Frontline News

ȘI CU… ȘI CU SUFLETUL ÎN RAI…

În ultimele 72 de ore, în timp ce românașul era ocupat cu ale lui, Ukraina a atacat pozițiile separatiștilor din Estul țării. Rusia a masat forțe importante la frontieră. SUA și NATO (deci, și România!) a anunțat că vor veni în sprijinul Ukrainei, China a avertizat NATO că… nu e cazul să se bage! Agenția de presă EFE sintetizează, deși a fost Paște și pentru ei:

Tensiunea în Donbas – scena unui conflict armat încă din 2014 între forţele proguvernamentale ukrainene şi rebeli separatişti susţinuţi de Rusia – s-a amplificat odată cu acuzaţiile reciproce între Kiev şi Moscova de mobilizare a trupelor şi de pregătiri pentru o posibilă ofensivă, provocînd îngrijorarea SUA şi a NATO, comentează sîmbătă agenţia de presă EFE.

Preşedintele ukrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova „că-şi arată muşchii” la graniţa cu autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk şi îşi sporeşte prezenţa trupelor în zonă sub acoperirea unor exerciţii militare.

În ultimele zile, Kievul a lansat o intensă activitate diplomatică pe lîngă partenerii săi internaţionali, în special SUA şi NATO, pentru a avertiza despre escaladarea situaţiei din estul ţării.

Zelenski şi-a asigurat vineri susţinerea preşedintelui american Joe Biden, care şi-a reafirmat „sprijinul de neclintit pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ukrainei în faţa agresiunii ruse care continuă în Donbas şi în Crimeea”.

Kievul acuză Moscova de uciderea a patru soldaţi ukraineni la sfîrşitul lunii martie de către rebelii separatişti într-o încălcare a încetării focului în vigoare din 2015, ceea ce ridică numărul de morţi în rîndurile ukrainene la 20 de la începutul anului, cărora li se adaugă 57 de răniţi.

Conform datelor ONU, conflictul din Donbas s-a soldat cu circa 14.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014.

Serviciul de informaţii militare al Ukrainei a tras un semnal de alarmă, denunţînd că Rusia a început pregătiri cu scopul de a forţa armata ukraineană să răspundă la „acţiuni ostile” pe linia de demarcație a forţelor în Donbas.

Aceasta ar servi drept scuză pentru ca Rusia să-şi sporească prezenţa militară în teritoriile separatiste din estul Ukrainei prin introducerea unor „unităţi regulate” cu pretinsul scop de a „proteja cetăţeni ruşi”, avînd în vedere că zeci de mii de ukraineni din Donbas au primit deja paşapoarte ruseşti.

„O tentativă a forţelor de ocupaţie ruse de a pătrunde mai mult în adîncimea teritoriului ukrainean nu poate fi exclusă”, susţine Kievul.

Acest scenariu a fost deja utilizat în 2008 în Osetia de Sud, cînd trupe georgiene au intrat pe teritoriul regiunii separatiste în urma unor provocări, căzînd în capcana Moscovei, potrivit unor experţi independenţi ruşi, ceea ce a declanşat intervenţia militară a Rusiei, sub pretextul „impunerii păcii”, care a condus la recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud, precum şi a celeilalte regiuni separatiste georgiene Abhazia de către Federaţia Rusă.

„De-a lungul frontierei ukrainene, în zonele ocupate temporar şi în Crimeea au fost desfăşurate 28 de grupuri tactice ruseşti la nivel de batalion”, declarase marţi şeful Statului Major al armatei ukrainene, generalul Ruslan Homaceak, în parlament.

Ţinînd cont de aceasta,”s-a luat o decizie de consolidare a grupării forţelor comune pe teritoriul regiunilor Doneţk şi Lugansk (la graniţa cu Rusia) şi în sectorul Crimeii”, a adăugat el.

Kremlinul a răspuns că Rusia îşi deplasează sau îşi mobilizează trupele pe teritoriul său „după cum îi convine”. „Acest lucru nu ar trebui să deranjeze pe nimeni şi nu reprezintă o ameninţare pentru cineva”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvînt al preşedinţiei ruse.

Aşa cum au informat surse EFE din cadrul Alianţei cu sediul la Bruxelles, NATO este îngrijorată de „activităţile militare recente la scară largă ale Rusiei în Ukraina şi în împrejurimile sale”, problemă care a fost discutată în cadrul reuniunii Consiliului Atlanticului de Nord, care a avut loc joi.

