DIPLOMAȚIA ROMÂNEASCĂ IRELEVANTĂ ȘI PENIBILĂ

BMTF, 17 feb – Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, prezent la Conferinţa de Securitate de la Munchen, a avut vineri mai multe întrevederi bilaterale cu oficiali din ţări ale Europei, precum şi din Statele Unite ale Americii, informează un comunicat de presă al MAE.

Şeful diplomaţiei de la Bucureşti s-a întîlnit cu noul viceprim-ministru şi ministru al afacerilor externe, europene şi al cooperării pentru dezvoltare al Belgiei, Maxime Prevot, cu noul ministru al afacerilor externe al Bulgariei, Georg Georgiev, cu ministrul afacerilor externe al Turciei, Hakan Fidan, cu ministrul afacerilor externe, emigraţiei şi expatriaţilor al R.A. Egipt, Badr Abdellatty, dar şi cu reprezentanţi ai Congresului SUA – o delegaţie a Camerei Reprezentanţilor, a informat sâmbătă MAE, scrie Agerpres, în condițiile în care SUA au fost reprezentate la nivel de guvernamental și de vice-președinte!

De asemenea, oficialul român a avut o întîlnire cu liderul opoziţiei belaruse (susținută de România cu 600.000 de euro, conform declarației lui Klaus Iohannis!), Sviatlana Tsikhanouskaya, în cadrul căreia a exprimat îngrijorarea României faţă de intensificarea represiunilor, intimidărilor, arestărilor şi condamnărilor politice care vizează mass-media, activiştii şi întreaga societate civilă din Belarus. Ministrul român al afacerilor externe a evocat importanţa unităţii opoziţiei belaruse în exil şi necesitatea unei acţiuni coordonate pentru promovarea aspiraţiilor democratice ale cetăţenilor.

Tot în contextul Conferinţei de la Munchen, Emil Hurezeanu s-a întîlnit cu preşedintele executiv al organizaţiei American Jewish Committee, Ted Deutch, cu un grup de veterani de pe frontul ukrainean şi cu membrii de familie a unor ostatici israelieni în Fâşia Gaza.

O agendă proprie, cum s-ar zice!                                              

În legătură cu întîlnirea de astăzi, de la Paris, Emil Hurezeanu a declarat:

„În ceea ce privește întîlnirea pregătită sau propusă de președintele Macron pentru luni, la Paris, lucrurile ne păreau oarecum cunoscute, pentru că formula franceză, după reanimarea triunghiului Weimar – Franța, Germania și Polonia -, a fost extinsă. Participă aici și Spania, Italia și Marea Britanie. Au mai avut astfel de întîlnire, de această dată în așteptarea unui Consiliu European. Probabil el va avea loc cît se poate de repede, la care să participe toți cei 27.

Nu este completă acum formula și se mai fac eforturi de amenajare, de extindere a formulei participanților la summitul de la Paris. Danemarca și Olanda au fost cooptate în numele statelor nordice și pornind de la faptul că Danemarca, de exemplu, a finanțat susținerea Ukrainei mai mult decât Franța, Italia, Spania și Portugalia la un loc. Sîntem în situația în care să solicităm, cu argumente pe care nu este nevoie să le producem, toata lumea stie asta si apreciaza asta.

Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ukraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ukrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți de 16 ukrainieni. Am cedat Ukrainei unul din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Vom primi în schimb un nou Patriot și avem și alte alte compensații din partea unor state asemănătoare în atitudinea față de Ukraina. Noi nu vom înceta să pretindem acest lucru.

Sîntem de la început și fără abatere una din țările care a făcut cel mai mult pentru Ukraina. Sîntem una din țările care vrea o pace justă, durabilă, cu participarea tuturor părților interesate. Sîntem una din țările care respectă pactele, tratativele.

Sîntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română. Militarii noștri au murit împreună cu militarii americani în teatrele de război din întreaga lume. Pro-americanismul românilor a fost recunoscut decenii în șir, alături doar de cel al polonezilor, ca una dintre garanțiile cele mai stabile ale continuității influenței americane în Europa, în general, și în Europa de Est, în special”, a spus Hurezeanu într-un interviu pentru Calea Europeană.