Aproximativ 357 de zone din România prezintă un risc semnificativ de inundații


AGERPRES autor: Daniel Badea
MONITOR

Aproximativ 357 de zone din România cu risc semnificativ la inundații sunt contorizate la nivel național, iar pentru acestea au fost identificate și prioritizate circa 2.600 de măsuri, care vor fi implementate de către toate autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații în perioada 2016-2021, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Administrației Naționale "Apele Române" (ANAR), Nicolae Bărbieru.

 Șeful ANAR a amintit, totodată, de unul dintre cele mai importante proiecte pe care România le derulează la ora actuală, respectiv protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre. Potrivit lui Bărbieru, s-a reușit, până în acest moment, extinderea litoralului cu o suprafață de peste 33 de hectare, pe cele cinci sectoare de plajă incluse în proiect (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord), în timp ce plajele sunt mai late cu mai bine de 100 de metri.

AGERPRES: Care sunt prioritățile pentru acest an ale ANAR?
Nicolae Bărbieru: Prioritatea numărul unu constă în continuarea și finalizarea a cât mai multor obiective de investiții de interes strategic național (Infrastructura Critică Națională). Având în vedere nivelul scăzut al finanțării de la Bugetul de Stat din ultimii ani, A.N."Apele Române" a alocat din surse proprii, începând cu anul 2014, sumele necesare în vederea atingerii acestui obiectiv. Suma alocată, în acest an, pentru atingerea acestora este de 354 milioane lei, din care peste 150 milioane lei sunt prevăzute pentru realizarea de obiective de investiții în execuție sau noi reabilitări și reparații, instalații și echipamente, iar circa 200 milioane lei sunt prevăzuți pentru dotările independente necesare pentru realizarea activității A.N."Apele Române".

În privința lucrărilor de investiții finanțate din Fonduri Externe Nerambursabile (Fondul de Coeziune-Axa Prioritară 5 POS Mediu), până la sfârșitul lunii iunie vor fi finalizate cinci obiective de investiții și trei asistențe tehnice. Printre obiectivele ce se finalizează menționăm: "Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru și Tomis Sud) Municipiul Constanța și Eforie Nord", dar și "WATMAN — Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor".

O altă prioritate este reprezentată de creșterea capacității de intervenție rapidă în situații de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră, și nu în ultimul rând, finalizarea procedurii de inventariere a digurilor aflate în exploatare, întocmirea fișelor de evidență a acestora conform procedurilor.

De asemenea, dorim depunerea documentației necesare la AM POIM din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, în vederea verificării și a aprobării aplicației de finanțare pentru eroziunea costieră — etapa a II—a (2014 — 2012), dar și finalizarea activităților derulate în cadrul proiectului "Către Un Mediu Acvatic Adecvat" și îndeplinirea indicatorilor de proiect asumați în cadrul programului de finanțare din cadrul Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European.

Nu în ultimul rând, menționăm ca și prioritate continuarea implementării programului UCCWAT de gestiune a bazelor de date UCC (activitatea de exploatare și urmărire a construcțiilor n.r), astfel încât acesta să fie implementat la cel puțin un baraj, la administrațiile bazinale de apă la care nu a fost instalat până în acest moment.

AGERPRES: În ce stadiu se află proiectul "Watman — Sistemul Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor" și care este finalitatea acestuia?
Nicolae Bărbieru: La această dată, capacitățile propuse prin proiect, în ansamblu, au fost realizate în proporție de 98%, fiind deja recepționate Centrele de intervenție Rapidă. În ceea ce privește stațiile automate și hidrometrice, acestea sunt realizate din punct de vedere constructiv, în proporție de 98%, adică din cele 298 stații a fost realizat un număr de 293, iar pentru cele finalizate a început recepția acestora.

Software-ul și hardware-ul pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice a fost realizat în procent de 100%, la această dată putând fi vizualizate datele transmise de către stațiile automate realizate.

