Categorie: Frontline News

NOUĂ ANI FĂRĂ SEPTIMIU… NOUĂ ANI FĂRĂ YVES…

S-au scurs nouă ani de la cumplita veste! Bunul meu prieten, camaradul meu de arme, Septimiu Roman, a plecat, joi, 17 ianuarie 2013, fulgerător, în timp ce se află în Parcul Tineretului din Bucureşti, la vîrstă de 56 de ani. S-a dus să-l întîlnească pe Mile Cărpenişan! În ultimii ani, era corespondentul Radio România Actualităţi acreditat pe lîngă Parlamentul României şi Ministerul Apărării Naţionale, realizator al emisiunii „Euroatlantica” şi… un mare patriot! Şi-a slujit profesia şi Ţara cu devotament şi pasiune. A scris cărţi, a scos Cultul Eroilor din amorţire şi s-a aplecat, cum puţini au făcut-o, asupra istoriei şi faptelor de arme ale bravilor ostaşi români. Eu, l-am cunoscut în… Iordania, la Aman. „Să-ţi aduci ştrinfi de lînă”, mi-a spus. „Că la Aman e zăpadă”! Am petrecut alături de el şi de Dragoş Tăbăran, seri minunate. Îţi mulţumesc, prietene! Din păcate, nu am găsit nici măcar o fotografie, împreună. „Şoldăr bai şoldăr”.

De-a lungul celor peste două decenii de activitate la Radio, Septimiu, SENATORUL, cum îl numea, pe bună dreptate, Nicu Popescu, a fost şi crainic, şi redactor la Radiojurnal, realizator de emisiuni, reporter special, corespondent în Republica Moldova, Franţa, China, Iordania, Iraq sau Afghanistan.

Îl plîng şi astăzi, colegii, prietenii, camarazii, cei ce l-au cunoscut şi i-au îndrăgit vocea şi profesionalismul, cei ce i-au iubit umorul efervescent. Îmi vei lipsi mereu!

Septimiu s-a născut la 9 mai 1956, la Sibiu. De Ziua Victoriei!

Dumnezeu să te odihnească în pace!

Soarta a făcut ca, în aceeaşi zi, amicul meu, Yves, să se întîlnească cu Septimiu. Nu aici, pe Pămînt, ci acolo sus, între stele, unde gloanţele nu-i mai ajung. Avea 59 de ani… Jurnalistul francez de origine belgiană a fost ucis de un lunetist ascuns în Alep, unde realiza un reportaj. Debay realiza în Syria un reportaj pentru Assault, revista pe care o fondase, după Raids, în 1986. În noiembrie 2010 ne-am întîlnit la Bruxelles, la o reuniune pe teme de securitate europeană. Bonom şi jovial, Yves mi-a prezentat revista sa ASSAULT unde era director, redactor şef şi reporter special. M-a încurajat să editez şi eu una, în ciuda crizei financiare! Cine o cunoaşte „M”, revista de securitate, reportaje, analize şi informaţii militare, pe care o editez ca supliment al acestui site, este „o palidă umbră” a ASSAULT. Acum, Yves nu va mai scrie „Ordinul de zi”. Împreună cu Septimiu, vor putea discuta despre problemele globale acolo, sus…

Dumnezeu să-l odihnească pe bunul Yves Debay!

Afghanii au nevoie de ajutor umanitar fără nici un parti-pris politic

BMTF, 10 ian – Vicepremierul afghan Abdul Ghani Baradar, co-fondator al mişcării talibane, a făcut apel la comunitatea internaţională să îi susţină pe afghani fără niciun parti-pris politic, în contextul în care Afghanistanul se confruntă cu o criză umanitară, relatează AFP, preluată de Agerpres.

În diverse locuri, în acest moment, oamenii nu au hrană, locuinţe, haine călduroase sau bani, a spus el. Circa 93% din gospodăriile afghane nu au suficientă mîncare în cele 34 de provincii din ţară, potrivit unei anchete realizată de Programul Alimentar Mondial (PAM). Trei familii din patru reduc porţiile sau împrumută alimente şi cumpără mîncare mai ieftină, renunţînd la alimente mai nutritive ca lactatele, carnea sau legumele.

Zăpada a acoperit o mare parte din centrul şi nordul Afghanistanului în ultimele zile, în timp ce mai multe regiuni din sud au fost afectate de inundaţii. În mai multe zone este secetă, ceea ce se accentuează sentimentul că o catastrofă se apropie. Acest lucru înrăutăţeşte condiţiile de viaţă ale afghanilor deja afectaţi de oprirea ajutorului internaţional.

Situația era deja critică și înainte de înlăturarea guvernului de către talibani, din cauza pandemiei şi a secetei, însă după instalarea acestora la Kabul fragila economie s-a prăbușit şi a determinat creşterea preţurilor la produsele de primă necesitate, iar fondurile externe au încetat să mai vină. De la căderea fostului guvern afghan, susţinut de SUA şi de aliaţii lor, la mijlocul lunii august, ţările occidentale au oprit ajutorul care permitea Afghanistanului să supravieţuiască.

Washingtonul a îngheţat aproape 10 miliarde de dolari reprezentînd rezerve al Băncii Central afghane, iar Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi-au suspendat ajutoarele.

ONU a atras atenţia că Afghanistanul este în pragul uneia dintre cele mai mari catastrofe umanitare din lume. Conform mai multor organizaţii internaţionale, peste jumătate din populaţia de 38 de milioane de locuitori va fi afectată de foamete.

Cîteva măsuri au fost luate în decembrie 2021, cînd ONU a adoptat o rezoluţie care facilitează timp de un an ajutorul umanitar pentru Afghanistan şi cînd Organizaţia pentru Cooperare Islamică a promis că va crea un fond de donaţii şi va încerca să deblocheze o parte din activele ţării.

Afghanistanul este una dintre țările cele mai dependente de ajutor din lume, aproximativ 18,5 milioane de cetățeni, jumătate din populație, necesitînd asistență permanentă și o treime din populație, 11 milioane de cetățeni, fiind afectată de insecuritate alimentară. Pînă în 2021 aproximativ 550.000 de afghani au fost deja strămutați intern, iar 760.000 de afghani s-au întors din Iran și Pakistan, ceea ce a suprasolicitat capacitatea serviciilor existente şi a provocat îngrijorări cu privire la reintegrarea și condițiile lor de viață.

Deocamdată, acum doar ne uităm la cea mai gravă criză umanitară de pe Pămînt. Nouăzeci și cinci la sută dintre oameni nu au suficientă mîncare. Este un iad pe Pămînt!

COVID 19 LASĂ ARMATA NORVEGIANĂ FĂRĂ CHILOŢI

BMTF, 9 ian – Soldaţii în termen din Norvegia vor trebui de acum încolo să predea, la finalul serviciului lor militar, şosetele, chiloţii şi sutienele (în cazul femeilor) succesorilor lor, armata norvegiană confruntîndu-se cu serioase probleme de stocuri, a anunţat postul public NRK, informează AFP, preluată de Agerpres.

Pînă acum se obişnuia ca soldaţii în termen demobilizaţi să plece din garnizoanele lor cu lenjeria intimă care le fusese repartizată în timpul serviciului lor militar.

Însă pandemia de COVID-19 a complicat în mod serios fluxurile de aprovizionare, determinînd anul trecut armata norvegiană să-i invite pe recruţi să restituie cele mai intime obiecte din echipamentul lor.

Acum, cînd am ales să reutilizăm această parte din echipament, acest lucru ne ajută să avem o cantitate mai mare în circulaţie şi să creştem capacitatea de livrare a echipamentului. Avem foarte puţine în stoc, a explicat purtătorul de cuvînt al serviciului de logistică al armatei norvegiene, Hans Meisingset, pentru NRK.

Cu toate acestea, un reprezentant al militarilor în termen a criticat deficienţe recurente, susceptibile să afecteze capacităţile operaţionale. Grave penurii de echipamente şi îmbrăcăminte pot afecta disponibilitatea operaţională şi, în cel mai rău caz, securitatea soldatului, a reacţionat Eirik Sjohelle Eiksund pentru publicaţia specializată Forsvarets Forum.

Apărînd frontiera nordică a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în faţa Rusiei vecine, Norvegia menţine serviciul militar unisex şi convoacă în fiecare an circa 8.000 de tineri şi tinere să-şi efectueze serviciul militar, ceea ce reprezintă doar o parte din acest segment de vîrstă.

