Condiţii meteo extreme


METEO
REPORTER

BMTF, 8 aug - Meteorologii avertizează că în după-amiaza zilei de marţi, local în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea disconfortul termic va fi ridicat, indicele temperatură umezeală se va situa în jurul pragului critic de 80 de unităţi.

În sudul Olteniei şi în sud-vestul Munteniei, temperaturile maxime se vor situa în general între 34 şi 36 de grade, iar disconfortul termic va fi ridicat.

Potrivi ANM, începînd de miercuri (9 august), treptat valul de căldură se va extinde şi se va intensifica. Temperaturile maxime, în creştere faţă de ziua anterioară, vor fi cuprinse între 28 şi 38 de grade, cu cele mai ridicate valori în Banat şi Oltenia, iar cele minime se vor încadra între 12 şi 26 de grade.

Vremea extrem de capricioasă este pusă pe seama circulaţiei general atmosferice care a dus la alternanţe ale valulului de aer cald din Africa de Nord cu aerul rece venit dinspre Polul Nord, a explicat Timo Mihai, meteorolog. Din cauza aerului adus din Africa de Nord, nu sînt excluse furtunile de nisip. Acestea nu aduc consecinţe grave, singurul efect vizibil fiind murdărirea carosabilelor şi a altor obiecte de la nivelul solului, a adăugat specialistul.

 Timo Mihai a precizat că încălzirea globală este unul dintre factori determinaţi ale condiţiilor meteo extreme, aceasta afectînd întrega planetă: „ După anii 2000 a început să se producă o încălzire a apei din oceane, cît şi a uscatului faţă de media secolul XX. Cu cît cresc mai mult aceste temperaturi, cu atît norii se dezvoltă pe verticală, iar astfel furtunile devin din ce în ce mai violente“.

 Deșertificarea este un fenomen grav, intrat de multă vreme în atenția instituțiilor internaționale, inclusiv ONU. În 1994, a constituit obiectul Convenției privind Combaterea Deșertificării – UNCCD, lansată la Paris și semnată și de Guvernul României, ratificată de Parlament, prin Legea 629/1997. Conform acesteia, „deșertificare înseamnă degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzînd variațiile climatice și activitățile umane“.

 Conform datelor oficiale, suprafaţa agricolă a României este de 14,7 milioane de hectare, din care 64% reprezintă teren arabil. Statistic vorbind, România se află pe locul al șaselea în Europa.

 Potrivit Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, peste 400.000 de hectare din suprafața agricolă a României sînt afectate, în diferite procente, de fenomenul deșertificării. În cazul în care nu se vor lua măsurile adecvate, în viitoarele două-trei decenii această suprafață va crește de circa trei ori.

Deșertificarea nu este un fenomen punctual, care să afecteze o singură zonă. Dacă nu se vor lua măsurile adecvate, pînă în 2020, porțiuni mari de șes din Oltenia, Dobrogea şi Banat, inclusiv din Timiş, vor intra într-un proces accentuat de aridizare. Dar cele mai vizate sînt zonele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Galaţi şi Vaslui. În unele zone, vegetația de orice fel a dispărut deja fiind înlocuită de nisipuri care formează dune compacte, precum în Sahara sau Atacama.


În sudul județului Dolj, deșertul ia forma unei fîșii late de circa 30 de kilometri, care se întinde de la Dăbuleni, Sadova, Dăneţi, Mârşani până spre Bechet, unde aproape că intră în apele Dunării. Cîmpia de Vest, de-a lungul granițelor cu Ungaria și Serbia, în zona Gaiu Mic – Beba Veche, este afectată în egală măsură. Acolo fenomenul este provocat, mai ales, de succesiunea de ani cu secetă extremă, urmați de ani cu precipitații peste limitele normale, iar excesul de ploi și inundațiile duc și ele la distrugerea stratului de cernoziom, ceea ce determină transformarea unor terenuri fertile în nisipuri. De la Sânnicolau Mare pînă la Ciacova, inclusiv în zona Banloc, există deja zone în care chiar și pînza freatică a dispărut aproape complet. Pericolul deșertificării este prezent și în bazinul Mureșului, în zonele Cornești-Vinga, unde scăderea cantității de precipitații este principalul factor care provoacă deșertificarea.

Dacă în anul 1900 România avea 18 milioane hectare de pădure, în 1945 erau nouă milioane de hectare, iar în 2013 se ajunsese la doar şase milioane de hectare împădurite, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.


Tag-uri: CANICULA, DESERTIFICARE, EXTREM, FURTUNI, METEO, Frontline News

Copyright (c) 2013, M-SecurityNews
Realizare: LIDER DESIGN