AFGHANISTAN: ÎNARMAREA NOILOR MILIȚII-UN JOC PERICULOS!


bmtf
afghanistan

Potrivit informațiilor, președintele afghan, Ashraf Ghani, pare să mobilizeze o nouă miliție destinată să lupte împotriva talibanilor. Povestea militarilor loiali actualului vicepreședinte, Abdul Rashid Dostum, ar trebui, însă să-l pună pe gînduri: mulți dintre foștii comandanți ai lui Dostum, care au fost înarmați să lupte împotriva talibanilor, se află acum atît de partea Statului Islamic, cît și a talibanilor! Astfel de decizii eronate sînt cunoscute. Milițiile, odată mobilizate și înarmate, sînt greu de dezarmat. Cînd resursele alocate de la buget se diminuează, adesea caută noi patroni și schimbă taberele! Prin mobilizarea unei noi miliții, președintele Ghani riscă să consolideze, în timp, rîndurile inamicului pe care el, și NATO, speră să-l învingă! Aliații de astăzi riscă să devină insurgenți de mîine!

Noua miliție, gîndită după modelul Gărzii Naționale, ce va reprezenta forțe teritoriale în sprijinul Armatei Aaționale Afgane, ar fi cea mai recentă dintr-o serie de forțe paramilitare finanțate de Statele Unite și aliații săi din Afghanistan. Pentru că talibanii încercuiesc majoritatea capitalelor provinciale, guvernul are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate obține, iar luptătorii locali, recrutați la nivel local, ar ocupa zonele recuperate de la insurgenți, degrevînd ANA pentru operațiunile ofensive.

Cu toate acestea, planul ridică probleme serioase. Milițiile pro-guvernamentale au ajuns, în trecut, să facă legea în comunitățile locale și să sprijine insurgența. Ba mai mult, s-au angrenat în lupte de rivalitate între clanuri, în interesul comandanților locali, mai mult decît au luptat cu insurgenții. Acesta este motivul pentru care Statele Unite au probleme în a convinge aliații europeni să finanțeze noua schemă! Criticii programului sînt de părere că, în pofida susținerii noii miliții de către Ministerul Apărării, care le va supraveghea îndeaproape (Ministerul Apărării de la Kabul este, în general, văzut ca fiind mai capabil decît Ministerul de Interne care supraveghează programul problematicei, Poliții afghane), aceste probleme se pot repeta! Consilierii militari români, din cadrul TAAC-urilor pot confirma imprevizibilitatea misiunilor de training și consiliere a Poliției, incidentul din luna august, de tip #green and blue, în care a fost implicat plt. Maj. Principal Marius Mocanu fiind relevant! Atunci, cei care au asigurat misiunea de protecție a forței tip guardian angel au fost militarii Batalionului 151 Lupii Negri din Iași, iar plutonul comandat de slt. Alin Bichiu a fost implicat în eveniment. Unul dintre militarii români, care era gardă de corp la Marius Mocanu, a fost rănit de schijele unui glonț cal. 7,62, care l-a lovit în placa vestei antiglonț, s-a spart, iar schijele l-au rănit la braț.

Există, însă, și un alt mod în care astfel de miliții riscă să facă lucrurile să se înrăutățească și aici, povestea milițiilor generalului Dostum ar trebui să servească drept avertisment! Partidul politic pe care la fondat, Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan, este, în ciuda numelui său, unul dintre partidele laice ale țării. Cu toate acestea, mulți dintre comandanții militari ai lui Dostum luptă acum alături de Statului Islamic și talibani chiar în fortificațiile din nord-vestul țării folosite chiar de Dostum!

Cercetarea efectuată pentru un viitor raport al Institutului pentru Pace al SUA - care include interviuri cu bătrînii unui district din provincia Jowzjan, în care au fost semnalate elemente ale SI - sugerează că foștii comandanți și membri ai partidului lui Dostum, împreună cu grupările armate pe care le-au condus, reprezintă aproape jumătate din efectivele Statului Islamic din Khorasan în această provincie. Foști comandanți și membri ai partidului sînt, de asemenea, bine reprezentați în rîndurile talibanilor în această provincie, dar și în alte provincii din nord-vest, inclusiv Faryab-ul învecinat.