2021 – an cu temperatură în creştere şi în România

BMTF, 8 ian – Iulie 2021 a fost a treia cea mai caldă lună a lui Cuptor din ultimii 60 de ani, cele mai călduroase zile fiind 28 şi respectiv, 29 Iulie, cînd la Băile Herculane s-au înregistrat 40.1 grade C în 28 Iulie, iar la Calafat, 40.0 grade C în 29 Iulie 2021, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

La Timişoara s-a înregistrat cea mai mare valoare a temperaturii maxime şi anume 39.0 grade C, în data de 24 iunie 2021, depăşindu-se astfel recordul anterior înregistrat în ultima decadă a unei luni iunie (38.4 grade C în data de 30 iunie 1938).

Potrivit ANM, anul 2021 înregistrează o temperatură medie anuală de 10.90 grade C, abaterea termică fiind de 0.69 grade C faţă de media perioadei 1981-2020, ceea ce confirmă tendinţa evidentă de creştere a temperaturii aerului din ultimele decenii.

În intervalul 2012-2021 anomaliile termice pozitive au fost cuprinse între 0.69 grade C (2021) şi 1.92 grade C (2019), aceasta fiind cea mai călduroasă perioadă de 10 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, fapt pus pe seama încălzirii climei. În ordine descrescătoare cei mai calzi ani din perioada 2012-2021 sunt: 2019, 2020, 2015, 2007, 2018, 2014, 1994, 2009, 2013, 2012 şi 2021.

Şi prima jumătate a lunii august 2021 a înregistrat numeroase recorduri de temperatură, fiind de altfel a-II-a cea mai caldă din ultimii 60 de ani si cea mai secetoasă perioadă. Cele mai mari valori de temperatură au atins 40.4 grade C la Bechet şi 41.1 grade C la Calafat în data de 1 August, iar în 2 August, 40.1 grade C la Bechet, 40.2 grade C la Giurgiu şi 40.4 grade C la Zimnicea.

De asemenea, în intervalul 15 Iunie-16 August 2021, la Calafat s-au înregistrat 36 zile caniculare (cu temperaturi maxime mai mari de 35 grade C), din care 21 zile, adică 3 săptămîni, au fost consecutive (26 Iulie – 16 August). Se observă astfel faptul că, valurile de căldură sînt tot mai persistente pe teritoriul ţării noastre, tendinţa de creştere a numărului de zile consecutive cu temperaturi caniculare fiind din evidentă îndeosebi în regiunile din sudul, estul şi vestul ţării.

Din punct de vedere al regimului de precipitaţii, anul 2021 a înregistrat o cantitate medie de 705.2 l/mp, ceea ce semnifică în medie un regim anual optim pentru agricultură, însă începînd din a doua parte a verii şi în lunile de toamnă, seceta pedologică a fost puternică, deficitele cele mai mari de apă înregistrîndu-se în zona Moldovei.

Anul 2021 a confirmat de asemenea faptul că, intensitatea precipitaţiilor a avut valori mai mari, îndeosebi pe intervale de timp scurte în lunile de primăvară sau vară. Cele mai mari cantităţi căzute în 24 de ore s-au înregistrat în mai 2021 (181.6 l/mp la Stâna de Vale/18.05.2021, fiind depăşit recordul anterior de 79.8 l/mp din data de 02.05.2015) şi în iulie 2021 (116.1 l/mp în 20.07.2021 la Baraolt, faţă de recordul anterior de 96.0 l/mp din 02.07.1975 sau 115.7 l/mp din data de 20.07.2021 la Câmpulung Muscel, comparativ cu recordul anterior de 94.7 l/mp din data de 02.07.1975). Tot la Câmpulung Muscel, în 29 august 2021 s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitaţii maximă în 24 de ore (104.2 l/mp, faţă de 87.2 l/mp în 9 august 1958).

În lunile de iarnă, valorile totale au depăşit mediile lunare cu peste 50%. În acest context, lunile ianuarie si decembrie din acest an au înregistrat chiar recorduri în ceea ce priveşte cantitatea medie de precipitaţii lunară la nivel naţional, ianuarie 2021 fiind a treia lună cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani (după ianuarie 1966 şi 1963), iar decembrie 2021, a doua (după decembrie 1969).

În contextul încălzirii globale, schimbările în regimul climatic din România sînt influenţate şi de condiţiile regionale. Datele arată că, schimbările referitoare la temperatură şi precipitaţiile medii apar împreună cu modificări ale statisticilor fenomenelor meteorologice extreme.

Astfel, în anul 2021 s-au emis cele mai multe alerte meteorologice pentru fenomene periculoase la nivel naţional din ultimii 3 ani şi anume: 2019 – 101, 2020 – 146 şi 2021 – 167. Avertizări meteorologice generale de cod roşu au fost în număr de 2, emise în vara acestui an, cînd a fost emis şi cel mai timpuriu cod roşu de caniculă, vara 2021, fiind a-VII-a vară cea mai caldă din ultimii 60 de ani în ţara noastră.

De asemenea, în vara 2021 s-au emis cele mai multe coduri roşii de tip nowcasting comparativ cu verile anilor 2019 şi 2020:
2019: 2114, din care 79 de cod roşu
2020: 1346, din care 153 de cod roşu
2021: 1254, din care 217 de cod roşu, statistică care confirmă faptul că, frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteorologice periculoase (temperaturi extreme, ploi torenţiale generatoare de inundaţii, grindină, vijelii, etc) este din ce în ce mai mare şi în ţara noastră, informează ANM.

După retragerea francezilor, WAGNER a intrat în Tombouctou?

BMTF, 7 ian – Soldaţi ruşi au fost desfăşuraţi în oraşul Tombouctou din nordul statului vest-african Mali, pentru a instrui forţele locale într-o bază abandonată de trupele franceze luna trecută, a declarat joi purtătorul de cuvînt al armatei maliene, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Guvernul din Mali a indicat în decembrie că instructori ruşi au sosit în ţară, însă Bamako şi Moscova au oferit deocamdată puţine detalii despre această desfăşurare, cum ar fi numărul de militari implicaţi sau misiunea lor exactă.

Sosirea ruşilor a declanşat critici puternice din partea unor state occidentale, în frunte cu Franţa, fosta putere colonială în Mali.

Occidentalii spun că din aceste forţe fac parte mercenari ai grupului Wagner, pe care îi acuză de încălcări ale drepturilor omului în alte ţări.

Guvernul de la Bamako a negat prezenţa mercenarilor, afirmînd că militarii ruşi se află în Mali în cadrul unui acord bilateral.

Avem achiziţii noi de avioane şi echipamente de la ei (ruşi). Costă mult mai puţin să ne instruiască la faţa locului decît să ne deplasăm noi acolo. Ce este rău în asta?’, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvînt al armatei maliene.

El nu a precizat cîţi ruşi au fost trimişi la Tombouctou.

Localnici au spus pentru Reuters că bărbaţi ruşi în uniformă au fost văzuţi conducînd în oraş, însă nu le-au putut estima numărul.

Ministerul Apărării de la Moscova nu a fost disponibil deocamdată pentru comentarii, menţionează agenţia de presă.

Sosirea forţelor ruse în Mali urmează după desfăşurări de trupe în alte cîteva zone fierbinţi din Africa, ca parte a ceea ce analiştii apreciază ca fiind o tentativă a Moscovei de a recupera influenţa pe continent după o lungă absenţă în urma destrămării Uniunii Sovietice în 1991.

Franţa a ajutat la recapturarea oraşului Tombouctou în 2013 de la militanţii avînd legături cu Al-Qaeda. Retragerea Franţei din acest oraş face parte dintr-o reducere semnificativă a forţei anterioare de 5.000 de militari desfăşuraţi în regiunea Sahel pentru a lupta contra grupărilor jihadiste.

Şi în Mali, ca mai peste tot în Africa, contractorii privaţi de securitate sînt un subiect la modă. Cum la modă sînt şi luptătorii din Forţele Speciale.

