CARAŞ-SEVERINUL - probleme mari de mediu


De: 
MERKAVA
reporter

Se împlinesc doi ani de cînd Comisia Europeană a lansat procedura de infringement la adresa României pentru nerespectarea normelor de protecţie a mediului în zona mai multor depozite de reziduuri şi deşeuri, inclusiv a celor situate pe malul Dunării, la Moldova Nouă, în imediata vecinătate a Serbiei. „Avizul motivat” al Executivului comunitar obligă autorităţile de la Bucureşti să transmită către Bruxelles, în termen de două luni, o propunere privind stoparea poluării generate de cele două iazuri de decantare aparţinînd exploatării de cupru şi zinc Moldomin, de pe urma cărora au de suferit circa 20.000 de locuitori de pe malurile românesc şi sîrbesc al Dunării. Exploatarea de la Moldova Nouă a fost folosită de către statul român vreme de patru decenii, pînă în 2006. În cazul în care nu se va oferi o soluţie dinspre partea română, ca urmare a declanşării procedurii de infringement, este posibilă sancţionarea României cu blocarea parţială a accesului la fondurile structurale destinate protecţiei mediului şi instituirea unor sancţiuni financiare din partea Curţii Europene de Justiţie. Nu poate fi exclusă nici o plîngere suplimentară din partea autorităţilor sîrbe, mai exact, a administraţiei locale din Veliko Gradişte, oraşul de pe malul drept al Dunării cel mai expus poluării purtate peste fluviu de puternicul vînt local, Coşava.

1


Adevărul.ro publică marţi un articol extrem de interesant bazat pe un documant oficial adoptat de Guvernul României. În baza acestuia aflăm că în România există 210 situri contaminate, în care poluarea este dovedită cu ample analize de mediu. Alte 1.183 sînt potenţial contaminate, adică există informaţii privind poluarea, însă fără analizele omologate. Acestea din urmă sînt definite în Strategia Naţională privind Siturile Contaminate şi Potenţial Contaminate adoptată în august 2015 de Guvernul României drept situri despre care există informaţii că acolo au fost desfăşurate în trecut activităţi poluante, însă nu au fost efectuate testele necesare (bilanţ de mediu nivel II sau raport de evaluare a riscului) pentru a se dovedi contaminarea.

Podiumul poluării în România, potrivit documentului, este ocupat de Hunedoara, cu 41 de situri contaminate, Caraş Severin - cu 33 de situri - şi Cluj, cu 19 situri contaminate.

Era firesc să iau legătura cu Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin. Cu doamna Mirela Ianoşi, responsabila - extrem de amabilă şi binevoitoare - de relaţii publice a Agenţiei, am avut trei discuţii telefonice. În ultima, mi-a solicitat să cer oficial informaţii, printr-un e-mail. "Îl înregistrez oficial, prin secretariat şi vom cere acceptul Agenţiei Naţionale... sînt probleme mai delicate...", mi-a spus doamna Ianoşi, oarecum jenată de situaţie.

2



Potrivit documentelor oficiale publicate, fără acceptul nu ştiu cui, în judeţul Caraş-Severin, Garda Naţională de Mediu a identificat 33 de situri contaminate, în suprafaţă totală de 1.725,3 ha. Puternic dezvoltată în timpul comunismului, cu centre siderurgice complexe şi industrie constructoare de maşini în anii '60, numai în Reşiţa s-au închis sau înstrăinat, în ultimii 26 de ani, nu mai puţin de 14 întreprinderi. Dintre cele mai importante amintim întreprinderile miniere Anina, Bocşa, Moldova Nouă, Combinatul Siderurgic Reşita, Întreprinderea "Oţelul Roşu", Întreprinderea Mecanică Topleţ, cele două întreprinderi de construcţii de maşini din Reşiţa şi Caransebeş, Întreprinderea de construcţii metalice Bocşa, Înteprinderea de accesorii Valiug - Reşiţa, Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebeş, Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Caransebeş şi Întreprinderea de Confecţii Reşita. Unele dintre aceste situri industriale au rămas de izbelişte şi sînt un puternic factor poluator.