Termenul de finalizare a contractului va fi în data de 30 iunie 2016.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv considerabil asupra populației, prin faptul că aproximativ 1,5 milioane de locuitori din zonele vulnerabile vor beneficia de informații, în timp real, privind evoluția și gestionarea fenomenelor hidrologice extreme, iar riscul de producere a acestora va fi diminuat cu 7% la nivelul celor 11 bazine hidrografice din România.

AGERPRES: România a finalizat Planul de Management al Riscului la Inundații. Ce urmează să se întâmple după această etapă?
Nicolae Bărbieru: În perioada următoare ne-am propus implementarea măsurilor prevăzute în Planul de Management al Riscului la Inundații, pentru perioada 2016-2021, de către toate autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații: ANAR, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Ministerul Transporturilor, autorități locale, etc.

Totodată, au fost identificate și prioritizate circa 2.590 de măsuri, la nivelul celor aproximativ 375 de zone cu risc semnificativ la inundații identificate la nivel național, dintre acestea circa 844 măsuri fiind nestructurale (reîmpăduriri, zone umede, renaturare maluri, poldere de mici dimensiuni, sisteme de monitorizare etc).

Urmărim, de asemenea, implementarea măsurilor stipulate la articolul 14 din Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații, respectiv revizuirea/actualizarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (APSFR) raportate la Comisia Europeană la data de 22 martie 2012. Termenul de raportare stabilit este 22 martie 2018.

Apoi, revizuirea/actualizarea Hărților de Hazard și de Risc la Inundații raportate la Comisia Europeană la data de 22 martie 2014. Termenul de raportare, în acest caz, este 22 martie 2020.

Totodată, vom revizui și actualiza Planurile de Management al Riscului la Inundații, raportate la Comisia Europeană la data de 22 martie 2016. Aici avem termen de raportare 22 martie 2022.

AGERPRES: Cum este structurat bugetul ANAR pentru anul 2016 și către ce investiții vor merge cele mai importante sume?
Nicolae Bărbieru: Cea mai mare parte a veniturilor Administrației Naționale "Apele Române" se obțin prin aplicarea sistemului de contribuții tuturor utilizatorilor de apă, ceea ce reprezintă 89%, adică 954,45 milioane lei, din totalul veniturilor prognozate, pentru anul 2016, de 1.070,34 milioane lei. Pe baza autorizațiilor de gospodărire a apelor, unde sunt aprobate cantitățile maxime de utilizare, se întocmesc contractele de abonament, care stau la baza fundamentării veniturilor.

Suma de 102,56 milioane lei, constituită din 59,7 milioane lei fonduri de la bugetul de stat și 42,86 milioane lei din fondul de coeziune — fonduri primite de la Uniunea Europeană, reprezintă 10% din bugetul A.N."Apele Române" pentru anul 2016. Această sumă este destinată exclusiv finanțării investițiilor privind lucrările de utilitate publică, construcțiile sau instalațiile de gospodărire a apelor.

În privința cheltuielilor pentru anul 2016, Administrația Națională "Apele Române" are alocat un buget în valoare totală de 1,424 miliarde lei, pentru realizarea sarcinilor specifice stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1176/ 2005 privind aprobarea Statutului de organizare și funcționare a Administrației Naționale "Apele Române".

Astfel, cheltuielile de personal reprezintă 32% din buget, din care se va efectua plata drepturilor bănești pentru cei aproximativ 10.000 de angajați din cadrul bazinelor hidrografice, care desfășoară activități de gospodărire a apelor.

În ceea ce privește cheltuielile pentru întreținerea și funcționarea unităților din sediul central și teritorial, acestea reprezintă un cuantum de 37% din buget. Prin urmare, un procent de 30% din bugetul alocat pentru acest an, în sumă de 434 milioane lei, reprezintă cheltuieli de capital, din care pentru lucrările de investiții se vor aloca, după cum urmează: lucrări de investiții din surse proprii, în sumă de 122 milioane lei, pentru un număr de 85 obiective de investiții, lucrări din surse bugetare, în suma de 59 milioane lei, pentru un număr de 70 obiective de investiții, respectiv lucrări de investiții finanțate prin Axa Prioritară 5 POS Mediu, în sumă de 42 milioane lei, pentru un număr de 5 obiective de investiții.