Companiile Militare/de Securitate Private sînt entităţi organizaţionale care oferă contra cost servicii specializate şi expertiză militară, fiind încadrate uneori în categoria fenomenului de mercenariat. Sînt cunoscute şi sub denumirea de: contractori militari privaţi, contractori de securitate privaţi, corporaţii militare private, firme militare private, furnizori de servicii militare etc. Serviciile de expertiză oferite sînt asemănătoare celor sigurate de structurile guvernamentale militare sau de poliţie. Cu consimţămîntul guvernului pot oferi şi servicii în teren pentru forţele armate. Firma americană de securitate cea mai cunoscută din Iraq a fost „Blackwater Security Consulting”, care are angajaţi foşti militari din forţele speciale (DELTA, SEALS etc.), pentru a îndeplini misiuni încredinţate pînă acum doar „US Army”. „Blackwater” a fost o firmă tipică în domeniul securităţii. Ea a fost înfiinţată de doi foşti ofiţeri SEALS.

Majoritatea dicţionarelor definesc mercenarul ca fiind persoana care lucrează pe bani sau alte avantaje, un militar profesionist care se angajează pentru a servi într-o armată străină. După încetarea „războiului rece” recurgerea la serviciile CMP/CSP a cunoscut un avînt deosebit ceea ce a avut drept consecinţă o creştere considerabilă a numărului acestora.

Principalii factori care au determinat această dezvoltare sînt: reducerea cheltuielilor alocate de către state în scopuri militare; creşterea complexităţii armamentelor şi echipamentelor militare cu dificultăţi în întreţinerea şi folosirea lor; sarcini sporite în sfera achiziţiilor, monitorizării sistemelor de armament, logistic cu extindere şi spre teatrele de război şi luptă; reducerea masivă a efectivelor militare, fărîmiţarea statelor şi apariţia unor conflicte la nivel local; raţiunile economice care determină noile state, dar şi pe cele dezvoltate şi unele organizaţii internaţionale să se orienteze către sectorul privat pentru unele servicii pînă nu demult exclusiv militare.

UPDATE: OTSC a trimis o forţă de menţinere a păcii în Kazahstan KAZAHSTAN – REVOLUŢIA GPL

BMTF, 6 ian – UPDATE: Rusia şi aliaţii săi au anunţat joi trimiterea unui contingent al forţelor de menţinere a păcii în Kazahstan, unde manifestaţiile antiguvernamentale s-au soldat cu zeci de morţi, transmit AFP şi Reuters.

”O forţă comună de menţinere a păcii a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a fost trimisă în Kazahstan pentru o perioadă limitată, în scopul stabilizării şi al normalizării situaţiei”, a indicat această alianţă militară într-un comunicat difuzat pe Telegram de către purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.

Desfăşurarea forţei OTSC survine ca răspuns la o solicitare din partea preşedintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev.

Din OTSC fac parte Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan.

Secretariatul organizaţiei a precizat că principalele sarcini ale forţei OTSC trimise în Kazahstan vor fi protejarea obiectivelor militare şi publice importante şi ajutorarea forţelor de ordine locale.

Agenţia de presă rusă TASS a citat Ministerul Sănătăţii kazah potrivit căruia în timpul protestelor din Kazahstan, intrate deja în a treia zi, au fost răniţi peste 1.000 de oameni, dintre care 400 sînt spitalizaţi.

Postul public de televiziune din Kazahstan a anunţat joi că 12 poliţişti au murit în timpul ciocnirilor cu manifestanţii la Almatî.

Preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev, succesorul lui Nazarbaev, a susţinut miercuri că bande teroriste capturează clădiri, infrastructură şi arme. ”Este o subminare a statului şi, cel mai important, este un atac asupra cetăţenilor noştri care îmi cer să îi ajutăm urgent”, a declarat Tokaev. El a ordonat protecţie guvernamentală pentru ambasadele străine şi pentru afacerile deţinute de companii străine în Kazahstan.

Kazahstanul, statul ex-sovietic de sub pîntecele moale al Rusiei a luat-o razna! Ţara este o fîntîncă cu petrol şi gaze şi, cu toate acestea, conducerea ţării a hotărît dublarea preţului la energie, de pe o zi pe alta. Pe cale de consecinţă, cetăţenii au hotărît alungarea de la putere a acestora! Să nu creadă cineva că Rusia nu ştia de Revoluţia kazahă. Sau că aceasta (Revoluţia) nu are legătură cu negocierile între NATO şi Rusia ce stau să înceapă la jumătatea lui ianuarie…

Indiferent de substratul geo-politic, poporul este cel care pierde. Întotdeauna. Iar cronologia acestor pierderi arată astfel:

Kazahstanul a decretat miercuri stare de urgenţă pe întreg teritoriul după ce manifestaţiile declanşate din cauza unei creşteri bruşte a preţului la gaze şi combustibil au degenerat în violenţe, mulţimea luînd cu asalt clădiri guvernamentale, dintre care unele au fost incendiate, relatează AFP, citînd media ruse.

Protestele au fost declanșate în țara din Asia Centrală, bogată în resurse de petrol, după ce prețul la combustibil a fost dublat de pe o zi pe alta. Protestatarii au fugărit militarii și polițiștii puși să reprime manifestațiile, după ce furia lor a atins apogeul pentru creșterea abruptă a prețurilor la energie, împreună cu nemulțumirea față de probleme precum corupția, șomajul și salariile mici. În Almatî (fosta Alma Ata în perioada sovietică), cel mai mare oraș al țării, sute de protestatari, dintre care unii înarmați cu bastoane de cauciuc, bastoane și scuturi, au luat cu asalt miercuri sediul primăriei iar un incendiu a izbucnit în clădire în mijlocul salvelor de gaze lacrimogene, a grenadelor paralizante și a gloanțelor de cauciuc ale poliției. De asemenea, sediul partidului de guvernămînt, Nur Otan, a fost devastat!

Agenţiile de presă ruse Interfax, TASS şi RIA Novosti au anunţat instituirea stării de urgenţă în întreaga ţară, citînd un comunicat difuzat de televiziunea publică din Kazahstan. Anterior, starea de urgenţă fusese decretată la nivel local în principalele zone afectate de manifestaţii, Almatî, capitala economică a ţării, provincia Mangystau şi capitala Nur-Sultan. Autorităţile kazahe au decretat de asemenea restricţii de circulaţie între 23:00 şi 07:00.

Internetul şi telefonia mobilă erau blocate miercuri în această fostă republică sovietică din Asia Centrală.

Potrivit unor informaţii care nu pot fi verificate, revoltele ar fi cuprins întreaga ţară, iar protestatarii ar fi preluat controlul asupra aeroportului din Almatî. În orice caz, compania rusă Aeroflot şi-a anulat zborul de la Moscova spre Almatî.

Într-un efort de a stopa criza, preşedintele Kassîm-Jomart Tokaev a demis guvernul şi a decretat stare de urgenţă în mai multe regiuni. Un decret publicat pe site-ul prezidenţial anunţă că Tokaev a acceptat demisia guvernului condus de premierul Askar Mamin. Vicepremierul Alihan Smailov îşi va asuma rolul de premier interimar pînă la formarea unui nou cabinet. Tokaev a cerut miercuri ajutorul Rusiei şi al aliaţilor săi pentru a reprima revoltele care afectează ţara sa şi care sînt opera, în opinia sa, a ”teroriştilor” antrenaţi în străinătate, relatează AFP. ”Astăzi le-am cerut şefilor de stat ai Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să ajute Kazahstanul să învingă ameninţarea teroristă”, a declarat preşedintele kazah la televiziunea de stat, adăugînd că în fruntea manifestaţiilor se află ”bande teroriste” care au ”primit un antrenament aprofundat în străinătate”.

Cel puţin opt membri ai forţelor de ordine şi militari au fost ucişi în revoltele care afectează Kazahstanul de cîteva zile, a anunţat Ministerul de Interne, citat de media locale. Potrivit sursei citate, 317 membri ai poliţiei şi ai Gărzii Naţionale au fost de asemenea răniţi ”de mulţimea furioasă”.

Proteste ample au izbucnit marţi în mai multe oraşe din Kazahstan după ce guvernul a ridicat plafonul preţurilor gazului petrolier lichefiat (GPL) şi costul acestei extrem de populare alternative la benzină a crescut, transmit agenţiile Reuters şi France Presse. Protestele publice sînt rare – şi ilegale dacă organizatorii lor nu prezintă în prealabil o notificare – în fosta republică sovietică, unde parlamentul este lipsit de opoziţie. La manifestaţii au luat parte mii de persoane.

