SLĂBIȚI ÎN 2017, INSURGENȚII NU VOR PACE NICI ÎN 2018


PIC

BMTF, 27 dec - 40 de grupări ale insurgenţilor syrieni au respins, într-un comunicat comun, apelul Moscovei în vederea organizării unui summit luna viitoare, împreună cu reprezentanţi ai regimului de la Damasc, în oraşul rus Soci, pentru a găsi o ieşire la conflictul care sfîşie Syria, informează AFP.

Rusia şi Iran - aliaţii cu greutate ai preşedintelui Bashar al-Assad - şi Turcia, care îi susţine pe insurgenţi, au propus organizarea unui "congres de dialog naţional" în staţiunea balneară rusă, în perioada 29-30 ianuarie.

Acest apel intervine într-un moment în care balanţa se apleacă în favoarea regimului de la Damasc, care controlează deja 55% din teritoriul syrian, după ce a înregistrat o serie de victorii în faţa insurgenţilor, prezenţi în doar cîteva zone restrînse din această ţară.

Printre numeroasele facţiuni semnatare figurează influenta mişcare islamistă Ahrar al-Sham şi grupări altădată înarmate de Washington, precum Brigăzile al-Motassem.

Aliată fermă a regimului de la Damasc chiar de la începutul războiului, în 2011, Rusia a intrat militar în acţiune în septembrie 2015, pentru a veni în apărarea armatei syriene, pe atunci în dificultate, în faţa insurgenţilor şi jihadiştilor. Puternica sa maşinărie de război a reuşit să schimbe datele problemei în favoarea lui Assad. Regimul a acceptat imediat să participe la summitul din Soci, în condiţiile în care a criticat în numeroase reprize procesul de pace de la Geneva.

Negocierile se împiedică în continuare de soarta lui Assad, regimul refuzînd să evoce eventualitatea retragerii sale de la putere, retragere cerută de opoziţie.

Războiul complex din Syria, care implică numeroşi actori, s-a soldat cu peste 340.000 de morţi din martie 2011 şi pînă acum.

 

Facţiunile rebele şi islamice au suferit un eşec important în ultimul an în Syria, unde provincia nordică Idleb a devenit principalul lor fief, după pierderea Alep-ului, o lovitură dură pentru aceste grupări.

Pînă în decembrie 2016, Alep, cel mai important oraș din nordul Syriei, a fost bastionul cel mai important al opoziţiei, pînă cînd insurgenţii au acceptat să fie evacuaţi împreună cu civilii care rămăseseră în cartierele estice, după o lună de ofensivă a forţelor armate. În consecinţă, mii de rebeli şi de civili au fost transferaţi în zonele aflate sub controlul acestor facţiuni, în vestul provinciei Alep şi Idleb.

Această ultimă regiune este unica aflată sub controlul aproape total al grupurilor islamiste şi insurgente, între care figurează Organismul de Eliberare din Levant, fosta filială syriană a Al Qaida, singurele sate care nu se află încă sub controlul său fiind Fua şi Kefraya, majoritar şiite.

Pe parcursul acestui an, Idleb a fost una dintre provinciile cele mai afectate de bombardamentele aviaţiei naţionale şi ruse, împreună cu Rif Damasc, regiunea care înconjoară capitala syriană şi unde se află Goutha de Est, fieful opoziţiei regimului Bashar al-Assad de la periferia Damascului, de unde au început deja evacuările medicale.

În fapt, în aprilie, Idleb a fost ţinta celui mai grav atac chimic din Syria după bombardamentele din 21 august 2013 din Goutha de Est, unde, potrivit ONU, peste 1.400 de persoane au murit, iar 5.000 au fost expuse substanţelor chimice.

Povestea s-a repetat la 4 aprilie 2017 în localitatea Khan Shaykhun, din sudul Idlebului, unde peste 80 de oameni au murit după un atac cu substanţe chimice. Într-un raport ulterior, ONU şi Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice au acuzat guvernul de la Damasc că este responsabil de atacul cu gaz sarin din Khan Shaykhun, acuzaţii respinse de autorităţile syriene şi de Rusia. Atacul a determinat SUA să lanseze zeci de rachete împotriva bazei aeriene syriene de la Al Shairat, din provincia centrală Homs, de unde - potrivit Washingtonului - s-ar fi lansat atacul cu arme chimice.

