AFACEREA AFGHANISTAN


De: 
MERKAVA
BANNER
AFGHAN

Cu scurte perioade de acalmie, în care societatea afghană a prosperat peste "limita maximă admisă" de anumite cercuri politice internaţionale, Ţara lui Afghan a fost mereu tărîmul înfruntărilor sîngeroase, în ciuda momentelor de diplomaţie aparentă... O constată, pe pielea lor, noaptea, din ce în ce mai des, trupele NATO care încearcă să pacifice această "inimă" energetică şi comercială a Asiei. În ciuda exacerbarii conflictelor armate alimentate de ofensiva talibanilor și, mai nou, a Statului Islamic, și în ciuda suplimentarii cu trupe americane și, începînd de anul viitor, și altor țări NATO, inclusiv România, pacificare țării bate pasul pe loc, cu toată superioritatea zdrobitoare a tehnicii de luptă americane. Pe 21 august, 2017, Donald Trump afirma că Statele Unite nu se vor retrage din războiul din Afghanistan pînă cînd nu se va obţine o victorie clară. De asemenea, Trump a afirmat că vor exercita politici mult mai agresive în Pakistan, acuzînd ţara că adăposteşte terorişti.

Alături de infanteriștii Brave Hearts, astăzi, de intelligence, România are în Afghanistan unii dintre cei mai buni instructori militari răspîndiți în TAAC. Din păcate, în ciuda strîngerilor de mînă, vă mai amintiți?, între Băsescu şi Kharzai, la summitul NATO de la Bucureşti, România NU are și nu va avea vreodată, un PRT, un adevărat incubator de afaceri pentru implementarea intereselor economice româneşti în zonă.

La ultima mea vizită în Kandahar, baza, capabilă să adăpostească peste 30.000 de oameni, era aproape goală. Vreo 800 de americani, vreo 600 de români, 150 de bulgari și restul, pînă la 8000 de suflete, erau contractori și subcontractori civili, semn că dincolo de securitatea și pacea care nu mai vin, Afghanistanul reprezintă un mare potențial de business! Judecat din perspectiva Washingtonului, războiul din Afghanistan este o mare povară – mii de militari americani uciși sau răniți și costuri de mii de miliarde de dolari. Din perspectiva companiilor contractoare ale Pentagonului, aceste miliarde înseamnă o afacere. Și nimic nu o dovedește mai bine decît prezența contractorilor, 117.000 în timpul președinției Obama!

Contractorii sînt, în general, foşti angajaţi ai armatei, FBI sau ai serviiilor de informaţii, buni profesioniști, care şi-au înfiinţat firme private de securitate. Aceste firme de securitate sînt angajate de armata americană şi nu numai pentru a asigura antrenarea trupelor afghane, monitorizarea electronică, paza unor obiective, acţiuni de deservire, transport, escortă convoaie, escortă demnitari, deminare etc. Folosirea acestor subcontractori în acţiuni de culegere de informaţii, de exemplu, poate fi un cîştig ţinînd cont de relaţia pur “contractuală” cu “beneficiarul”.

Astfel de entităţi private de intelligence, dotate cu aparatură de ultimă oră, au descoperit în Afghanistan resurse minerale neexploatate, în valoare de... trei mii de miliarde de dolari, suficiente pentru a produce schimbari radicale în economia afghană, în economia globală şi, probabil, în desfăşurarea războiului în sine! Rezervele de fier, cupru, cobalt, aur şi metale folosite în industrie, precum litiul, despre a căror existenţă nu se ştia, sînt foarte mari şi includ numeroase minerale cruciale pentru dezvoltarea unei industrii moderne, Afghanistanul putînd fi astfel transformat într-unul din cele mai importante centre miniere din lume, şi cum în România mineritul e pe ducă, mă gîndeam că un PRT românesc-mineresc nu ar fi o idee total deplasată! Potrivit New York Times, într-o notă internă a Pentagonului se arată că Afghanistanul ar putea deveni “Arabia Saudită a litiului”, o materie primă importantă pentru fabricarea acumulatorilor pentru automobilele electrice, bateriilor calculatoarelor portabile şi a dispozitivelor de tip smart.

Dar, în timp ce trupele se confruntă cu talibanii și Statul Islamic, o mînă de oligarhi locali și actuale căpetenii tribale războinice sînt deja stăpîni peste pămînturile care ascund bogățiile fabuloase! Afghanistanul beneficiază de o lege națională a mineritului, întocmită, dacă mai țin minte, cu ajutorul consilierilor Bancii Mondiale, cu observația că în actualul context de securitate legea este pur și simplu inaplicabilă!

În anul 2004, geologi americani trimiși în Afghanistan ca parte a echipelor de reconstrucție, au descoperit o serie de hărți ciudate în depozitul Oficiului Geologic Afghan din Kabul. La o primă evaluare, hărțile prezentau date noi asupra zăcămintelor minerale ale țării. Echipa americană a aflat, ulterior, că datele au fost colectate de catre experții minieri ruși detașati aici pe perioada ocupației sovietice.