Protestele au început pe 2 ianuarie – după ce în ajun plafonul preţurilor GPL fusese ridicat – în oraşul Zhanaozen, din provincia sud-vestică Mangystau, riverană Mării Caspice şi foarte bogată în hidrocarburi. Regiunea Mangystau depinde de GPL ca principală sursă de carburant pentru maşini şi orice majorare a preţului duce la o creştere în lanţ a preţurilor la produse alimentare, deja mai mari de la începutul pandemiei de coronavirus. Zhanaozen a fost în trecut scena mai multor violenţe care au zguduit Kazahstanul de la independenţa sa de URSS în 1991. În 2011, în această provincie cel puţin 14 lucrători de la o exploatare petrolieră şi-au pierdut viaţa atunci cînd poliţia a reprimat o manifestaţie contra condiţiilor de muncă grele şi nivelului mic al salariilor.

Preţul GPL fusese reglementat, dar oficialităţile au argumentat că preţurile scăzute în mod artificial fac ca producţia de GPL să nu mai fie fezabilă. Pentru a calma spiritele, autorităţile au anunţat că vor acorda o reducere a preţului GNL fixîndu-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune. Cu toate acestea, această promisiune nu a dus la dispersarea manifestanţilor.

Televiziunea kazahă a relatat miercuri despre arestarea directorului unei uzine de tratare a gazului şi a unui alt responsabil din regiunea Mangystau, unde se află Janaozen. Ei sînt acuzaţi că „au majorat preţul la gaz fără motiv”, ceea ce „a dus la proteste în masă în întreaga ţară”, potrivit unei surse.

Preşedintele Kasâm-Jomart Tokaev a anunţat marţi, pe Twitter, că o comisie guvernamentală a început să lucreze la Aktau, reşedinţa provinciei Mangystau, şi va găsi o soluţie ”în interesul stabilităţii ţării”.

Kasîm-Jomart Tokaev, la putere din 2019, a fost ales drept succesor de liderul istoric Nurzultan Nazarbaev, în vîrstă de 81 de ani, care a condus Kazahstanul timp de treizeci de ani din 1989 şi îşi păstrează influenţa.

Kazahstanul are o importanţă crucială pentru Rusia ca partener economic, iar fostul preşedinte Nursultan Nazarbaev, care a condus ţara până în 2019 dar păstrează o mare influenţă, este un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

NOI ATACURI ISRAELIENE ÎN SYRIA

BMTF, 6 ian – Armata israeliană, TZAHAL, a anunţat miercuri seara că a efectuat lovituri din tancuri pe Platoul Golan, într-un sector din sudul Syriei, considerat de statul evreu ca „al doilea front” al operaţiunilor Hezbollahului libanez, notează AFP, preluată de Agerpres.

Israelul a cucerit în 1967 şi a anexat Platoul Golan syrian, o regiune strategică bogată în apă, care se învecinează şi cu Libanul şi patrulată de soldaţii săi.

Potrivit agenţiei de presă siriene SANA, elicoptere israeliene au deschis focul şi în direcţia pădurilor din apropierea satului syrian al-Hurriyah, situat în sectorul Quneitra, la frontiera cu Platoul Golan ocupat de Israel.

Armata israeliană, care şi-a intensificat în ultimii ani loviturile aeriene împotriva elementelor considerate pro-iraniene din Syria, consideră acest sector din sudul Syriei drept „al doilea front” al Hezbollahului, o mişcare libaneză apropiată Iranului care a purtat în 2006 război împotriva statului evreu.

Israelul afirmă în mod constant că nu va permite Syriei să devină cap de pod pentru forţele Republicii Islamice Iran, o ţară inamică a statului evreu.

Marţi, armata israeliană a informat că a doborît o mică dronă de observare pe care Hezbollahul o manevra deasupra frontierei, extrem de militarizată, dintre Liban şi Israel.

Nou atac cu drone la vest de Bagdad

BMTF, 5 ian – Apărarea antiaeriană iraqiană a doborît marţi două drone încărcate cu explozivi care se apropiau de baza aeriană Ain al-Asad de la vest de Baghdad, unde se află forţe americane, a declarat agenţiei Reuters un oficial al coaliţiei militare internaţionale conduse de SUA, scrie Agerpres.

În ultimele săptămîni, mai mulţi oficiali americani au avertizat că se aşteaptă la o intensificare a atacurilor împotriva forţelor Statelor Unite din Iraq şi Syria, unul din motive fiind comemorarea a doi ani de la uciderea generalului iranian Qassem Suleimani. Acesta a fost atacat de o dronă, în apropierea aeroportului din Baghdad, în 3 ianuarie 2020, la ordinul preşedintelui de atunci al Statelor Unite, Donald Trump.

Un atac similar celui de marţi a fost respins luni, tot de apărarea antiaeriană a Iraqului, care a doborît două drone aflate pe o traiectorie spre o bază de lîngă aeroportul internaţional din Baghdad, unde sînt de asemenea staţionaţi militari americani.

Potrivit unui alt oficial al coaliţiei contactat de Reuters, coaliţia a efectuat atacuri în urma unei ameninţări iminente, după ce a observat mai multe poziţii de lansare a rachetelor în apropierea bazei militare americane Green Village din Syria. El nu a precizat din ce ţară erau forţele din cadrul coaliţiei care au atacat poziţiile respective.

Reuters reaminteşte că miliţiile susţinute de Iran au întreprins de mai multe ori acţiuni împotriva militarilor americani din Iraq şi Syria.

La Washington, Departamentul Apărării Statelor Unite a comunicat că în atacurile coaliţiei din Syria nu s-a folosit aviaţia, însă nu a dat alte detalii.


Statele Unite conduc coaliţia internaţională care luptă împotriva militanţilor Statului Islamic în Iraq şi Syria, unde se află 2500, respectiv 900 de militari americani.

Afghanistan: ţara manechinelor fără cap

BMTF, 5 ian – Oficiali talibani din provincia Herat, în vestul Afghanistanului, au ordonat magazinelor ce vînd îmbrăcăminte să scoată capetele manechinelor, considerîndu-le ne-islamice, relatează Agerpres.

Acestea sînt idoli, consideră directorul provincial al talibanilor pentru promovarea virtuţii şi prevenirea viciului, Aziz ul Rahman. Ele trebuie eliminate.

Şeful unei camere a meşteşugarilor şi comercianţilor din Herat, Abdul Wadood Faizada, a spus că proprietarii de magazine din zonă au încercat să explice că manechinele nu sînt idoli, ci doar folosite pentru expunerea hainelor de vînzare. Cu toate acestea, încercările lor nu au reuşit să-i convingă pe oficiali.

Comercianţii au cheltuit între 80 şi 120 de dolari pentru fiecare manechin. Le se pot vedea în magazinele din toate ţările musulmane.

Proprietarul unui alt magazin de îmbrăcăminte, Sayed Nazir Sadat, a spus că afacerea lui se luptă să supravieţuiască după întoarcerea talibanilor şi că el se teme de alte restricţii.

Un videoclip circulînd pe reţelele sociale îi arăta pe comercianţi îndepărtînd capetele manechinelor.

Talibanii au impus deja restricţii extinse asupra unei mari părţi a vieţii publice. Recent, şoferii au fost instruiţi să nu asculte muzică în vehiculele lor şi să refuze să accepte pasageri femei dacă acestea nu poartă hijab.

Majoritatea şcolilor secundare pentru fete au fost închise la scurt timp după ce talibanii au pus mîna din nou pe putere anul trecut. Multe femei nu se pot întoarce la locurile lor de muncă.

Şi bărbaţii se confruntă cu noi reglementări, poliţia religioasă a talibanilor instruindu-i să-şi lase barbă.

Americanii sînt îngrijoraţi pentru democraţia lor

BMTF, 3 ian – La un an după atacul violent asupra Capitoliului, americanii continuă să fie îngrijoraţi pentru democraţia lor şi aproape o treime consideră că folosirea forţei poate fi uneori justificată în apărarea ideilor, potrivit rezultatelor a două sondaje de opinie publicate duminică, informează luni AFP, preluată de Agerpres.