În decursul timpului, diferite entități internaționale au finanțat în mod repetat mobilizarea acestor miliții. În primul rînd, sub ocupația sovietică, în anii 1980, militiile lui Dostum extinzîndu-și treptat controlul de la un cîmp gazeifer pînă la exploatațiiile din nordul Afghanistanului. Rețeaua sa a fost în cele din urmă integrată în forțele armate, dar legăturile sale personale cu comandanții lui s-au păstrat, aceștia rămînînd loiali generalului indiferent de instituțiile în care au fost integrați! Astfel, cînd armata sovietică a părăsit Afghanistanul, generalul Dostum și comandanții săi s-au dezlănțuit, în1992, împotriva reprezentanților guvernului sovietic și a colaboratorilor lor.

Ani de zile, pînă la momentul 11 septembrie, Dostum a locuit în Pakistan, mai ales în zona tribală pashtună. Gruparea sa militară, odată puternică, se dispersase. Statele Unite, care nu doreau să trimită un număr mare de trupe de sol, în invazia din 2001, au găsit un aliat entuziast în Dostum! Cu gențile doldora de dolari, SUA a remobilizat rapid luptătorii din nordul Afghanistanului pentru un nou război împotriva talibanilor. Odată ce talibanii au fost înlăturați de la putere, militiile lui Dostum au fost integrate, așa cum au fost în anii 1980, în armată, sau cel puțin în forțele anti-talibane de securitate, în absența unei armate naționale afghane la ora aceea. Și de data aceasta, oamenii lui Dostum au rămas, însă, loiali față de el, nu față de Ministerul Apărării de la Kabul.

În anii de după căderea talibanilor, accesul la resurse financiare s-a redus treptat pentru Dostum. El a fost extrem de nepopular în Kabul, iar cînd forțele militare afghane au fost demobilizate, din 2003 pînă în 2005, pentru a face loc unei armate noi, ANA, mai profesionistă, mulți dintre comandanții săi și-au găsit mai greu locuri de muncă, în comparație cu cei din alte facțiuni, chiar dacă Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan era bine reprezentată atît în administrațiile locale din Faryab, cît și în administrațiile locale din Jowzjan. Mulți luptători nu au avut altă opțiune decît să meargă acasă și să aștepte vremuri mai bune.

Și acestea au venit odată cu reluarea ofensivei talibanilor în nordul Afghanistanului, începînd cu anul 2008. Obligați să recruteze luptători și din alte etnii, din afara bazei lor pashtune, talibanii au găsit recruți în rîndul studenților arabi din madrasse dar și foști luptători împotriva talibanilor din anii 1990, între aceștia, mulți dintre membrii grupării lui Dostum, chiar comandanți fără ocupație acum! În întreaga țară, comandanți și ai altor facțiuni, rămași fără mijloace de subzistență după demobilizare, urmau o cale similară. Deși evaluarea cifrelor este dificilă, este rezonabil să presupunem că, în fiecare provincie cu prezență talibană, unii, dacă nu mulți, comandanți insurgenți au făcut parte, la un moment dat, după 2001, din forțele pro-guvernamentale.

După alegerile prezidențiale din 2014 conturile fluctuante ale lui Dostum fac o nouă întoarcere spre bine. Dostum s-a aflat pe lista lui Ashraf Ghani și, cînd Ghani a devenit președinte, Dostum a devenit primul vicepreședinte! Acest lucru i-a dat ocazia de a recupera în sfera sa de influență polițiștii și auxiliarii locali, plătiți de stat, foști membrii ai partidului său. În 2015, aflat în vizită în provincia Jowzjan, generalul, acum prim-vicepreședinte al Afghanistanului, a anunțat remobilizarea a mii de comandanți și luptători în "Grupuri populare" pentru a lupta împotriva talibanilor în Faryab și Sar-i-Pul, învecinat. Mulți dintre cei recuperați, la arme, erau luptători și unii comandanți care au rămas fără venituri după eforturile Coaliției conduse de SUA, de dezarmare, demobilizare și reintegrare, cu un deceniu mai devreme!

Pentru că Dostum a cerut mai multe funcții pentru oamenii săi, amenințînd chiar cu folosirea forței, președintele Ghani l-a îndepărtat, treptat, în ciuda sprijinului esențial jucat de acesta în campania electorală prezidențială. În luna mai a acestui an, 2017, Dostum a plecat din Afghanistan, pe motiv de tratament medical, și nu s-a mai întors. El a fost acuzat că împreună cu oamenii săi au atăcat un rival la sfîrșitul anului 2016.

