NIMIC NU CONTEAZĂ MAI MULT, PENTRU NOI, DECÎT MILITARUL


General-locotenent Dr. Nicolae CIUCĂ, Șeful Statului Major General al Armatei Române
De: 
MERKAVA
  • Domnule General, ultimul interviu pe care l-ați acordat revistei noastre a fost din postura de Șef al Statului Major al Forțelor Terestre. Ce s-a întâmplat în Armata română de la preluarea funcţiei de şef al Statului Major General?

  • În principiu, nu leg schimbările care se produc într-o structură, mai ales militară, de o singură persoană motiv pentru care cred că, ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă de timp, în ultimii trei ani de zile, se înscrie perfect în peisajul tuturor schimbărilor care s-au produs la nivelul societăţii româneşti iar specific, din punct de vedere militar, se profilează cât se poate de evident o schimbare pentru a putea fi în măsură să ne adaptăm la tot ceea ce înseamnă noul context de securitate din regiunea Mării Negre, din Europa şi de ce nu, la nivel global.

  • ciuca
    • De asemenea, schimbările, de regulă, le leg de ceea ce înseamnă echipa de comandă şi întreg lanţul ierarhic până la nivelul celei mai mici subunităţi pentru că fiecare dintre ei au un loc foarte bine determinat şi foarte bine agregat la tot ceea ce înseamnă efortul acesta comun de a face ca instituţia, respectiv Armata română să fie în măsură să îşi consolideze poziţia dobândită atât în cadrul Alianţei cât şi în cadrul profilului militar al Uniunii Europene. Este, de asemenea, de subliniat că toate eforturile care s-au depus şi sunt materializate astăzi într-o serie întreagă de prefaceri la nivelul Armatei române se datorează în general resursei umane. Dar, pentru că aţi adresat întrebarea direct şi va trebui să vă răspund direct, de la preluarea funcţiei şi până acum, împreună cu echipa de la nivelul Statului Major General, cu toţi locţiitorii cât şi cu şefii categoriilor de forţe şi ai comandamentelor am făcut tot ceea ce a depins de noi astfel încât să putem răspunde cerinţelor legate de necesitatea ca Armata română, populaţia României să continue să aibă încredere că suntem oricând în măsură să ne îndeplinim misiunea şi de asemenea că suntem aliaţi de încredere care au atât voinţa cât şi dorinţa cât şi atitudinea de a se angaja în toate eforturile comune pentru a răspunde tuturor cerinţelor reieşite din deciziile care au fost luate la ultimele două summit-uri în Ţara Galilor şi Varşovia. Practic, putem spune, fără echivoc, că tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei ani de zile se datorează unei creşteri bugetare determinând o serie de schimbări la nivelul dotării cu echipamente şi sisteme noi astfel încât să putem să creăm capabilităţi operaţionale. Momentan, doar punctual, urmând ca acestea să fie dezvoltate pe o platformă integrată la nivelul întregii armate şi de asemenea au fost influenţate de deciziile care au fost stabilite la cele două summit-uri din 2014 şi 2016, respectiv în Ţara Galilor şi în Varşovia şi în baza lor am putut să luăm de asemenea decizii prin care să se producă schimbări şi de natură structurală la nivelul Armatei române prin înfiinţarea structurilor foarte des nominalizate respectiv Divizia Multinaţională de Sud-Est, Unitatea de Integrare a Forţelor NATO, Brigada Multinaţională, Componenta de Instruire la Nivel Întrunit precum şi iniţiative aeriene şi maritimă, iniţiativa maritimă materializându-se astfel numai prin existenţa, înfiinţarea şi funcţionarea unui element de coordonare maritimă la Marea Neagră în interiorul Comandamentului Maritim de la Northwood.Acestea sunt, în mare, elementele care se pot menţiona în răspunsul la o astfel de întrebare. Sigur, sunt o serie întreagă de aspecte ce vizează prefacerile la nivelul resursei umane, chestiuni de dotare, chestiuni de atitudine şi toate acestea se datorează, încă odată, tuturor oamenilor, de la soldat la general.

    • De cele mai multe ori, factorul politic uită că Armata are nevoie de echipare și dotare cu armament și tehnică de luptă la standarde moderne. Cum va fi înzestrarea armatei?