Atacul susţinătorilor fostului preşedinte Donald Trump asupra sediului Congresului din 6 ianuarie 2021 a fost un semn al unei violenţei politice în creştere, iar democraţia americană continuă să fie astăzi sub ameninţare, estimează două treimi din persoanele intervievate de CBS News.

În ceea ce priveşte mîndria americanilor în legătură cu democraţia lor, aceasta a scăzut la 54% de la 90% în 2002, potrivit unui sondaj realizat de cotidianul Washington Post împreună cu Universitatea din Maryland.

Cele două sondaje oferă motive concrete de îngrijorare. Astfel, 28% din respondenţi cred că forţa poate fi folosită pentru a apăra rezultatul unei alegeri. Un procent de 34% consideră că o acţiune violentă împotriva guvernului poate fi uneori justificată.

Aceste sondaje ilustrează, de asemenea, persistenţa clivajelor profunde din cadrul societăţii americane, pe care noul preşedinte Joe Biden a promis să le reconcilieze.

Preşedintele Joe Biden şi vicepreşedinta Kamala Harris vor vorbi joi pentru a marca atacul din 6 ianuarie 2021.

Două treimi din alegătorii lui Donald Trump continuă să creadă că Joe Biden nu a fost ales în mod legitim şi că au avut loc fraude la scrutinul din 2020, în conformitate cu discursul repetat şi fără dovezi al fostului preşedinte republican.

Aproximativ 60% dintre americani cred că Donald Trump are o responsabilitate importantă în pătrunderea atacatorilor în clădirea Congresului în momentul în care aleşii certificau victoria democratului Joe Biden.

Din nou însă, opiniile depind de afilierile partizane: 83% dintre alegătorii săi consideră că responsabilitatea lui este scăzută sau inexistentă, potrivit sondajului Washington Post.

Conform CBS, 26% dintre americani doresc ca Donald Trump să candideze din nou în 2024.

Pentru a stabili exact rolul său şi al anturajului său, Camera Reprezentanţilor, unde democraţii deţin majoritatea, a înfiinţat o comisie specială de anchetă care, în pofida lipsei de cooperare din partea apropiaţilor fostului lider de la Casa Albă, a realizat peste 300 de audieri şi a strîns mii de documente.

În şase luni am descoperit lucruri care ne îngrijorează, sînt persoane care au încercat să submineze integritatea democraţiei noastre, a declarat duminică pentru ABC şeful acestei comisii, Bennie Thompson.

Se pare că a existat un efort coordonat din partea unui anumit număr de persoane pentru a slăbi alegerile prezidenţiale, poate fi vorba de oameni din executiv, din ministerul apărării, din asociaţii, oameni foarte bogaţi sau personalităţi de stat…, a adăugat el, promiţînd că va transmite justiţiei orice dovadă privind acţiuni ilegale.

Liz Cheney, unul din puţinii republicani care face parte din această comisie, l-a învinuit pe Donald Trump că a păstrat tăcerea pe tot parcursul atacului.Ar fi putut să iasă la televizor să le spună susţinătorilor săi să înceteze, le-ar fi putut spune să se retragă, să se ducă acasă. Nu a făcut-o (…) Este greu de imaginat o abandonare mai serioasă a responsabilităţilor sale, a spus ea.

ISRAELUL BOMBARDEAZĂ SYRIA ŞI NU-L ÎNTREABĂ NIMENI, NIMIC!

BMTF, 28 dec – Lovituri aeriene israeliene au vizat marţi portul syrian Latakia, al doilea atac de acest gen în decembrie împotriva unei instalaţii strategice a ţării, a anunţat presa de stat syriană, citată de France Presse, scrie Agerpres.

„În jurul orei 3:21, inamicul israelian a efectuat o agresiune aeriană cu mai multe rachete în direcţia Mediteranei (…) vizînd terminalul de containere din portul Latakia”, a declarat agenţia de presă syriană SANA, citînd o sursă militară.

Atacul a provocat „pagube materiale importante” şi a provocat incendii, a adăugat agenţia.

Israelul a efectuat sute de lovituri aeriene pe teritoriul syrian de cînd a izbucnit războiul civil acolo în 2011, vizînd poziţii guvernamentale, precum şi forţe susţinute de Iran şi combatanţi ai Hezbollah, situîndu-se clar împotriva regimului de la Damasc prin acţiunile militare întreprinse.

Pe 7 decembrie, Israelul a lansat lovituri împotriva unui “transport de arme iraniene” în portul Latakia, situat în vestul Syriei conduse de preşedintele Bashar al-Assad, fără a provoca victime.

A fost primul atac asupra acestui port de la începutul războiului, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), un ONG cu sediul în Marea Britanie şi care dispune de o reţea vastă de surse în ţara aflată în război, la fel antiguvernamentală.

Rachetele israeliene au vizat „direct un transport de arme iraniene în terminalul de containere” din interiorul portului, ceea ce a provocat „explozii violente şi pagube materiale consecutive, fără a face victime”, potrivit OSDO.

Acest bombardament a incendiat „un număr de containere comerciale”, fără a provoca victime, a declarat SANA, făcînd referire la „răspunsul apărării noastre antiaeriene”.

Israelul comentează rareori loviturile împotriva vecinului său din nord, dar a declarat în repetate rînduri că nu va permite inamicului său Iranul să-şi extindă influenţa în Syria, însă informaţiile furnizate, care incriminează plasează Iranul şi Hezbollahul pe lista ţintelor legitime israeliene în Syria nu au putut fi niciodată probate din surse independente şi nu au fost dovedite de comunicatorii militari israelieni.

Israelul ocupă prin rapt teritorial, din 1967, teritoriul Syrian al Înălţimilor Golan, principala sursă de apă potabilă din regiune. Zona acoperă peste 1.000 de kilometri pătraţi şi oferă o imagine amplă asupra Syriei şi Israelului, oferindu-i importanţă militară strategică. Teritoriul a fost luat de Israel de la Syria în timpul Războiului de Şase Zile.

Iranul, considerat principalul aliat regional al regimului syrian, a oferit asistenţă politică, economică şi militară Damascului de la începutul conflictului în 2011.

YVES

În Ajun de Crăciun, ar fi împlinit 67 de ani… În 2010 ne-am întîlnit la Bruxelles, la o reuniune pe teme de securitate europeană. Bonom şi jovial, Yves mi-a prezentat revista sa ASSAUT unde era director, redactor şef şi reporter special. M-a încurajat să editez şi eu una, în ciuda crizei financiare! Cine o cunoaşte „M”, revista de securitate, reportaje, analize şi informaţii militare, pe care o editez în format electronic şi print de şase ani, este „o palidă umbră” a ASSAUT. Yves nu mai scrie „Ordinul de zi”. Împreună cu Septimiu, discută despre problemele globale acolo, sus…

Mare corespondent de război, francez de origine belgiană, născut în Congo belgian, Yves Debay a fost ucis pe 17 ianuarie 2013, de un lunetist, la Alep. Jurnalistul realiza un reportaj pentru Assaut, revista pe care a fondat-o, după ce a părăsit redacţia revistei RAIDS. A fost ucis în apropiere de închisoarea centrală aflaţă în regiunea de nord a metropolei, zonă de confruntări intense între opozanţii rebeli şi soldaţii guvernamentali.

Masiv, jovial, Debay, s-a născut la 24 decembire 1954 la Lubumbashi (Congo belgian), înainte să obţină naţionalitatea franceză. Personalitate controversată, Debay a servit într-una dintre unităţile de elită ale fostei armate rodeziene, serviciile de securitate ale puterii albe aflate la putere pînă în 1980, în ceea ce avea să devină Zimbabwe. A fost prieten şi camarad devotat al Legiunii Străine. În redacţia revistei legionare „Kepi blanc” s-a născut ASSAUT.

Ca jurnalist a acoperit toate conflictele ultimilor 25 de ani.

Dumnezeu să-l odihnească!

UN MODEL DE URMAT: UNGARIA SOCIALĂ

BMTF, 15 dec – Parlamentul ungar a aprobat marţi o creştere a impozitării marilor lanţuri de hipermarketuri, majoritatea străine, care în plus vor fi obligate să predea pentru acţiuni sociale destinate persoanelor nevoiaşe alimentele care expiră în 48 de ore, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Conform noii legi, pentru lanţurile comerciale care au o cifră de afaceri anuală de peste 273 de milioane de euro, taxa specială pe venituri va creşte la 2,7%, faţă de 2,5% în prezent.