AGERPRES: Plajele de pe Litoralul Mării Negre se pare că vor fi mai generoase în acest an, odată cu planurile de extindere ale acestora: care este contribuția concretă a ANAR la aceste acțiuni?
Nicolae Bărbieru: România, prin lucrările care au avut loc în cadrul proiectului "Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona Municipiului Constanța (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru și Tomis Sud) și Eforie Nord", a făcut un prim și important pas în cadrul acțiunilor de stopare a fenomenului de eroziune de pe țărmul litoralului românesc al Mării Negre, acesta fiind unul dintre cele mai ambițioase și frumoase proiecte pe care țara noastră le implementează în prezent.

Contribuția A.N."Apele Române" a constat în accesarea fondurilor europene, implementarea și monitorizarea proiectului, pentru finalizarea cu succes a acestuia. Reamintim faptul că, prin acest proiect, România și-a extins litoralul cu o suprafață de peste 33 de hectare pe cele cinci sectoare de plajă incluse în proiect (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord), iar plajele sunt mai late cu peste 100 de metri și asigură protejarea pe o lungime de 7,3 km de plajă împotriva riscului de eroziune, prin intermediul unor măsuri structurale (diguri submerse, imerse, epiuri).

AGERPRES: Au existat probleme în lunile anterioare din cauza acumulării de deșeuri pe cursul râului Dâmbovița, ce tranzitează centrului Bucureștiului. De asemenea, au existat voci care afirmau că ANAR este responsabilă de ecologizarea apelor din Capitală. Care sunt concret atribuțiile Administrației din acest punct de vedere?
Nicolae Bărbieru: Cu ocazia ultimei goliri s-a putut observa că deșeurile care înrăutățesc aspectul cuvei de apă curată, nu provin din resursa de apă a râului Dâmbovița, acestea reprezentând numai "aportul" nedorit al unei părți dintre concetățeni, ceea ce trebuie recunoscut că nu se întâmplă în alte state europene, iar fără educarea și conștientizarea populației, inclusiv prin implicarea formatorilor de opinie, a organizațiilor și activiștilor de mediu sau organelor abilitate să constate și să îi sancționeze pe cei care comit asemenea fapte, readucând astfel spiritul civic în limitele normale, această situație neplăcută va continua.

Funcționarea instituției noastre se realizează prin autofinanțare, motiv pentru care personalul de întreținere și exploatare a lucrărilor hidrotehnice este dimensionat astfel încât să fim în măsură să asigurăm întreținerea și exploatarea în siguranță a lucrărilor hidrotehnice ale amenajării. Cu toate acestea, se fac eforturi deosebite, umane și financiare, pentru menținerea curățeniei biefurilor amenajate, astfel încât rolul estetic sau cel de asigurare a microclimatului să fie menținut, fără implicarea autorităților locale, care sunt practic beneficiarii direcți ai amenajării, însă nu putem îndeplini atribuțiunile care, din punct de vedere legal, revin Poliției Locale și nu putem asigura supravegherea permanentă a zonelor adiacente amenajării, astfel încât să reușim să împiedicăm depozitările de deșeuri în zona malurilor sau aruncarea acestora în apă și nici nu avem autoritatea necesară pentru a acționa atunci când depistăm astfel de aspecte.

Cu siguranță, ați observat că personalul de exploatare acționează zilnic pentru întreținerea luciului de apă, însă "lupta" este inegală, deoarece deșeurile se aruncă extrem de ușor pe luciul de apă și se îndepărtează greu, deoarece plutitorii se colectează numai din barcă și numai în perioadele în care se poate ieși cu barca pe luciul de apă, iar deșeurile care nu plutesc sunt "descoperite" numai atunci când se golește cuva de apă curată.

