AER IRESPIRABIL LA KABUL

 

BMTF, 22 ian – Obişnuiţi cu perioadele lungi marcate de pericolul bombelor şi atentatelor sinucigaşe, locuitorii din Kabul se confruntă în această iarnă cu o nouă ameninţare potenţial letală: poluarea atmosferică, relatează luni AFP, preluată de Agerpres.

După ce iarna a pus stăpînire pe Afghanistan şi pe zonele sale montane, o ceaţă toxică a acoperit capitala situată la 1.800 metri altitudine, unde trăiesc cinci milioane de persoane.

Lipsa precipitaţiilor, aerul rece şi absenţa vîntului ţin captive noxele emise de autovehiculele foarte vechi, majoritatea diesel, dar şi fumul rezultat în urma arderii cărbunelui, a lemnelor şi a altor deşeuri printre care se numără chiar şi anvelope.

Penuria cronică de electricitate forţează numeroase familii să utilizeze sobele, care contribuie la deteriorarea calităţii aerului.

Acest efect de clopot atinge apogeul în timpul serii şi dimineaţa devreme cînd temperaturile coboară sub zero grade Celsius. Microparticulele periculoase, amestecate cu fumul suspendat în aer, formează o perdea groasă care reduce vizibilitatea şi îngreunează respiraţia.

Locuitorii din Kabul resimt o deteriorare a calităţii aerului în această iarnă comparativ cu anii precedenţi, o situaţie împărtăşită de medici, care au atras atenţia cu privire la creşterea semnificativă a numărului de pacienţi cu boli respiratorii în cursul ultimelor săptămîni.

Poluarea aerului din Kabul a depăşit în fiecare zi valorile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), iar capitala s-a clasat recent printre cele zece cele mai poluate oraşe din lume, conform reţelei AirVisual.

OMS a avertizat că expunerea pe timp îndelungat la poluare atmosferică poate provoca accidente vasculare cerebrale, boli cardiace, cancer la plămîni şi afecţiuni respiratorii.

Autorităţile afghane încearcă să sensibilizeze populaţia cu privire la pericolele poluării atmosferei şi să încurajeze utilizarea măştilor, chiar dacă acestea oferă doar o protecţie minimă. Într-o ţară în care majoritatea oamenilor sînt analfabeţi şi unde accesul la îngrijiri medicale este limitat, aceste recomandări au puţine efecte.