „Sud”, Vladislav Nazarov. „Inamicul continuă să exercite presiune psihologică asupra locuitorilor din Odessa și din regiune, efectuînd bombardamente de artilerie pe litoral. Dimineață, inamicul a tras cinci focuri de artilerie navală în Marea Neagră, dar nici unul dintre obuze nu a lovit ținta”, a spus Nazarov.

Ieri, cinci rachete au fost trase asupra Regiunii Odessa, dar nu au făcut victime sau pagube materiale. De asemena, o rachetă a fost interceptată de artileria anti-aeriană şi distrusă în aer.

Zilele trecute, Odessa a fost bombardată de pe mare, direct, navele de război ruseşti au tras cu tunurile navale în clădirile rezidenţiale din partea de sud a oraşului, la malul mării. Bombardamentul s-a soldat case distruse, geamuri sparte, cratere în pavaj şi mai multe autoturisme avariate. Cel mai mult a avut de suferit o casă mică de vacanţă, care a fost lovită de trei obuze. Proprietarul casei, în vîrstă de 81 de ani, un fost marinar, Anatoly, a suferit mai multe răni din cauza valului de explozii. „Nu mă așteptam să se întîmple asta. Nu am crezut niciodată că au nevoie de noi. Trăim, ne odihnim, nu există unități militare. De ce noi?”, întreabă Anatoly.

Potrivit unui fost înalt responsabil din cadrul Comandamentului forţelor comune din Regatul Unit, Richard Barrons, într-o intervenţie la BBC Radio 4, trupele ruse „se vor îndrepta spre Odessa, pentru că, din punct de vedere logic, acesta ar fi următorul lor obiectiv în sudul Ukrainei şi se pare că sînt mai multe nave în Marea Neagră care se îndreaptă în acea direcţie. Fostul comandant militar britanic avertizează că dacă forţele ruse ar prelua sub control Odessa, acestea ar „izola economia ukraineană” de Marea Neagră. Ţinutul Odessa a fost anexat de Rusia Ţaristă, ca urmare a Tratatului de la Iaşi, din 1792, ea devenind o parte din așa-numita „Novorusia” (Noua Rusie). Orașul a fost colonizat cu diferite etnii: ruși, ruteni, bulgari, evrei, germani, armeni, greci pontici, precum și români moldoveni în zona denumită Moldoveanca, atunci în afara limitelor oficiale ale orașului. Asta aşa, puţină istorie nu strică!

În aceste condiţii, locuitorii oraşului se pregătesc de asediu şi o confruntare decisivă cu chiar “esenţa răului, răul suprem”, aşa cum îi numea pe ruşi o supravieţuitoare din iadul de la Mariupol. Un spital de război, improvizat într-un buncăr, cu 200 de paturi, generatoare, sursă de apă şi 70 de medici voluntari este perfect funcţional de miercuri, la Odessa. Toate facilităţile pot susţine viaţa şi activitatea spitalului, timp de o săptămînă, total izolat de restul lumii, în caz de nevoie. Datorită voluntarilor, spitalul dispune de aprovizionarea cu lenjerie, perne, pături și saltele. Există și o toaletă, o sursă de apă (aproximativ 3 tone), care ar trebui să fie suficientă pentru aproximativ o săptămînă, generatoare diesel, faruri pentru medici și chiar o masă de operație pe care voluntarii au sudat-o pentru spital.

Spitalul primește ajutor umanitar de la colegii europeni. De exemplu, astăzi, miercuri 23 martie, medicii de la Odessa au primit o mulțime de medicamente, consumabile și pansamente din România, chiar de la Timişoara, inima Banatului. Mîine aparatul anestezic-respirator ar trebui să fie livrat de la Londra.

O echipă unită de specialiști este pregătită să ofere asistență în spital – chirurgi, un otolaringolog, psihologi, ortopedi, anestezisti și resuscitatori, psihoterapeuți și cardiologi.

Mai mult, 12 alpiniști din Odessa îndeplinesc funcţii de infirmieri, iar la dispoziția spitalului sînt deja 14 ambulanţe cu șoferi care sînt gata să ridice victimele din toate raioanele Odessei.

Locuitorii Odessei se tem că oraşul va fi ocupat de armata rusă şi pentru faptul că aici funcţionează de mai bine de un secol şi jumătate un laborator şi institut de cercetare virusologică recunoscute pe plan mondial. Biolaboratoarele secrete americane de pe teritoriul Ukrainei sînt un subiect fierbinte pe agenda mass-media globale. — Biolabs! „Dovezile” prezentate par a fi neconcludente, ba chiar din ce în ce mai ridicole. Cel puţin în cazul Odessei!