    • Înzestrarea armatei nu aş limita-o doar la acest mandat pentru că înzestrarea armatei reprezintă un proces continuu şi coerent. Practic, cred că această întrebare vine urmare a faptului că foarte multe aspecte legate de înzestrare au fost temporizate ca urmare a subfinanţării cu ceva ani în urmă. Pe acest considerent, înţeleg foarte bine întrebarea şi răspund că, la finele acestui mandat au fost iterate în planurile de dezvoltare a capabilităţilor operaţionale o serie întreagă de proiecte şi programe majore care au fost aprobate atât la nivel de specialişti cât şi la nivel decizional politico-militar urmând ca ele să fie demarate şi să aibă o continuitate multianuală răspunzând astfel unui program ambiţios, Armata 2026 care a fost aprobat la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi sperăm ca el să poată să aibă cursivitate şi nici atunci nu aş vorbi de finalitate pentru că tot ceea ce noi am vorbit astăzi reprezintă un fundament. Am pregătit practic, am fertilizat terenul astfel încât, din 2026 încolo să se poată dezvolta capabilităţi cu înalt nivel tehnologic, cu mare capacitate de adaptabilitate pentru că vedeţi dumneavoastră, armata, echipamentele militare în general costă foarte mult şi nu ne putem permite să identificăm soluţii din acestea care nu au o continuitate în timp şi rezolvă problema punctual pe o anumită situaţie, pe un anumit context, motiv pentru care nu doresc să vorbesc despre cum va arăta armata la sfârşitul acestui mandat ci despre faptul că dotarea armatei, realizarea capabilităţilor reprezintă un proces coerent, continuu, care, cu certitudine, nu se va opri nici la sfârşitul mandatului meu, nici în anul 2026. Dacă tehnica românească este compatibilă cu cea NATO, ceea ce astăzi achiziţionăm şi capabilităţile pe care le-am realizat sunt toate foarte compatibile, doresc doar să menţionez faptul că sistemul de comunicaţii şi informatică cu care a fost dotat Comandamentul Diviziei Multinaţionale reprezintă ultimul nivel de dezvoltare tehnologică, ultima generaţie de echipamente, iar aceasta spune totul despre ceea ce înseamnă dotarea cu tehnică şi echipamente a Armatei române, toate având ca obiectiv prioritar îndeplinirea standardelor NATO.

    • Se simte, totuși, o revigorare a Armatei. Vorbim de exerciții multinaționale, de Noble Jump...

    • Poate fi dat de exemplu exerciţiul Noble Jumpunde am avut o participare semnificativă şi echipamentele pe care le-am folosit, deşi unele de generaţie foarte veche, anii `80, iar altele mai de curând intrate în înzestrare, de exemplu Pirania, au capabilităţi de conectivitate şi interoperativitate foarte bune cu cele ale armatelor ţărilor membre NATO. Şi mai mult decât atât, discutăm de exerciţiul Saber Guardian, care anul acesta se evidenţiază nu numai prin numărul foarte mare de militari ce participă, numărul foarte mare de ţări dar şi numărul foarte mare de echipamente. Ori, ca să putem să acţionăm împreună, este clar că discutăm de compatibilitate. Ca atare, avem echipamente compatibile iar cele care intră în dotare, în înzestrare vor fi cât se poate de interoperabile cu cele ale NATO.

    Referitor la oamenii generaţiei călite, am răspuns oarecum la această întrebare prin răspunsul la prima pentru că este foarte important şi asta nu cred că trebuie să o spun de fiecare dată că militarii de la soldat la general simt foarte bine această stare de fapt şi anume că nimic nu contează pentru noi mai mult decât militarul. Militarul cu tot ceea ce înseamnă valoarea sa individuală, militarul cu tot ceea ce înseamnă valoarea lui colectivă în interiorul şi pe nivelurile ierarhice ale structurilor militare, fiecare cu calităţile şi cu atributele specifice personalităţii dar şi cu cele care au un nivel de comunalitate şi complementaritate specifice structurilor din care fac parte. Militarii care au participat la misiuni în Irak şi Afganistan reprezintă acel element de plus valoare şi plus de încredere faţă de tot ceea ce înseamnă călirea unui ostaş în focul acţiunii militare. Da, constituie modele, constituie modele pentru că nimeni nu poate înţelege mai bine decât ei ce înseamnă complexitatea acţiunii militare, complexitatea deciziilor şi acţiunii în mijlocul unei confruntări. Una este atunci când iei o decizie pe o platformă de pregătire de instrucţie, fie ea de simulare, fie ea reală, în teren şi alta este când trebuie să acţionezi sau să iei o decizie când se trage asupra ta. Toate aceste chestiuni reprezintă elemente prin care militarii români s-au călit, s-au desăvârşit ca luptători, s-au desăvârşit ca lideri şi reprezintă partea aceasta de însufleţire pe care noi o avem atunci când ne asumăm o serie întreagă de misiuni indiferent de dificultate, de complexitate şi chiar ne bazăm pe tot ceea ce înseamnă militarul român.

    • Se vorbește tot mai des de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi voluntariat. E necesară? Nu e necesară? Se dă exemplul Poloniei.

    • Chestiunea cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu cred că a fost cât se poate de tranşată. În momentul de faţă nu se pune problema unei astfel de opţiuni. Suntem în derulare cu aplicarea legii rezervistului voluntar. Anul acesta va constitui un an pilot în care validăm practic prevederile legii şi cred că este doar o chestiune de timp şi un pic de răbdare ca în urma derulării acestui proces să identificăm părţile pozitive şi nevoile de corecţie ale acestei prevederi legislative urmând ca, ulterior, să aducem corecţiile necesare şi în felul acesta să putem să discutăm despre o conectare cât se poate de realistă a rezervistului voluntar la nevoia de capabilitate operaţională a Armatei române.

    • Ne place să vorbim despre militarii români ca despre adevărați ambasadori ai intereselor României. Vorbim și de relaţiile externe ale Armatei României din 2014 până în prezent?