Deşi legea nu discriminează între companiile naţionale şi cele străine, în practică ea va afecta doar marile lanţuri comerciale cu acţionariat străin, precum Aldi, Auchan, Lidl, Penny Market, Spar sau Tesco.

Noua lege mai prevede că aceste lanţuri comerciale vor trebui să predea zilnic Centrului de Recuperare a Alimentelor produsele alimentare care expiră în următoarele 48 de ore, cu excepţia celor care au din momentul producerii o dată de expirare de mai puţin de două zile, cum ar fi de exemplu produsele de panificaţie.

Actul normativ nu afectează cele trei lanţuri comerciale ungare cele mai mari, respectiv CBA, COOP şi Real, acestea fiind francize şi avînd cifre de afaceri sub plafonul stabilit în lege.

Guvernul condus de Viktor Orban insistă de mulţi ani că Ungaria trebuie să sprijine lanţurile locale de hipermarketuri, dar legat de noua lege care intră în vigoare pe 1 ianuarie afirmă că ea are rolul de a diminua risipa de alimente şi de a direcţiona către persoanele nevoiaşe alimente care altfel ar ajunge să fie aruncate.

Însă unele media ungare, precum website-ul de ştiri Telex, susţin că obligativitatea de a preda alimentele care urmează să expire ar putea fi neconstituţională, invocînd proprietatea privată asupra acestor produse.

Potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), în Ungaria sînt aruncate anual peste 1,8 milioane de tone de alimente, o risipă care pe ansamblul Uniunii Europene este estimată la circa 90 de milioane de tone.

UE, Wagner, sancţiuni

BMTF, 14 dec – Uniunea Europeană a decis luni sancţiuni împotriva grupului paramilitar rus Wagner şi a opt persoane şi trei societăţi legate de acesta, pentru ”acţiuni de destabilizare” desfăşurate în Ukraina, Syria şi mai multe ţări africane, au declarat surse europene citate de AFP şi EFE, preluate de Agerpres.

Decizia a fost aprobată în unanimitate de miniştrii de externe ai statelor UE, reuniţi la Bruxelles.

Blocul comunitar menţionează că Wagner a acţionat în Ukraina, Syria, Lybia şi Republica Centrafricană, suspectînd de asemenea o posibilă prezenţă a acestui grup în Mali, stat al cărui guvern este bănuit că negociază cu acest grup paramilitar prestarea unor servicii de securitate.

”Wagner este o societate militară privată rusă folosită pentru destabilizarea securităţii în Europa şi în state terţe din vecinătatea ei, în special în Africa”, explică un diplomat european.

Sancţiunile constau în interdicţii de călătorie în UE şi îngheţarea eventualelor active deţinute în blocul comunitar de persoanele şi companiile vizate.

Miniştrii europeni de externe au aprobat luni şi cadrul juridic pentru adoptarea unor sancţiuni împotriva persoanelor şi entităţilor ”care obstrucţionează” tranziţia către un guvern civil în Mali, după lovitura de stat din 18 august 2020, urmată anul acesta, în iunie, de încă o lovitură de stat prin care a fost a destituit guvernul de tranziţie.

UN SFERT DINTRE ROMÂNI NU-ŞI POT ACHITA CHELTUIELILE, DEŞI MUNCESC LEGAL

BMTF, 9 dec – Un sfert dintre gospodăriile din România au întîmpinat, în 2020, dificultăţi în ceea ce priveşte plata la timp a unor cheltuieli, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, transmite Agerpres.

Accederea în UE a dus, în primii ani, la mărirea considerabilă a ponderii gospodăriilor din România cu dificultăţi în a efectua la timp plăţile lunare. Cea mai mare pondere a gospodăriilor care nu făceau faţă cheltuielilor lunare a fost atinsă în 2014 (37,6%). Ulterior, această pondere a revenit la nivelul anterior aderării. Totuşi, fenomenul este prezent într-o proporţie îngrijorătoare: anul trecut, în 2020, un sfert dintre gospodării declarau că au întîmpinat dificultăţi de acest tip, conform datelor INS, arată infograficul actualizat despre situaţia gospodăriilor care nu au putut efectua la timp unele cheltuieli.

Potrivit sursei citate, raportul dintre preţurile din România şi cele din Uniunea Europeană este relativ constant.

Deşi preţurile sînt mai mici decît cele din UE, pentru un sfert dintre gospodării veniturile nu pot susţine standardul de viaţă şi consumurile lunare, se arată în infografic.

Dacă 100 este nivelul mediei europene din acel an în ceea ce priveşte nivelul preţurilor bunurilor de consum incluzînd taxe indirecte, anul trecut în România acest nivel era de 54,8, similar cu anul 2013, în timp ce în 2019 a fost de 55,2 iar în 2018 – 55,7 – cel mai mare nivel din 2009 şi pînă în prezent.

Sursa datelor folosite în infografic este baza de date Eurostat şi baza de date a Institutului Naţional de Statistică, precizează Fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung România.

„Nici o ţară din Europa nu este curată. Niciuna”, scrie Neue Zurcher Zeitung

BMTF, 8 dec. – Presa internaţională acordă spaţii largi summitului online Biden-Putin, scrie în revista presei, Agenţia RADOR. Corriere della Sera reaminteşte că videoconferinţa survine într-un moment când relaţiile dintre SUA şi Rusia au atins un nivel scăzut fără precedent, în special din cauza Ucrainei. Preşedintele ucrainean, Volodymyr Zelenski, vrea ca ţara sa să intre în NATO, o ipoteză pur şi simplu inacceptabilă pentru Putin. Liderul rus vine la discuţii după ce a masat 175.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina; Biden, în schimb, are susţinerea celor patru mari ţări europene, precizează Corriere della Sera. Washington Post notează la rândul său că oficialii ucraineni nu au aşteptări prea mari legate de discuţiile Biden-Putin, dar speră ca preşedintele american să îşi declare sprijinul faţă de Ucraina.

Publicaţia ucraineană Korrespondent citează o declaraţie a ministrului apărării de la Kiev, Oleksi Reznikov, potrivit căreia, în cazul unei invazii ruse a Ucrainei, va avea loc un „masacru sângeros”, însă a subliniat că partea ucraineană are nevoie doar de arme din străinătate, nu şi de militari. “Opţiunile omnului Biden sunt limitate”, reaminteşte Le Monde. „Liderul de la Casa Albă nu doreşte să trimită trupe americane în luptă în numele Ucrainei”.

Presa internaţională urmăreşte tranziţia politică de la Berlin, punând reflectoarele pe succesorul Angelei Merkel. „Olaf Scholz, un cancelar care transmite încredere”, titrează Le Monde, care reaminteşte că, deşi prea puţin îndrăgit chiar în propria familie politică, acest pragmatic a reuşit să seducă alegătorii cu sobrietatea sa. De parcă nimeni nu şi-ar fi imaginat un destin naţional pentru cel care a fost membru al Bundestagului practic fără întrerupere, din 1998 până în 2011, de două ori ministru federal (al muncii, din 2007 până în 2009, şi al finanţelor, din 2018) şi primar al oraşului Hamburg (2011-2018), al doilea cel mai populat oraş german. „Germania se dotează cu un guvern ferm proeuropean”, observă o altă publicaţie franceză, Les Echos, care crede că alegerea lui Scholz reprezintă un motiv de optimism pentru Franţa. Provocările care aşteaptă noul guvern – format din opt femei şi opt bărbaţi – sunt imense. Depăşirea pandemiei, accelerarea tranziţiei energetice fără a pune la pământ motorul industrial german sau a spori decalajele de bogăţie, prevenirea unui nou val de refugiaţi la porţile UE, rezolvarea confruntării cu Rusia referitor la Ucraina, regândirea relaţiei cu China, redefinirea politicii de apărare. Rareori a avut un guvern german sarcini atât de importante de rezolvat simultan”, remarcă Les Echos.

Umbra corupţiei bântuie în continuare estul Europei. „Nici o ţară din Europa nu este curată. Niciuna”. Sub acest titlu, ziarul elveţian Neue Zurcher Zeitung publică un amplu interviu cu şefa Parchetului European, Laura Kövesi. „În prezent, mulţi bani ajung în sectorul sănătăţii şi riscul de fraudă este mare. Guvernele nu anunţă concursuri de licitaţii publice. Nu există suficient control, nu există transparenţă”, a spus şefa Parchetului European.

