CASUS BELLI: Trump va recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului


De: 
MERKAVA
bmtf

BMTF, 6 dec - Donald Trump va recunoaște astăzi Ierusalimul drept capitală a Statului Israel, punînd astfel capăt deceniilor de prudență americană în acest dosar și în ciuda avertismentelor liderilor din regiune, pregătind, cel puțin teoretic, o re-izbucnire a violenței într-o zonă deja plină de tensiuni. Orice recunoaștere a Ierusalimului drept capitală a Israelului este un "casus belli" pentru liderii palestinieni, care consideră că Ierusalimul de Est, anexat de Israel în 1967, trebuie să fie capitala statului la care ei aspiră.

Anunțul președintelui american, prevăzut pentru ora 13,00 (20,00, ora României—n.r.), ar putea face să eșueze eforturile de pace ale ginerelui și consilierului său, Jared Kushner, însărcinat cu găsirea unei soluții la conflictul israeliano-palestinian.

Liderul de la Casa Albă va ordona totodată pregătirea transferului ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim. El nu va fixa totuși calendarul acestei mutări care ar urma să dureze "ani", odată cu necesitatea de a găsi o locație, de a finanța și a construi un nou sediu.

"Președintele își ține o promisiune centrală a campaniei sale, promisiune care a fost făcută de numeroși candidați la președinție", a indicat un oficial american.

În aprilie, și Ministerul de Externe rus a recunoscut Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului: „Ne reafirmăm angajamentul nostru față de principiile aprobate de ONU pentru o soluționare a conflictului palestiniano-israelien, printre care se numără statutul Ierusalimului de Est drept capitala viitorului stat palestinian. În același timp, trebuie să precizăm că, în acest context, am vedea ca Ierusalimul de Vest capitala Israelului „.

În cursul unui dialog telefonic marți, președintele palestinian, Mahomoud Abbas, l-a avertizat pe Donald Trump asupra "consecințelor periculoase ale unei asemenea decizii asupra procesului de pace, securității și stabilității în regiune și în lume".

Apelurile împotriva unei astfel de decizii cu consecințe imprevizibile au venit în cascadă în cursul ultimelor 24 de ore.

Regele Salman al Arabiei Saudite a avertizat Washingtonul că o asemenea decizie riscă să provoace "mînia musulmanilor". "Este un pas periculos", a spus regele saudit, potrivit televiziunii de stat al-Ekhbariya.

''Domnule Trump, Ierusalimul este o linie roșie pentru musulmani'', a atenționat liderul turc, Recep Tayyip Erdogan. În calitate de președinte în exercițiu al Organizației Cooperării Islamice, el a precizat că un summit al celor 57 de țări membre va fi organizat "în cinci sau zece zile" dacă Washingtonul recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a mai avertizat că o eventuală recunoaștere a Ierusalimului drept capitală a Israelului de către administrația americană ar putea conduce la o rupere a relațiilor între Ankara și statul israelian, relatează AFP și Reuters.

Iordania, custodele locurilor sfinte musulmane de la Ierusalim, a pus în gardă față de "un demers cu consecințe grave" și față de riscurile de "escaladare" a situației. Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei va întreprinde astăzi o vizită în Turcia, în cursul căreia se va întîlni cu președintele Recep Tayyip Erdogan, cu care va discuta despre posibilitatea ca Statele Unite ale Americii (SUA) să anunțe recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului. Iordania și Egiptul, singurele țări arabe care au un acord de pace cu Israelul, au avertizat în mod ferm în legătură cu o eventuală decizie a SUA, apreciind că ea pune în pericol pacea în regiune.

În Europa, președintele francez, Emmanuel Macron, și-a exprimat "preocuparea". "Tot ceea ce contribuie la stimularea crizei este contraproductiv în acest moment", a apreciat și ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel.

Dovadă a tensiunii pe care așteptarea acestei decizii o suscită în regiune, Statele Unite au interzis angajaților guvernului american orice deplasare personală în Orașul Vechi din Ierusalim.

Israelul consideră Orașul Sfînt drept capitala sa ''eternă și reunificată'', dar palestinienii spun că Ierusalimul de Est trebuie să fie capitala statului la care ei aspiră. Comunitatea internațională nu a recunoscut niciodată Ierusalimul drept capitală a Israelului, nici anexarea părții sale estice în 1967 de către Israel.

În același timp, Statele Unite vor menține o prezență militară în Syria "atît timp cît este necesar", a indicat, pentru AFP, purtătorul de cuvînt al Pentagonului, Eric Pahon. Statele Unite au intervenit în Syria nu la solicitarea președintelui Bashar al-Assad, ci, oficial, pentru a răspunde amenințării reprezentate de atentatele grupării SI la adresa țărilor europene aliate ale Washingtonului în cadrul NATO.

Într-un moment în care coaliția antijihadistă condusă de SUA apreciază că au mai rămas mai puțin de 3.000 de membri ai Statului Islamic în Iraq și în Syria, Washingtonul nu vrea să lase loc liber Rusiei și Iranului în Syria, notează AFP.

Pe de altă parte, președintele Tayyip Erdogan a afirmat că țara sa îi ''va distruge complet foarte curînd'' PE TOȚI cei din Syria care au legături cu militanți kurzi. Turcia a fost iritată de sprijinul acordat de SUA luptătorilor kurzi syrieni din Unitățile de protecție a poporului (YPG).

Turcia a desfășurat între august 2016 și martie 2017 o ofensivă terestră în nordul Syriei făcînd Statul Islamic să se repoziționeze mai spre sud, cu scopul de a împiedica YPG să unească teritoriile pe care le controlează în nordul Syriei. Ankara consideră YPG o extindere a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), scos în afara legii.