Cu toate că în Idleb şi Goutha de Est violenţele s-au înmulţit, în alte regiuni din Syria ostilităţile s-au redus, cu excepţia zonelor în care prezenţa grupării teroriste Statul Islamic este semnificativă, ceea ce a dus la încheierea unora acorduri între autorităţi şi insurgenţi după modelul celui privind Alepul.

Astfel, pe parcursul acestui an, zone care erau de multă vreme sub asediu, precum localităţile Madaya şi Al Zabadani, precum şi cartierul Al Waer, ultima redută a opoziţiei în oraşul Homs, au fost evacuate de rebeli, iar armata syriană a preluat controlul, în virtutea acestor acorduri.

În paralel, în 2017 au continuat eforturile pentru a pune capăt conflictului. Negocierile de la Geneva, sub auspiciile ONU, între guvernul şi opoziţia syriene, au fost dublate în acest an de procesul de la Astana, sub egida Rusiei şi axat pe chestiuni militare.

Principala propunere de la Astana, unde au avut loc mai multe runde de negocieri şi în care Rusia, Iran şi Turcia joacă rolul de ţări garante, a fost crearea unor zone de detensionare, precum nordul Homs; Idleb şi zonele vecine Latakia, Hama şi Alep; Deraa şi Al Quneitra, în sud; şi Goutha de Est. Această iniţiativă a avut rezultate mixte: în zone precum oraşul Deraa, rezultatul a fost o reducere semnificativă a violenţelor, în timp ce în alte oraşe, precum Goutha de Est, scăderea violenţelor a fost abia perceptibilă.

Între timp, la Geneva, unde dialogul este mai concentrat pe o posibilă tranziţie politică, nu s-au înregistrat succese majore, în ciuda faptului că, pentru prima dată, la ultima rundă de negocieri, opoziţia s-a prezentat în oraşul elveţian cu o delegaţie unificată. La fel ca şi în rundele precedente de negocieri, rolul preşedintelui Bashar al-Assad, într-o ipotetică tranziţie la democraţie, continuă să fie principalul motiv de divergenţe în eforturile către ajungerea la un acord între guvern şi opoziţie.

 

Pe măsură ce Statul Islamic (SI) a pierdut din teritoriile "califatului" său din Syria şi Iraq, numărul atentatelor sîngeroase a crescut în întreaga lume, cu atacuri în Marea Britanie, Afghanistan, Iran sau Spania.

"Jihadul nu are frontiere", motiv pentru care "trebuie să purtaţi un război sfînt acolo unde vă aflaţi, inshallah (cu voia lui Allah - n.r.). Allah va fi mulţumit de voi" - acesta este unul dintre mesajele repetate pe parcursul anului 2017 de aparatul de propagandă al Daesh (acronimul în limba arabă al SI), pentru a-şi încuraja susţinătorii să comită atacuri împotriva "necredincioşilor" din întreaga lume, aminteşte EFE.

Iar aceste mesaje s-au înmulţit pe măsură ce teroriştii erau asediaţi şi expulzaţi din "califatul" lor de către grupările kurde şi syriene şi de militari din Rusia, SUA şi Iraq. Prin intermediul mai multor reţele sociale, a agenţiei de propagandă Amaq sau în publicaţii, radicalii din SI nu au încetat să proclame că "în casele cruciaţilor (occidentalii - n.r.) nu există nevinovaţi" şi că atacurile nediscriminatorii se realizează "împotriva civililor" în orice loc din lume pentru că "sînt mai dureroase".

Şi aşa a şi fost în 2017. Dincolo de miile de victime care au fost ţinte ale atentatelor SI în Syria şi în Iraq - doar în anul 2017 peste 10.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în atentatele comise de SI în Iraq -, teroriştii, fie în celule organizate, fie ca "lupi singuratici", au semănat teroare în fiecare punct de pe glob.