Pînă în prezent, conform datelor Pentagonului, cele mai mari depozite naturale investigate conțin zăcăminte majore de fier și cupru, exploatate deja de India și China. Zăcămintele sînt atît de voluminoase încît fac, teoretic, ca la ora actuala Afghansitanul să dețină cele mai mari rezerve de cupru și fier din lume. Alte descoperiri includ mari depozite de Niobiu, un metal ușor, foarte rar, folosit în obținerea de oțeluri cu proprietăți superconductoare. Rezervele de gaze naturale ale Afghanistanului estimate sînt de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi. Zăcămintele de cărbuni din acestă țară însumează, de asemeni, cifra enorma de peste 400 milioane de tone.

În Muntii Khwaja Rawash, situati la nord de Kabul, expertii sovietici identificaseră deja în 1983, unul dintre cele mai mari zăcăminte de uraniu din lume. În anul 2009, americanii descopereau că Afghanistanul mai deținea depozite similare de uraniu în Koh Mir Daoud, lîngă Herat și Kharkiz, în provincia Khandahar! La capitolul ȘI ALTELE, Afghanistanul mai deține importante zăcăminte de azbest natural, aur, argint, nichel, zinc, mercur, bauxita, potasiu, grafit, turmaline, smaralde, safire și rubine. Însă marea bogăție a subsolului afghan rămîn depozitele sale de fier cu o puritate nemaiîntîlnită. La o prima estimare, depozitele feroase conțin circa 2 miliarde de tone de amestecuri din hematite și magnatite, amestecuri care contin circa 62% fier pur. Numai rezervele de fier din provincia Bamyan sînt mai mari decît cele din Europa occidentală!

Cel mai mare depozit de cupru din Afghanistan se află undeva la 50 km nord de capitala Kabul, în valea Aynak. Zăcămintele conțin peste 300 milioane tone de minereu cu o puritatea a cuprului de 0,7-1,5%. Chinezii au cumparat deja de la căpeteniile tribale, valoroasa mină de cupru din Aynak, provincia Logar.

Nu mai puțin de 80 % din rezervele mondiale de lapis-lazuli, o piatră semi-prețioasă din care erau confecționați ochii albaștri ai măștilor mortuare din Egiptul antic, sînt încă neexploatate, fiind ascunse în subsolul afghan. Înainte de invazia sovietica din anul 1979, minerii afghani extrăgeau, anual, circa 6.000 tone de lapis-lazuli, o cantitate infimă față de grosul zăcămintelor

Însă, așa cum spuneam, probabil cea mai rîvnită comoară din Afghanistan constă în imensele zăcăminte de litiu fără de care este de neconceput tehnologia secolului XXI. Singure, doar rezervele de litiu, ar putea scoate Afghanistanul din săracia cruntă din prezent și - teoretic - l-ar transforma într-o țară mai bogată decît toate statele europene! Litiul este materia prima pentru bateriile și unele componente din laptop-uri, telefoane mobile, roboți și alte echipamente, de la cele de buzunar la navetele cosmice! Pe plan mondial, cerința pentru litiu este atît de mare încît Afghanistanul ar putea ajunge in viitor « Arabia Saudita a litiului » după cum estimează expertii americani de la U.S. Geological Survey. Importante zăcăminte de litiu se mai găsesc în Venezuela (!) și în... Tibet (Free Tibet!).

Potrivit geologilor, nici zăcămintele de aur ale Afghanistanului nu sînt modeste. Unii experți estimează că dacă se va trece la exploatarea tuturor zăcămintelor aurifere afghane, piața mondială a aurului va scădea cu peste 50% în doar prima lună de exploatare! Războiul împiedică însă, din fericire pentru marile companii!, această catastrofă financiară pe care doar Roșia Montană o mai amenința!

Strategia Trump pentru Afghanistan are meritul de a renunța la ideea utopică a precedentei administrații, de „construire a națiunii“ afghane. Însă aceeași strategie identifică eronat obiectivele – nu este vorba despre cîștigarea unui război împotriva unei armate a terorii, ci despre o operațiune de poliție militarizată, în care rolul soldaților este, în primul rînd, de a aduna probe pentru justiție, pentru condamnarea insurgenților talibani. Profiturile uriașe de pe urma conflictului și această eroare de identificare a obiectivelor garantează perpetuarea celui mai lung război al SUA și amînă deschiderea sipetului uriaș al Afghanistanului, în care, deocamdată, doar China și India bagă mîna!


Tag-uri: AFGHANISTAN, BRAVE HEARTS, NATO, RESURSE, Frontline News

Copyright (c) 2013, M-SecurityNews
Realizare: LIDER DESIGN