Laboratoarele de la Odessa lucrează de aproape un secol și jumătate cu agenți patogeni ai unor infecții deosebit de periculoase. Este prima stație bacteriologică fondată aici de viitorul laureat Nobel, profesorul Ilya Mechnikov şi a doua din lume după cea fondată de Louis Pasteur, la Paris! Aici, la Odessa, s-au făcut vaccinuri și au fost tratate persoane și animale afectate de rabie. Primele vaccinări au fost făcute în 1886! Pe lîngă rabie, la stația din Odessa au fost studiați agenți patogeni ai altor boli periculoase: holera, febra tifoidă, muca, antrax, tuberculoză, lepră, sifilis. De-a lungul anilor, medicii și oamenii de știință din Odessa au înregistrat multe cazuri de ciumă, iar datorită muncii eficiente a biologilor și epidemiologilor, nici unul dintre ele nu a provocat un focar major.

În ultimii ani, la Bioprom au fost produse vaccinuri slăbite și inactivate conform tehnologiei tradiționale: o anumită tulpină a fost crescută pe un mediu nutritiv sau cultură celulară, apoi slăbită sau complet inactivată de diferite influențe chimice și fizice.

În 2007, a început modernizarea laboratoarelor SES regionale în toată Ukraina, cu asistență SUA. Centrele de laborator ale stațiilor sanitare și epidemiologice ukrainene au primit echipamente moderne. Prin urmare, în 2020 s-a reușit stabilirea relativ rapidă a testele pentru Coronavirus. Anul trecut, în 2021, aceste laboratoare au fost transformate în Centre regionale pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din cadrul Ministerului Sănătății al Ucrainei.

Recent, trupele ruseşti de invazie au „denazificat” centrul regional bio din Hersonul ocupat temporar. Imaginile din această operaţiune sînt prezentate ca „dovadă a existenței unei instalații secrete cu care au fost create arme biologice sub conducerea americanilor”. Din păcate, aşa cum ştim pe propria piele, corupţia endemică a societăţilor moderne pune în pericol orice realizare, iar afirmaţiile ocupanţilor ruşi par, totuşi, a avea un sîmbure de adevăr! Odessa, care a fost unul dintre cele mai importante centre mondiale în domeniul bacteriologiei, virusologiei, microbiologiei, astăzi și-a pierdut complet potențialul științific și industrial în acest domeniu. Cum s-a întîmplat? A fost rezultatul intenției criminale, sau nepăsării, sau este un efect secundar al „reformei” necalificate, necugetate și nemiloase? Răspunsul la această întrebare va fi dat de istorici, care ar trebui să investigheze semnele clare ale unei crime împotriva științei ukrainene și risipirea a 25 de milioane de dolari cheltuiți pentru un program de biosecuritate în Ukraina, fonduri americane! Dacă de pe acest fond, viruşi înalt patogeni “scapă” necontrolaţi? Ruşii vor avea dreptate!

ODESSA BOMBARDATĂ ASTĂZI DE PE MARE

BMTF, 21 martie – Odessa a fost bombardată astăzi de pe mare, direct, pentru prima dată după al Doilea Război Mondial. În această dimineaţă, navele de război ruseşti au tras cu tunurile navale în clădirile rezidenţiale din partea de sud a oraşului, la malul mării. Bombardamentul s-a soldat case distruse, geamuri sparte, cratere în pavaj şi mai multe autoturisme avariate.

Acesta a fost primul bombardament al orașului, de către artileria navală, de la al Doilea Război Mondial! Mai multe căsuțe cu două etaje au fost avariate, iar multe mașini au fost lovite de fragmente de obuze. Un crater se deschidea în mijlocul carosabilului la cinci metri de casă.

Acum anchetatorii poliției lucrează la fața locului, alimentarea cu gaz a fost restabilită, iar locuitorii acoperă geamurile sparte cu folie și foi de placaj.

Cel mai mult a avut de suferit o casă mică de vacanţă, care a fost lovită de trei obuze. Proprietarul casei, în vîrstă de 81 de ani, un fost marinar, Anatoly, a suferit mai multe răni din cauza valului de explozii. „Nu mă așteptam să se întîmple asta. Nu am crezut niciodată că au nevoie de noi. Trăim, ne odihnim, nu există unități militare. De ce noi?”, întreabă Anatoly.

Consiliul municipal al Odessei a suplimentat şi astăzi numărul de trenuri puse la dispoziţia populaţiei care doreşte să se refugieze în alte zone ale ţării, mai sigure. Astfel, două garnituri suplimentare vor pleca, în această seară spre Ujgorod, în Transcarpatia, la 22:31 şi spre Izmail, la 23:23.

Civilii care rămîn şi îşi doresc să ajute, sînt invitaţi să se înscrie la cursuri gratuite de prim ajutor, ce vor începe de mîine, de la ora 14:00, la Gimnaziul nr. 7, de pe strada Rostovskaya, 4A. Cursurile sînt organizate de Direcţia de sănătate a oraşului şi vor cuprinde: acordarea primului ajutor și îngrijiri de urgență, precum și regulile de conduită în caz de pericole chimice și de radiații.