INFOPANDEMIA LA COTE ALARMANTE ÎN ROMÂNIA

BMTF, 2 dec – În toate perioadele pandemice, omenirea s-a confruntat cu dezechilibre psiho-mentale, iar una dintre aceste faţete ale pandemiei de COVID-19 este infopandemia sau patologia informaţională (infosistem patologic), care poate afecta chiar structurile fundamentale ale lumii, afirmă academicianul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, într-un interviu acordat AGERPRES.

Sociologul Ilie Bădescu susţine că studiile dedicate efectelor infopandemiei sînt astăzi la un nivel avansat, iar informaţiile care zguduie temeliile structurilor de ordine din societate pot fi clasificate în baza scalei de impact folosite în toate studiile.

Potrivit directorului Institutului de Sociologie al Academiei Române, situaţia actuală din România generată de infopandemie se află pe o scară de variaţii ale scorului între 3 şi 4, poziţie care trebuie să fie una de alarmă pentru factorii de decizie.

În interviul acordat AGERPRES, academicianul mai vorbeşte despre factorii agravanţi ai infopandemiei, despre modul de a informa populaţia pe timp de pandemie, dar fără a o înfricoşa, despre relaţia dintre prăbuşirea încrederii populaţiei în capacitatea sistemului de a gestiona criza şi sentimentul de insecuritate, despre tipuri de gestionare a crizelor infopandemice, precum şi despre patru ameninţări asupra vieţii şi biosiguranţei poporului român în pragul acestei ierni: efectele prelungite ale pandemiei; avalanşa faliei primejdioase a infopandemiei; posibila creştere extorcatorie a preţurilor la energie electrică şi gaze şi spectrul foamei la scara unor categorii şi arii populaţionale.

E o porcărie ce se întîmplă cu Wagner Grup! Parlamentul European, rezoluţie cu mantă împotriva Rusiei

BMTF, 27 nov – Parlamentul European a adoptat joi trei rezoluţii, una dintre acestea vizînd încălcările drepturilor omului de către Compania Wagner Group, în mai multe zone de conflict din lume, se arată într-un comunicat de presă al PE.

Parlamentarii europeni condamnă crimele comise în mai multe zone de conflict de către organizaţia paramilitară rusă Wagner Group şi entităţile militare private asociate acestei companii, se arată în comunicatul PE.

Statul rus este responsabil de finanţarea, antrenarea, coordonarea şi conducerea operaţională a acestor grupuri paramilitare, susţin parlamentarii europeni, în timp ce subliniază faptul că activităţile companiei Wagner Group se află în strînsă legătură cu răspîndirea influenţei ruse în zonele de conflict din lume. Parlamentarii europeni susţin că Wagner Group şi alţi contractori militari ruşi ar trebui trataţi precum organizaţii proxy ale statului rus.

Potrivit rezoluţiei PE, compania Wagner Group este prezentă în mai multe zone de conflict din lume, în special în Ukraina, Syria, Sudan, Mozambic, Lybia, Republica Centrafricană şi Venezuela.

De asemenea, membrii PE salută declaraţia lui Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, privind impunerea de către UE a unor sancţiuni împotriva „indivizilor şi entităţilor asociate Wagner Group”, precum şi celor care lucrează cu această organizaţie paramilitară. Aceste sancţiuni ar include restricţii de călătorie şi îngheţarea bunurilor angajaţilor Wagner.

Totodată, rezoluţia cere ţărilor care se folosesc de serviciile organizaţiei şi afiliaţilor acesteia, în special Republicii Centrafricane, să încheie orice legături cu acest grup şi angajaţii acestuia.

Rezoluţia a fost adoptată cu 585 de voturi „pentru”, 40 „împotrivă” şi 43 de „abţineri”.

Pînă în prezent, nu a fost emisă niciodată o rezoluţie privind un grup anume ci doar un fenomen comun mai multor grupuri. Rezoluţia de joi a PE reprezintă o sancţiune împotriva Rusiei şi nu a grupului de mercenari, care nu operează diferit faţă de colegii lor occidentali din GardaWorld sau DynCorp!

Companiile militare private sînt firme care oferă servicii specializate legate de război şi conflict, incluzînd operaţiuni de luptă, planificare strategică, colectarea informaţiilor, sprijin operaţional şi logistic, formare, achiziţionare şi întreţinere. CMP sînt extrem de diferite ca mărime, mergînd de la mici firme de consultanţă la corporaţii transnaţionale uriaşe. Deşi CMP au apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, schimbările geopolitice şi restructurarea forţelor armate din multe ţări ca urmare a încheierii Războiului Rece au determinat dezvoltarea rapidă a industriei militare private. Astăzi peste 150 de companii furnizează servicii în peste 50 de ţări.

De ce există o piaţă pentru CMP şi, implicit, pentru Wagner Group?

Statele, organizaţiile internaţionale, organizaţiile neguvernamentale, agenţiile umanitare şi de dezvoltare, corporaţiile multinaţionale şi chiar persoanele individuale pot contracta servicii militare oferite de CMP. În cazul statelor, aceste companii sînt deseori folosite pentru a compensa lipsa unei capacităţi naţionale. CMP furnizează servicii high-tech în domenii în care forţele armate nu îşi mai pot permite să instruiască personalul sau să ofere perspective atractive de avansare în carieră. În alte cazuri, CMP supleează o capacitate inexistentă. De exemplu, angajarea firmei israeliene Levdan i-a permis preşedintelui Republicii Congo-Brazzaville să creeze în 1994 o nouă forţă care a înlocuit unităţile militare fidele fostului preşedinte.

S-a arătat că CMP sînt potenţial utile ONU şi altor organizaţii internaţionale pentru că desfăşurarea lor ar stîrni mai puţine controverse politice decît decizia de a desfăşura trupe naţionale sub egida ONU. Uneori, indivizii sau grupurile recurg la CMP pentru scopuri mai insidioase, cum ar fi răsturnarea unor guverne sau protejarea unor activităţi ilegale.

CMP Wagner Group operează pe piaţa internaţională în concurenţă directă cu alte companii similare din ţările Occidentale.

CRIZA MIGRANŢILOR DE LA FRONTIERA CU BELARUS. CE TREBUIE ŞTIUT!

BMTF, 23 nov – Uniunea Europeană şi Belarus sînt blocate într-un impas privind migranţii ce vine pe fondul tensiunilor dintre Occident şi Moscova, care susţine Minskul. Într-un articol publicat la 19 noiembrie pe platforma media EDNH, agenţia France Presse rezumă principalele aspecte ale crizei care a lăsat mii de migranţi blocaţi în condiţii dezastruoase la graniţa dintre Belarus şi Polonia.

– Criza se instalează –

Începînd din vară, mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au ajuns în Belarus pentru a încerca să intre în Europa prin statele membre UE vecine, Polonia, Letonia sau Lituania.

Occidentul acuză Minskul că i-a ademenit pe migranţi cu promisiunea unei treceri uşoare în UE şi apoi i-a forţat să rămînă la graniţă ca represalii pentru sancţiunile impuse din cauza reprimării disidenţei de către regim în fosta ţară sovietică.

Nerăbdătoare să nu repete criza migraţiei din 2015, UE a sprijinit Polonia, Letonia şi Lituania, care şi-au baricadat frontierele în pofida faptului că aproape o duzină de migranţi au murit.

Pe 16 noiembrie forţele de la Varşovia au tras cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, la temperaturi scăzute, asupra unei mulţimi de sute de persoane care înaintau spre un punct de trecere a frontierei, după o săptămînă în care au trăit într-o tabără improvizată.

Ziua următoare, ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a avertizat că această criză ar putea dura „luni sau chiar ani”.

Se estimează că aproximativ 4.000 de persoane sînt blocate în prezent de-a lungul frontierei poloneze, unde sînt concentraţi cei mai mulţi migranţi.

Semn că situaţia de criză se consolidează, autorităţile belaruse au plasat săptămîna aceasta aproximativ 1.000 de migranţi într-un „centru logistic” – o mişcare care ar putea transforma tabăra într-o prezenţă semipermanentă la graniţele UE.