Mineritul şi metalurgia sunt activităţi care se desfăşoară în România de mai mult de 2.000 de ani. România a extras cărbune, cupru, aur, argint, uraniu, sare şi altele asemenea. Aproximativ 60 de minerale diferite au fost extrase din trecut până în prezent din resursele subsolului României. Procesarea şi depozitarea deşeurilor s-au făcut în multe dintre cazuri fără măsuri preventive, ca urmare a lipsei cadrului legislativ, efectul fiind afectarea calităţii factorilor de mediu. Impactul principal asupra mediului din industria minieră provine de la iazurile de decantare şi de la haldele de steril, precum şi de la instalaţiile de prelucrare.

În Caraş Severin există 629 ha de iazuri de decantare, aflate în conservare unde se păşunează în condiţii de poluare a solurilor cu metale grele.  În ceea ce priveşte poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară, uşoară şi alte industrii, cele mai mari suprafeţe se găsesc în judeţele Caraş Severin (150 ha) şi Galaţi (101 ha).

În Banatul de Munte mai există şi halde care nu sînt recunoscute oficial, precum cele de la Mehadia, Eftimie Murgu, Armeniş, Delineşti, Bucova, Obreja, Tincova, Bozovici, Ciclova Română, Oraviţa, Dognecea, Ruşchiţa, Sasca, Moldova Nouă, Natra, Dobrei, Gârlişte, Reşiţa, Clocotici, Forotic, Sicheviţa, Ocna de Fier şi Teregova. Nu trebuie uitată, în Caraş-Severin, nici Ciudanoviţa, care este unul dintre cele mai nocive locuri din Banat din cauza existenţei haldei radioactive. Radioactivitatea în zonă depăşeşte, în unele puncte, de 450 de ori fondul natural şi de 45 de ori nivelul de alarmare.

3


Preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare NERA, dr. în mediu, ing. Cornel Sturza-Popovici spune că situaţia este deosebit de gravă, iar oficialii nu doresc să recunoască acest lucru. "În ordinea problemelor, cea mai mare rămîne cea de la Moldova Nouă, de la iazurile de decantare ale fostei întreprinderi miniere, pentru care, de fapt, s-a instituit infringementul Comisiei Europene. Această zonă contaminată se află chiar ÎN INTERIORUL unui sit Natura 2000, Parcul Natural Porţile de Fier. Îl urmează haldele de uraniu de la Ciudanoviţa, acolo unde detectorul sare de limita de pericol, noi avem măsurători, determinări. Este vorba de neprotejare de halde, halde active. Despre cele de la Ciudanoviţa, toată lumea spune că NU EXISTĂ! Ea se află la limita unui alt sit Natura 2000 - Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului. Problema cu haldele de la Ciudanoviţa este că pe ele pasc nestingherite, vaci şi capre, laptele şi brînza se vinde în piaţă la Oraviţa, la Reşiţa. Este vorba de o pătrundere a poluării în lanţul alimentar! A treia, în ordinea problemelor, a poluării cu praf de steril, metale grele, o reprezintă halda de la Sasca, la marginea sitului Natura 2000 Cheile Nerei-Beuşniţa".

Iazul de decantare a deşeurilor miniere de la Boşneag-Tăuşani are o suprafaţa acoperită cu steril de cîteva ori mai mare decît a oraşului Moldova Nouă. Analizele de laborator au demonstrat că în praful decantat la marginea exploatării se află zinc, plumb, molibden, cadmiu, cobalt, fier, siliciu şi cupru. Un coctail toxic echivalînd cu o condamnare la boli incurabile. În plus, avertizează preşedintele GEC Nera, Cornel Sturza-Popovici, sterilul minier este transportat către albia fluviului, ceea ce poate genera o modificare a regimului hidrografic, cu efecte atît asupra ecosistemului local cît şi asupra navigaţiei şi aşa reduse pe Dunăre.