    • Partea de relaţii externe ne duce un pic înapoi, în timp, la misiunile pe care Armata română a început să le execute încă din anii `90. Fie că au fost sub mandat ONU, fie că au fost sub mandat OSCE, în coaliţie sau în cadrul Alianţei Nord Atlantice, prin rezultatele pe care le-am obţinut, prin modul de acţiune, de manifestare, de implicare, de devotament, de atitudine, Armata română a început pas cu pas să îşi desăvârşească un statut, să aibă o postură cât se poate de relevantă şi mai ales una de aliat, partener de încredere în oricare din misiunile la care am luat parte.

    Întrebându-mă de 2014 încoace, cred că este important să revin un pic la trecut nu numai partea aceasta de misiuni unde militarii români au dovedit calităţile unor foarte buni profesionişti. Trebuie scoase în evidenţă o serie întreagă de activităţi complementare şi mă refer la participarea într-o serie întreagă de exerciţii multinaţionale, participarea ofiţerilor şi subofiţerilor, maiştrilor militari şi a personalului civil contractual, a întregului personal din Armata română la îndeplinirea unor misiuni specifice în diferite comandamente aliate sau în unele la care ne-am oferit participarea în relaţie bilaterală. Au fost, de asemenea, activităţi pe care le-am organizat pe teritoriul ţării, de pregătire, de instruire, conferinţe, seminarii. Învăţământul militar are o importanţă foarte mare pentru că avem studenţi care îşi desfăşoară activitatea şi învaţă în programe de tip Erasmus dar şi în programe bilaterale. Avem cadeţi care petrec patru ani de zile în academii ale categoriilor de forţe din alte armate, avem ofiţeri care, de asemenea, îşi desăvârşesc pregătirea la o serie întreagă de universităţi şi cursuri în diferite ţări din cadrul alianţei sau în ţări partenere. Deci, partea asta de relaţie externă a avut o contribuţie esenţială la tot ceea ce a însemnat consolidarea statutului nostru ca partener şi aliat de încredere aşa cum ne găsim noi astăzi în anul 2017.

    În ceea ce priveşte activităţile la nivelul şefului Statului Major General pot să afirm, fără a dovedi lipsă de modestie, că de altfel toate aceste chestiuni le puteţi identifica în programul de activităţi pe care noi l-am desfăşurat. Atâta vreau să subliniez că au venit în România omologii din majoritatea ţărilor membre NATO, au venit în România majoritatea şefilor apărării cu care avem parteneriate strategice şi am participat la vizite bilaterale. Am demarat iniţiative şi am configurat proiecte bilaterale sau multilaterale cu o serie întreagă de ţări, fiind concretizate astăzi în toate iniţiativele pe care noi le-am lansat sau la care suntem parte.

    - Spuneați că nu vom mai reveni la serviciul militar obligatoriu. Dar, militarii profesioniști au nevoie și de un trai decent. În momentul de față, salariile și pensiile au creat un adevărat scandal! Încă unul!

    • Este o întrebare la care nu vreau să răspund. Nu vreau să răspund pentru că eu consider că fiecare dintre noi ne-am asumat benevol această îndatorire. Fiecare am optat pentru această onoare de a fi militar al Armatei române, de a servi ţara sub drapel. Modul în care societatea ne priveşte astăzi este cât se poate de evident, Armata României fiind una dintre primele opţiuni atunci când vine vorba de topul instituţiilor de încredere la nivelul societăţii româneşti. Partea de renumeraţie apreciez că nu trebuie să o discut. Nu am stat şi nu vom sta niciodată cu mâna întinsă, este o chestiune pe care, din convingere, apreciez că trebuie să o evalueze liderii politici şi ea trebuie să fie pe măsura importanţei sociale a muncii pe care o desfăşurăm. Un lucru este cert, toată această abordare, deciziile trebuie să nu influenţeze, să nu producă nici cea mai mică fisură în ceea ce înseamnă coeziunea de corp al militarilor români. Armata, în sine, este o instituţie sinergică, este o instituţie bazată pe încredere. Încrederea vine foarte mult din greutăţile şi situaţiile complexe pe care le-am întâmpinat şi pe care le-am petrecut împreună. Ca atare, partea aceasta de ce ni se cuvine, cum trebuie să fim răsplătiţi apreciez încă odată că trebuie să se facă pe măsura importanţei sociale a activităţii pe care o desfăşurăm.

    - Pe 25 octombrie, Armata Țării este în sărbătoare. Vă rog să transmiteți un mesaj camarazilor Dumneavoastră.

    - Am să fiu scurt și concis: Camarazilor mei, aflați la datorie în Țară sau în teatrele de operații și misiunile internaționale, camarazilor mei, care de-a lungul vieții și-au făcut datoria față de Țară, camarazilor mei care astăzi mai cred în simbolurile sacre Drapel, Imn și Uniformă, le spun LA MULȚI ANI!


Tag-uri: GEN. LT. DR. NICU CIUCĂ, SEFUL STATULUI MAJOR GENERAL, Interviu

Copyright (c) 2013, M-SecurityNews
Realizare: LIDER DESIGN