În absența lui Dostum, finanțarea pentru comandanții mobilizați de el să lupte împotriva talibanilor în Faryab, în 2015 și 2016, s-a oprit, din nou. Mulți dintre aceștia au trecut deja de partea talibanilor, cu care se luptau acum un an, contribuind la creșterea puterii acestora în provinciile de nord, potrivit localnicilor din Faryab, intervievați pentru raportul USIP. În cinci din districtele Faryab, foștii comandanți ai lui Dostum luptă acum în rîndurile talibanilor. În Qaysar, de exemplu, Mohammad Zaman, un binecunoscut fost comandant al Mișcării Islamice din zonă, luptă acum de partea insurgenței. În luna iunie a acestui an, în centrul districtului Kohistan Lolash, 130 de comandanți și luptători ai fostului general, rămași luni de zile cu salariile neplătite, s-au găsit fără sprijin împotriva unui inamic care cîștigă teren. În cele din urmă, au renunțat și au schimbat părțile! Comandantul Mohammad Ashraf din districtul Almar a condus un grup al Miliției Populare timp de un an și jumătate. Rămași fără salarii timp de șase luni, el și luptătorii săi au decis să se alăture talibanilor. Acum se numește Mullah Așraf!

În districtul vecin Jowzjan, comandanții talibani nemulțumiți au declanșat un nou front și s-au redenumit în Provincia Islamică Khorasan, nu din cauza vreunei dispute ideologice, ci din cauza neînțelegerilor dintre fracțiunile locale talibane cu privire la impozitarea sătenilor. Nemulțumiți de această mișcare, cîțiva foști comandanți talibani, din cadrul ai Mișcării Islamice, au trecut la Statul Islamic. Alții s-au înscris direct! Bătrânii de la Darzab au numit zece comandanți cu legături în Mișcarea Islamică. Statul islamic, inclusiv fostele forțe ale lui Dostum, controlează acum peste 90% din Darzab. Eforturile talibanilor de a-i elimina din district, în luna octombrie, a acestui an au eșuat.

Această fluiditate între grupurile insurgente blocate în lupte rivale reflectă linia divizată, adesea tulbure, dintre aliați și dușmani din Afghanistan. De asemenea, reflectă schimbarea relațiilor dintre comandanții locali și milițiile lor, pe de o parte, și comunități, pe de altă parte. În trecut comunitățile au constituit propriile miliții pentru a se apăra împotriva intrușilor (inclusiv, uneori, a statului). În prezent, totuși, sprijinul politic și financiar vine în primul rînd din exterior, prin intermediul Kabulului. Aceasta înseamnă că milițiile locale nu mai depind de sprijinul comunității, nu le mai controlează și nu mai sînt responsabile față de comunități. Acestea tind să se alăture celor care îi plătește mai mult sau oferă oportunități de securitate și profit. Schimbă repede uniformele, mai ales că aceste miliții sînt rareori integrate pe deplin în forțele de securitate. Lecția este clară: Înarmarea noilor miliții în Afghanistan este un joc periculos. Înarmarea a mai multor mii de oameni în afara forțelor oficiale de securitate este o greșeală generatoare, în timp, de probleme, care complică eforturile de retragere a trupelor americane și NATO.

Istoria recentă ne arată riscurile generate de aceste decizii, nu numai în cazurile abuzurilor legate de drepturile omului, ci și a luptătorilor deveniți trupe personale ale liderilor locali care, în momentul epuizării resurselor, trec din tabăra forțelor pro-guvernamentale în cea a insurgenței cu care trebuiau să lupte.

În această lume complicată sînt nevoiți să acționeze militarii români din cadrul Misiunii NATO Resolute Support, ale căror efective vor fi suplimentate în 2018, în urma hotărîrii CSAT din luna noiembrie, cu peste 50 de funcții. Avînd în vedere suplimentarea forţelor pentru TO Afghanistan începînd cu 2018, o echipă formată din reprezentanţi ai CFÎ, SMFT, SMFA şi MAI şi condusă de către locţiitorul comandantului la Comandamentul Forţelor Întrunite, general de flotilă aeriană Valerică Vrăjescu, a executat recent activităţi specifice pentru recunoaşteri în TO Afghanistan. Obiectiv principal l-a constituit identificarea cerinţelor operaţionale pentru iniţierea planificării şi sincronizării activităţilor de preluare a responsabilităţilor specifice misiunilor structurilor care vor suplimenta contribuţia naţională la misiunea NATO Resolute Support în anul 2018.

 

 


Tag-uri: AFGHANISTAN, ASHRAF GHANI, DOSTUM, INSURGENŢĂ, MILITARI ROMANI, NATO, STATUL ISLAMIC, TALIBANI, Frontline News

Copyright (c) 2013, M-SecurityNews
Realizare: LIDER DESIGN