Totodată, înțelegem și dorința cetățenilor care, la fel ca și noi, doresc un râu curat, însă datorită faptului că această amenajare este în fapt un râu, timpul în care acesta poate fi menținut la uscat pentru realizarea curățării este strict limitat în timp de posibilitățile de stocare și/sau derivare a debitelor în amonte de zona de lucru. Din toate aceste considerente, instituția noastră a promovat un proiect de reabilitare și modernizare a lucrărilor hidrotehnice ale râului Dâmbovița, astfel încât activitățile de întreținere a cuvei de apă curată să nu mai creeze disconfort pe cursul orășenesc al râului.

În condițiile în care o astfel de lucrare de decolmatare necesită alocarea de resurse tehnice și financiare importante, respectiv forță de muncă, utilaje, mijloace de transport, consum de carburanți cu poluarea aferentă exact în centrul orașului, taxe de acces ale mijloacelor de transport în zona centrală, taxe de depozitare la rampa ecologică, pe termen mediu sau lung devine mult mai ieftin și evident mai durabil să conștientizăm publicul de importanța păstrării curățeniei apelor conform standardelor Uniunii Europene.

De aceea, contăm în continuare pe sprijinul tuturor celor interesați de problemele de mediu, la fel cum contăm pe sprijinul organelor statului abilitate să constate abaterile de la comportamentul civic normal și să aplice măsurile coercitive stabilite de prevederile legale aplicabile.

AGERPRES: Care este situația actuală a calității apelor din România?
Nicolae Bărbieru: Evaluarea stării de calitate a apelor de suprafață (stării ecologice pentru corpurile de apă de suprafață și potențial ecologic pentru corpurile de apă puternic modificate și artificiale) se realizează prin integrarea tuturor elementelor de calitate (biologice, hidromorfologice, fizico-chimice) la nivel de corp de apă, acesta fiind unitatea de bază care se utilizează pentru stabilirea, raportarea și verificarea modului de atingere al obiectivelor țintă ale Directivei Cadru Apă. Obiectivul de calitate se consideră a fi atins atunci când corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună și bună — pentru corpurile de apă naturale, și potențialul ecologic maxim și bun — pentru corpurile de apă puternic modificate și artificiale.

Pentru apele de suprafață, în prezent, se înregistrează o ușoară îmbunătățire a calității apelor având în vedere procesul complex și restrictiv de evaluare. Din cei 23.000 de km de cursuri de apă monitorizați aferenți corpurilor de apă naturale, 70% dintre aceștia ating obiectivul de calitate, iar din cei circa 8.500 km de cursuri de apă monitorizați aferenți corpurilor de apă puternic modificate și artificial, doar 40% ating obiectivul de calitate.

Pentru apele subterane, anual, sunt monitorizate circa 140 de corpuri de apă prin intermediul a 1.300 puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri) în vederea evaluării stării chimice a resursei de apă subterană. Pentru corpurile de apă subterane sunt stabilite două stări de calitate, respectiv: starea chimică bună și starea chimică slabă. Obiectivul de calitate se consideră a fi atins atunci când corpul de apă se încadrează în starea chimică bună. Astfel, pentru corpurile de apă subterane, circa 87% din acestea ating obiectivul de calitate, respectiv starea chimică bună.

Menționez faptul că evaluarea stării de calitate a corpurilor de apă, atât cele de suprafață, cât și cele subterane, este influențată de faptul că metodologiile de evaluare a stării de calitate sunt într-o continuă dezvoltare/revizuire și validare la nivel național și european. Acest fapt poate conduce, în acest moment, la o comparabilitate anuală a stării de calitate mai redusă, atât la nivel național, cât și european.

AGERPRES: În ceea ce privește proiectele de microhidrocentrale, cum se prezintă situația la zi?
Nicolae Bărbieru: La ora actuală, în România, sunt executate 377 de microhidrocentrale, din care 217 microhidrocentrale puse în funcțiune între anii 1996-2006, și 160 puse în funcțiune, între anii 2007 (anul intrării României în U.E.) și 2016.