Preşedinţia ukraineană a denunţat circa 600 de încălcări ale armistiţiului de la începutul anului şi a acuzat Rusia că încearcă să „torpileze” procesul de pace, precum şi regimul de încetare a focului în vigoare din februarie 2015 şi care a fost consolidat în iulie 2020.

Prin urmare, pentru a contracara concentrarea de trupe ruse la frontieră şi a preveni eventuale provocări militare, Kievul a propus vineri reprezentantului NATO în Ukraina, Alexander Vinnikov, organizarea de exerciţii comune între armata ukraineană şi trupele aliate.

Măsurile de descurajare ar presupune patrule aeriene comune în spaţiul aerian ukrainean sau, aşa cum a sugerat ambasadoarea canadiană Larisa Galadza, creşterea nivelului de pregătire de luptă a trupelor din ţările Alianţei care se învecinează cu Ukraina.

În cadrul unei convorbiri telefonice cu ministrul de externe ukrainean Dmitri Kuleba, secretarul de stat american Antony Blinken şi-a exprimat „preocuparea” pentru situaţia securităţii în estul Ukrainei.

În acelaşi timp, ministrul apărării Lloyd Austin a mers mai departe, asigurîndu-l pe omologul său ukrainean Andrei Taran de angajamentul SUA de a ajuta Ukraina să îşi consolideze capacitatea militară pentru a se putea apăra mai eficient împotriva agresiunii ruse, potrivit departamentului său.

„În cazul escaladării agresiunii ruse, SUA nu vor lăsa Ukraina singură şi nu vor permite ca aspiraţiile agresive ale Rusiei împotriva Ukrainei să se realizeze”, a declarat Austin, potrivit Kievului.

În replică, Peskov a avertizat vineri că o posibilă desfăşurare a trupelor SUA pe teritoriul ukrainean va duce la creşterea tensiunilor în apropierea frontierelor ruse şi a spus Moscova va fi constrînsă atunci să adopte măsuri suplimentare de securitate.

Se remarcă un interes sporit al Administrației Biden față de Ukraina, fie doar și prin prisma afacerilor familiei pe fostul teritoriu sovietic, precum și o nouă încercare a Ukrainei de a atrage în conflict țările NATO, prin diverse declarații și acțiuni diplomatice. Asta la scurt timp după ce oficialii democrați de la Kiev au acuzat România de masacrul de la Fîntîna Albă!

Și cu… și cu sufletul în rai…

OFENSIVA DE PRIMĂVARĂ?

Ministerele Apărării Naţionale şi de Externe au lansat Campania „România – 15 ani în NATO, 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice”. Va fi relansată şi campania de informare publică „WeAreNATO”. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentînd liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

BMTF, 5 apr – Cel puţin 82 de insurgenţi au fost ucişi în lovituri aeriene împotriva unor ascunzători şi poziţii ale talibanilor situate în provincia Kandahar din sudul Afghanistanului, fostul bastion al grupării armate, a comunicat duminică purtătorul de cuvînt al poliţiei din provincie, transmite Xinhua, preluată de Agerpres.

Loviturile au început sîmbătă noaptea in districtul Arghandab din Kandahar.

Au fost ucişi cel puţin 82 de insurgenţi, printre care un important comandant taliban, Sarhadi, şi au fost distruse două tancuri şi mai multe vehicule ale talibanilor, a precizat purtătorul de cuvînt Jamal Barikzai.

El nu a indicat dacă au existat victime în rîndul personalului de securitate, dar a menţionat că operaţiunile de eliminare a talibanilor, sprijinite de avioane de luptă, continuă în părţi ale districtului.

Este prima operațiune serioasă împotriva talibanilor după eliberarea masivă din închisorile afghane ale acestora, în urma acordului de pace între SUA și liderii talibani, menit să pună capăt unui război de 20 de ani.

Washingtonul susţine organizarea în această lună a unei conferinţe în Turcia, cu implicarea ONU, pentru finalizarea unui acord de pace între guvernul afghan şi talibani, în condiţiile în care se apropie termenul limită de 1 mai pentru retragerea tuturor trupelor străine din Afghanistan.

Planul președintelui afghan, Ashraf Ghani va fi prezentat ca o contrapropunere la soluţiile prezentate de Washington, respinse de guvernul afghan, care intenţionează să elaboreze imediat un nou sistem juridic pentru ca o administraţie interimară să includă reprezentanţi talibani. Documentul arată că propunerea lui Ghani „Reaching an Endstate” va include, în prima fază, un consens privind o soluţie politică şi o încetare a focului monitorizată la nivel internaţional.