Dincolo de siturile contaminate şi potenţial contaminate, luate în evidenţă de Guvernul României şi pentru care ar fi necesare cam 6 milioane de euro, pentru ecologizarea fiecăruia dintre ele, bani pe care nu îi va vedea nimeni, niciodată, o altă problemă apare ca un factor de distrugere a mediului: construcţia de micro-hidrocentrale. Cele de la Prigor, pe rîul Nera, se află la mai puţin de 12 km de situl Natura 2000 Bozovici-Moceriş, deşi în Strategia Energetică a României, în capitolul rezervat Ministerului Mediului, la pag. 14, se spune clar că astfel de micro-hidrocentrale nu pot fi amplasate la mai puţin de 20 km de arii protejate. Preşedintele GEC Nera, Cornel Sturza-Popovici, explică: "Sînt puternice presiuni politice din zona PNL pentru obţinerea avizului de mediu. De altfel, consultarea publică pentru aviz s-a organizat, în 16 februarie, la Primăria Prigor, departe de ochii presei şi ai cetăţenilor informaţi". Studiile pot fi consultate pe pagina web  http://www.anpm.ro/web/apm-caras-severin/documente-procedura-eim-si-ea/. Din aceste studii, la partea de context a situatiei, lipseşte o expunere privind experienta nefastă a construirii de MHC-uri pe rîurile de munte din România, cu multe cazuri care au provocat adevărate dezastre ecologice datorită slabei implicări a autorităţilor de mediu într-o analiză corectă şi imparţială a situaţiei în momentul emiterii acordului de mediu şi ulterior în urmărirea lucrărilor de realizare a MHC-urilor. În cele 2 studii nu se spune că MHC-urile de la Prigor se gasesc la o distanta de sub 15  km, în amonte de rezervaţia naturală - sit Natura 2000 „Râul Nera între Bozovici şi Moceris”. Amplasamentul propus este în contradictie cu Avizul de Mediu 10938/2012 (pag 14 pct III.2) al Ministerului Mediului şi Pădurilor dat pe Strategia de Dezvoltarea Enegetică a României în care se spune că asemenea lucrări nu se pot face atunci cînd în aval există o arie naturală protejată la o distanţă mai mică de 20 km.

5


Pe de altă parte, conform inginerului Mircea Goloşie, autorul studiului „Poluarea radioactivă a căilor rutiere din zona Banatului”, după abandonarea lucrărilor miniere de extracţie, sute de halde decantoare, depozite de minereu, instalaţii de flotare au rămas şi ele abandonate, fără să se mai ocupe cineva de ecologizarea lor corectă, sau măcar de marcarea şi avertizarea populaţiei. Zecile de halde care au rămas abandonate, în special în zonele montane, fiind fără stăpîn, au devenit o sursă inepuizabilă de materie primă pentru construcţia şoselelor, a clădirilor civile şi industriale.  Astfel, printre drumurile construite peste halde de steril sau chiar cu materiale din haldele miniere existente în zonă este nominalizat Drumul Naţional 58 Caransebeş – Reşiţa care traversează oraşul Anina, chiar prin centrul localităţii. Porţiuni cu concentraţii crescute de radioactivitate, din cauza exploatărilor miniere din zonă au fost identificate şi de-a lungul Drumului Judeţean 573 Oraviţa – Ciudanoviţa, care traversează peste 20 de halde miniere. Suprafaţa contaminată în zona prin care trece DJ 573 este de aproximativ 20 de hectare.

4


Vorbind despre  Reşiţa, Strategia de Dezvoltare Locală a municipiului a  identificat  "zone  cu  grad  ridicat  de  poluare, care afectează direct locuitorii, bunurile şi sănătatea acestora, respectiv poluare industrială şi  poluarea rezultată prin intervenţia umană în zonele naturale protejate", precum groapa de gunoi sau haldele de zgură.

Deşi Strategia Naţională adoptată în august de Guvern invocă aceste statistici ca fiind rezultatul unui Inventar Naţional realizat în 2007-2008 şi actualizat în 2013, nimeni nu vrea să-şi asume responsabilitatea pentru acest inventar. Ministerul Mediului susţine că responsabilitatea pentru acesta revine Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), instituţia din subordinea sa care ar fi trebuit să-l elaboreze. La rîndul său, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului susţine că a predat inventarul în 2014 Ministerului Mediului.



Tag-uri: Analiza, CARAŞ-SEVERIN, DEZASTRU, MEDIU

Copyright (c) 2013, M-SecurityNews
Realizare: LIDER DESIGN