În Syria, avioanele israeliene au vizat regiunea Jamraya, situată în apropiere de Damasc și unde se află un centru de cercetare științifică și depozite de arme ale regimului și aliaților săi. Apărarea aeriană a armatei syriene a interceptat și distrus două rachete israeliene vizînd "o poziție militară" din provincia Damasc, a informat agenția oficială Sana. De la declanșarea războiului din Syria în 2011, Israelul urmărește cu mare atenție evoluția situației de la vecinul său. Statul evreu se ferește să fie aspirat în conflict, lovind punctual poziții ale regimului syrian sau convoaie de arme cu destinația Hezbollah, în funcție de ceea ce prezintă interesele sale.

Israelul și Syria sînt oficial în stare de război de mai multe zeci de ani. Relațiile sînt cu atît mai tensionate cu cît regimul syrian este susținut de Hezbollah, dar și de Iran, alt dușman de moarte al Israelului.

Israelul se teme de o instalare tot mai puternică a Iranului în Syria și de sprijinul militar al Rusiei față de regimul de la Damasc.

Conflictul aproape permanent din Orientul Mijlociu a izbucnit în 1948 odată cu fondarea Statului Israel, pe un teritoriu revendicat istoric şi de palestinieni, cînd lumea arabă a pornit o ofensivă armată pentru distrugerea statului nou înfiinţat. Israelul vrea recunoaşterea palestiniană a statului evreiesc, dar în concepţia palestiniană acceptarea acestei cerinţe ar însemna trădarea principiilor islamului. Pe locul unde se crede că ar fi fost Templul, a fost ridicat în anii 687-691 sanctuarul islamic Cupola Stâncii, care este cea mai veche construcţie islamică încă funcţională din lume, iar în apropiere, în anul 710, a fost construită marea Moscheie Al-Aqsa.Tradiţia musulmană spune că Mohammed a urcat din acest loc spre cer pentru a vorbi cu Allah, iar acest fapt face ca moscheea să fie cel de-al treilea cel mai important loc sfînt al islamului.

Pe la sfîrşit de secol XIX, în Palestina, cu o populaţie predominant arabă, trăiau doar 25.000 de evrei, adică aproximativ 5 % din populaţia totală, dar prin emigraţie pînă în 1914, cînd a izbucnit Primul Război Mondial, populaţia evreiască a crescut la 85 de mii.

În timpul Primului Război Mondial britanicii şi aliaţii lor au luptat pentru a dezmembra Imperiul Otoman, şi au fost susţinuţi şi de evrei, cărora le promiseseră un cămin în Palestina, dar şi de tările arabe care făceau parte din Imperiul Otoman, cărora le promiseseră să le susţină independenţa.

Posibilitatea de a exista o patrie a evreilor a fost afirmată clar prin celebra declaraţie Balfour din 1917, făcută de mistrului britanic de externe Arthur James Balfour, care a arătat că Marea Britanie privea favorabil stabilirea în Palestina a unui Cămin naţional pentru poporul evreu. Pămîntul aflat la răsărit de Rîul Iordan a devenit Emiratul Transiordaniei, Iordania de astăzi, iar teritoriul de la vest, mărginit de Liban şi Syria la nord şi de Egipt la sud, rămînea sub numele de Palestina şi avea să devină locul disputelor dintre evrei şi arabii palestinieni.

La 29 noiembrie 1947 Natiunile Unite hotărau, prin Rezoluţia 181, partajarea teritoriului Palestinei în două state, unul evreu şi altul palestinian, odată cu expirarea Mandatului britanic pentru Palestina. Dar, cu doar o zi înainte de expirarea mandatului britanic, în data de 14 mai 1948, David Ben-Gurion, preşedintele Organizaţiei Sioniste şi al Agenţiei Evreieşti pentru Palestina, proclama independenţa şi fondarea Statului Israel.

Odată cu fondarea Statului Israel a izbucnit însă şi conflictul cu palestinienii şi cu statele arabe vecine.

Israelul are acum mai mult de 8 milioane de locuitori, din care 20 % sînt arabi, iar în Gaza şi Cisiordania, cele două componente teritoriale ale entităţii statale palestiniene, trăiesc aproximativ 4.4 milioane de palestinieni, divizaţi în 167 de enclave, segregaţi de un zid lung de 440 de km şi restricţionaţi de 522 de puncte de trecere şi bariere, care împiedică libertatea de mişcare a palestinienilor.

Alţi 4.8 milioane de palestinieni se află în tabere de refugiaţi, în Cisiordania, Gaza, Syria, Iordania şi Liban, primesc ajutor umanitar ONU şi aşteptă o soluţie privind întoarcerea la casele lor.

Musulmanii se tem că după ce Palestina a fost cucerită în 1948 (prin fondarea statului Israel) şi Ierusalimul de Est în 1967, evreii vor începe să reconstruiască Templul şi atunci iudaismul va redeveni o religie relevantă, iar o asemenea situaţie ar pune sub semnul întrebării islamul.

Sanhedrinul Nativ cere președintelui rus Vladimir Putin și președintelui SUA Donald Trump să își unească forțele și să împlinească rolurile mandatului biblic de a reconstrui Templul evreiesc în Ierusalim.


Tag-uri: CAPITALA, CASUS BELLI, IERUSALIM, ISRAEL, PALESTINA, Frontline News

Copyright (c) 2013, M-SecurityNews
Realizare: LIDER DESIGN