– Ce spun părţile –

UE îl acuză pe preşedintele belarus Alexander Lukaşenko că a orchestrat criza pentru a-i forţa pe europeni să reia dialogul, pe care Occidentul l-a întrerupt după ce regimul său a reprimat opoziţia în urma alegerilor prezidenţiale de anul trecut.

Puternicul lider belarus care conduce ţara cu mînă de fier de aproape trei decenii neagă aceste afirmaţii.

Săptămîna trecută a vorbit de două ori la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, prima sa convorbire în acest an cu un lider occidental.

Biroul său a comunicat pe 17 noiembrie că discuţiile directe între Belarus şi UE sînt iminente.

Cu toate acestea, Germania nu a confirmat discuţiile directe.

În schimb, Berlinul a conturat un proces de furnizare de ajutor umanitar şi de returnare a migranţilor care implică Agenţia ONU pentru refugiaţi UNHCR şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie în cooperare cu Comisia Europeană.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvînt al Angelei Merkel, Steffen Seibert, a declarat pe 17 noiembrie că este „util” să se discute cu Minskul „pentru a îmbunătăţi această situaţie umanitară”, chiar dacă discuţiile au loc cu un lider a cărui legitimitate Europa şi Germania nu o recunosc.

Pentru Varşovia, criza este o oportunitate de a-şi reface imaginea în ochii partenerilor săi, care acuză autorităţile poloneze că nu respectă principii precum independenţa justiţiei şi supremaţia legii.

Rămînînd fermă şi închizîndu-şi frontierele, Polonia serveşte drept bastion – primul în linia de apărare a Europei pentru a preveni un aflux de migranţi.

La rîndul său, Moscova, principalul susţinător politic şi financiar al lui Lukaşenko, s-a erijat în mediator, salutînd contactele directe între UE şi Minsk.

– Migranţii sînt marii perdanţi –

Migranţii – majoritatea kurzi iraqieni – au renunţat la tot ce aveau în ţările lor, cheltuind mii de dolari pentru a ajunge în Belarus cu vize turistice, hotărîţi să ajungă în Europa.

Dar frontierele UE par a fi impenetrabile, atît statele baltice, cît şi Polonia fiind hotărîte să le blocheze trecerea, indiferent de costurile de imagine.

Varşovia a desfăşurat mii de soldaţi la graniţă şi intenţionează chiar să ridice un zid.

Pe măsură ce se apropie iarna, condiţiile de îngheţ nu vor face decît să îngreuneze şi mai mult viaţa migranţilor, ale căror opţiuni actuale sînt limitate: să rămînă în Belarus şi să spere că Europa se va răzgîndi sau să se întoarcă acasă.

Se pare că între 200 şi 300 de iraqieni au făcut deja alegerea: un zbor de repatriere de la Minsk i-a dus joia trecută înapoi în Iraq.

10 TENDINŢE PENTRU 2022

The World Ahead 2022

BMTF, 18 nov – Dacă 2021 a fost anul în care lumea a întors cîrma împotriva pandemiei, 2022 va fi dominat de necesitatea de a se adapta la noile realități, atît în domenii remodelate de criză (noua lume a muncii, viitorul călătoriilor), cît și ca tendințe mai profunde, cum ar fi ascensiunea Chinei sau accelerarea schimbărilor climatice. Iată zece teme și tendințe de urmărit în anul următor, relatează The Economist.

1. Democrație vs autocrație. Alegerile de la jumătatea mandatului din America și congresul Partidului Comunist din China vor contrasta în mod viu sistemele lor politice rivale. Care este mai bun pentru a oferi stabilitate, creștere și inovație? Această rivalitate se va manifesta în orice, de la comerț la reglementări tehnologice, de la vaccinări la stații spațiale. În timp ce președintele Joe Biden încearcă să adună lumea liberă sub steagul democrației, țara sa disfuncțională și divizată este o reclamă slabă pentru meritele sale.

2. Pandemie pînă la endemie. Urmează noi pastile antivirale, tratamente îmbunătățite cu anticorpi și mai multe vaccinuri. Pentru persoanele vaccinate din lumea dezvoltată, virusul nu va mai pune viața în pericol. Dar va reprezenta în continuare un pericol mortal în lumea în curs de dezvoltare. Dacă vaccinările nu pot fi intensificate, covid-19 va fi devenit doar o altă dintre numeroasele boli endemice care îi afectează pe cei săraci, dar nu pe cei bogați.

3. Îngrijorări legate de inflație. Întreruperea lanțului de aprovizionare și o creștere a cererii de energie au dus la creșterea prețurilor. Bancherii centrali spun că este temporar, dar nu toată lumea îi crede. Marea Britanie este expusă unui risc deosebit de stagflație, din cauza penuriei de forță de muncă post-Brexit și a dependenței sale de gazele naturale scumpe.

4. Viitorul muncii. Există un consens larg că viitorul este „hibrid” și că mai mulți oameni vor petrece mai multe zile lucrînd de acasă. Dar există multe posibilități de dezacord cu privire la detalii. Cîte zile și care? Și va fi corect? Sondajele arată că femeile sînt mai puțin dornice să se întoarcă la birou, așa că ar putea risca să fie trecute cu vederea la eventuale promovări profesionale. Dezbaterile planează și asupra regulilor fiscale și a monitorizării lucrătorilor la distanță.

5. Noul techlash. Autoritățile de reglementare din America și Europa au încercat să țină sub control giganții tehnologiei de ani de zile, dar încă nu au afectat creșterea sau profiturile lor. Acum, China a preluat conducerea, atacîndu-și firmele de tehnologie într-o represiune brutală. Președintele Xi Jinping dorește ca aceștia să se concentreze pe „deep tech” care oferă avantaj geostrategic, nu frivolități precum jocurile și cumpărăturile. Dar va stimula acest lucru inovația chineză sau va înăbuși dinamismul industriei?

6. Creşterea criptomodedelor. La fel ca toate tehnologiile perturbatoare, criptomonedele sînt domesticite pe măsură ce autoritățile de reglementare înăspresc regulile. Băncile centrale caută, de asemenea, să-și lanseze propriile monede digitale, centralizate. Rezultatul este o luptă în trei căi pentru viitorul finanțelor – între mulțimea cripto-blockchain-DeFi, firme de tehnologie mai tradiționale și bănci centrale – care se va intensifica în 2022.

7. Criză climatică. Chiar dacă incendiile, valurile de căldură și inundațiile cresc în frecvență, o lipsă izbitoare de urgență predomină în rîndul factorilor de decizie atunci cînd vine vorba de abordarea schimbărilor climatice. Mai mult decît atît, decarbonizarea solicită Occidentului și Chinei să coopereze, la fel cum rivalitatea lor geopolitică se adîncește. Urmăriți un experiment de inginerie solară care urmează să fie efectuat de cercetătorii de la Harvard în 2022, care eliberează praf dintr-un balon de mare altitudine pentru a diminua lumina soarelui – o tehnică care, în acest ritm, ar putea fi necesară pentru a cîștiga lumii mai mult timp pentru decarbonizare.

8. Probleme de călătorie. Activitatea crește pe măsură ce economiile se redeschid. Dar țările care au urmat o strategie de „suprimare” cu zero covid, precum Australia și Noua Zeelandă, se confruntă cu sarcina dificilă de a gestiona tranziția către o lume în care virusul este endemic. Între timp, aproape jumătate din călătoriile de afaceri au dispărut definitiv. Acest lucru este bun pentru planetă, dar rău pentru turiștii ale căror călătorii sînt subvenționate de călătorii de afaceri cu cheltuieli mari.

9. Cursa spațială. 2022 va fi primul an în care mai mulți oameni vor merge în spațiu ca pasageri plătitori decît angajați guvernamentali, transportați dincolo de atmosferă de firmele rivale de turism spațial. China își va termina noua stație spațială. Realizatorii de film se luptă pentru a face filme în zero-g. Și NASA va prăbuși o sondă spațială într-un asteroid, într-o misiune din viața reală care sună ca un film de la Hollywood.

10. Fotbal politic. Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing și Cupa Mondială de fotbal din Qatar vor aduce aminte despre modul în care sportul poate aduce lumea împreună, dar și despre cît de mari evenimente sportive ajung adesea să fie fotbal politic. Așteptați-vă la proteste îndreptate către ambele țări gazdă, deși boicoturile echipelor naționale par puțin probabile.