Din cele 377 de microhidrocentrale, 22 nu au prag de captare amplasat pe cursurile de apă, acestea având prizele de apă amplasate în lacuri de acumulare, în canalul de fugă din amonte sau se alimentează din conducte de alimentare cu apă brută. De asemenea, 27 de microhidrocentrale din cele 217 puse în funcțiune înainte de 2007 nu funcționează, acestea fiind în curs de reabilitare (9), în conservare (1), nepuse în funcțiune (1) sau într-o stare avansată de degradare (16).

În prezent, sunt emise 37 de avize de gospodărire a apelor care cuprind realizarea a 50 de microhidrocentrale.

AGERPRES: Ce contribuție logistică și financiară are ANAR la dezvoltarea Strategiei Dunării?
Nicolae Bărbieru: Administrația Națională "Apele Române" nu are contribuție logistică sau financiară la Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, dar sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor participă la promovarea și implementarea unor proiecte (flap ship) în domeniul riscului la inundații și protecției calității apelor în bazinul Dunării.

În prezent, există două propuneri de proiecte în cadrul Programului Transnațional Dunărea 2014-2020 în conformitate cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Unul dintre ele este "Danube Sediment Management Restoration of Sediment Balance in the Danube River", având ca obiectiv principal, consolidarea managementului resurselor de apă la nivel transnațional și prevenirea riscurilor de inundații (îmbunătățirea conștientizării asupra problemelor legate de cantitatea de sedimente din Bazinul Dunării, dezvoltarea unei abordări transnaționale inovatoare pentru managementul sedimentelor etc).

Al doilea este "Strengthening cooperation between river basin management planning and flood risk prevention to enhance the status of waters of the Tisza River Basin (JOINTISZA)" și se referă la îmbunătățirea integrării managementului resurselor de apă în conformitate cu cerințele Directivei Cadru Apă (2000/60/EC) și cu aspectele privind apărarea împotriva inundațiilor, în următorul ciclu de planificare.

Ambele propuneri de proiecte se află în faza de evaluare.

AGERPRES: Care sunt cele mai importante trei ținte pe care vi le-ați propus până la finele acestui an, în sensul activității ANAR la nivel național?
Nicolae Bărbieru: Ținta prioritară ar fi îmbunătățirea imaginii A.N."Apele Române" prin campanii de conștientizare privind responsabilizarea copiilor, cetățenilor, autorităților și a mediului privat cu privire la cauzele negative ce decurg din poluarea și contaminarea apelor cu diferite substanțe nocive.

De asemenea, se va desfășura o serie de exerciții de simulare privind intervențiile în caz de inundații și poluări accidentale la nivelul bazinelor hidrografice, atât prin antrenarea de forțe umane, cât și prin mijloace de intervenție operativă achiziționate prin proiectul național WATMAN, unde vor fi invitați și reprezentanți din mass-media locală și centrală.

Altă țintă importantă este reprezentată de continuarea execuției unor obiective de investiții de interes strategic național din surse proprii, cum ar fi: Acumularea Runcu (județul Maramureș), Acumularea Mihăileni pe râul Crișul Alb (județul Hunedoara), Acumularea Mihoiești pentru apărarea împotriva inundațiilor și alte folosințe (județul Alba), Punerea în siguranță a barajului Ișalnița (județul Dolj) etc.

În final, dar nu în ultimul rând, menționez ținta ce face referire la implementarea măsurilor prevăzute în Planul de Management al Riscului la Inundații (PMRI), pentru perioada 2016-2021, de către toate autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații. Totodată, trebuie finalizat procesul de aprobare prin HG a Planului Național de Management aferent porțiunii din districtul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprins în cadrul teritoriului României, precum și raportarea către Comisia Europeană a celui de-al doilea Plan Național de Management actualizat, pentru perioada 2016 — 2021, în sistemul WISE (Sistemul European Informatic pentru Apă).

AGERPRES autor: Daniel Badea


Tag-uri: AGERPRES, INUNDATII, Interviu

Copyright (c) 2013, M-SecurityNews
Realizare: LIDER DESIGN