Europa a încheiat anul 2016 şocată de încă un atac jihadist, într-un tîrg de Crăciun în inima Berlinului, unde au murit 12 oameni, călcaţi de un terorist aflat la bordul unui camion. Încă de la primele ore ale anului 2017, un uzbec, care în revendicarea atacului era numit "soldat al califatului", a deschis focul într-o discotecă din Istanbul în noaptea de Anul Nou, ucigînd 39 de persoane. Teroriştii SI nu au mai acţionat pe Bătrînul Continent pînă în martie, cînd un "lup singuratic" a ucis la Londra cinci persoane şi a rănit 31, călcîndu-i cu maşina, în faţa sediului Parlamentului britanic şi pe podul din Westminster.

De altfel, Marea Britanie a fost unul dintre principalele obiective ale SI în 2017. Două luni mai tîrziu, 22 de persoane, în marea lor majoritate tineri şi copii, au murit la Manchester în timpul unui concert al cîntăreţei americane Ariana Grande. Atacul cu bombă a făcut şi 64 de răniţi. În iunie, pe podul Londrei şi în piaţa din Borough, un nou atac coordonat s-a soldat cu 8 morţi, iar în septembrie, într-o staţie de metrou din Londra, un alt atentat a făcut 18 răniţi.

Departe de Europa, Statul Islamic a revendicat în mai un alt atac, de data aceasta în Egipt, împotriva minorităţii copte, ucigînd 29 de enoriaşi. Înainte de încheierea lunii mai, mai mulţi atentatori kamikaze ai Daesh au comis două atentate cu maşini-capcană în Baghdad, într-un interval de 10 ore, soldate cu 22 de morţi şi o sută de răniţi.

Jihadiştii au îndrăznit să comită un atentat chiar şi în Iran, în iunie, fapt inedit, într-o ţară controlată ferm de regimul ayatollahilor, în două atacuri asupra a două simboluri naţionale: Parlamentul şi mausoleul imamului Khomeini, la Teheran, soldate cu cel puţin 17 morţi.

Violenţa SI a ajuns în august şi la Herat, în Afghanistan, un atac sinucigaş soldîndu-se cu 29 de morţi, iar la scurt timp şi în centrul oraşelor spaniole Barcelona şi Cambrils, în atacuri pierzîndu-şi viaţa 14 persoane. Iar în octombrie, două persoane au fost ucise în oraşul francez Marseille, înjunghiate de un jihadist.

Activităţile simpatizanţilor Statului Islamic în întreaga lume, demonstrează că nu este vorba despre un simplu grup de indivizi radicalizaţi, ci arată că aceştia sînt reprezentanţii unei ideologii care se poate manifesta în mod violent în orice parte a globului. Atacurile cu vehicule capcană, imposibil de prevenit, comise de jihadişti pro-SI, au însîngerat străzile din Ierusalim şi Stockholm. Aceste atacuri au avut loc în pofida distrugerii aproape complete a structurii terestre a organizaţiei SI în Iraq şi Syria, la capătul unei ofensive coordonate, lansată în toamna anului 2016, aminteşte AFP.

Potrivit experţilor, Daesh încearcă să domine lumea, nu doar Orientul Mijlociu, cu legiunea sa de fanatici care vor să-şi extindă teroarea la nivel global, cu toate că 95% dintre victime continuă să provină din rîndurile musulmanilor. De aceea, tancurile şi avioanele marilor puteri, care pînă acum s-au dovedit eficiente pentru a controla SI pe cîmpul de luptă, nu vor fi utile în viitorul apropiat, experţii fiind de părere că vor trebui căutate noi forme de combatere a fanatismului pe care SI a reuşit să-l disemineze pe tot globul.


Tag-uri: AFGHANISTAN, INSURGENŢĂ, IRAQ, SYRIA, TERORISM, Frontline News

Copyright (c) 2013, M-SecurityNews
Realizare: LIDER DESIGN