A doua fază va include organizarea de alegeri prezidenţiale şi instituirea unui „guvern al păcii” şi aranjamente pentru a merge spre noul sistem politic. A treia fază va presupune construirea unui „cadru constituţional, reintegrarea refugiaţilor şi dezvoltare” pentru ca Afghanistanul să avanseze.

Un înalt oficial guvernamental a declarat că Ghani a pus deja foaia de parcurs la dispoziţia capitalelor străine. Data întîlnirii dinTurcia nu este încă decisă, dar mai multe surse au declarat pentru Reuters că ar putea avea loc peste două săptămîni.

Guvernul afghan şi mai mulţi politicieni au declarat că vor trebui să se pună de acord asupra agendei cu talibanii înainte de întîlnire.

Într-o declaraţie de luna trecută, talibanii au ameninţat că vor relua ostilităţile împotriva trupelor străine în Afghanistan, dacă acestea nu vor respecta termenul de 1 mai prevăzut într-un acord între insurgenţi şi administraţia Trump, anul trecut.

Un înalt oficial guvernamental a declarat că talibanii sînt dispuşi să prelungească termenul de 1 mai şi că nu vor relua atacurile împotriva forţelor străine în schimbul eliberării a mii de prizonieri deţinuţi de autorităţile de la Kabul. Mohammad Naeem, un purtător de cuvînt taliban în Qatar, a declarat că nu a fost făcută o astfel de ofertă.

RĂZBOIUL HIBRID ȘI VASALITATEA ROMÂNIEI

Scriu de ani de zile: acţiunile hibride agresoare devin o caracteristică frecventă a mediului de securitate contemporan şi urmăresc exploatarea vulnerabilităţilor naţionale în plan politic, militar, economic, social, informaţional şi infrastructură.Ceea ce se întâmplă acum în România reprezintă un război hibrid, foarte bine structurat care are drept obiectiv, în această fază, destabilizarea psihică și emoțională a societății românești. Dar, nu numai, astfel de operațiuni regăsindu-se și în alte țări din proximitate. Ani de zile, am ignorat aceste manifestări! România e supusă acestui război hibrid folosindu-se conturi false pe rețelele de socializare, trolli, campanii de manipulare, de fake news, instigare la ură, intoleranță, amenințare. Sînt operațiuni care vizează, în primul rînd, partea vulnerabilă a populației.

După majoritatea analiştilor militari, „războiul modern” este diferit de ceea ce omenirea a trăit pînă în zilele noastre. Cu certitudine, acesta va reprezenta tot o „continuare a politicii prin alte mijloace”, a să citez din Carl von Clausewitz, o diversitate de acţiuni caracterizate de violenţă, planificate, organizate, conduse şi executate, de factorul uman în competiţia sa continuă pentru resurse limitate.

„Războaiele hibride” sînt întotdeauna precedate de o perioadă de precondiţionare societală şi structurală pentru a se identifica structura sociopolitică, menită a fi manipulată în scopul separării de structura naţională existentă, pentru a o transforma în forţă de opoziţie sau/şi domeniile vulnerabile care pot perturba funcţionarea normală a statului. Lucru care s-a întîmplat, aș spune nestingherit, timp de 30 de ani pe teritoriul national.

O metodă de a crea clivaje de resentimente o reprezintă introducerea în ecuaţia agravării diferendelor sociale, amestecul şi influenţa organizaţiilor non-guvernamentale.

În războiul hibrid, esenţiale nu sînt doar slăbiciunile militare, ci mai ales cele societale, adică cele non-militare, pe care cel care generează agresiunea încearcă să le fructifice: tensiuni societale, instituţii slabe şi corupte, dependenţă economică/energetică etc. Bazat pe aceste slăbiciuni, un război hibrid comportă acţiuni diverse, de la terorism la propagandă mediatică. Un stat slab este ţintă predilectă a unui război hibrid. Stat slab înseamnă stat fără instituţii puternice, cu cetăţeni dezangajaţi faţă de stat sau chiar ostili lui, dependent economic de potenţiali inamici, măcinat de corupţie, deci uşor de infiltrat la nivelul deciziei strategice.

Care ar fi interesul agresorului față de România?

Secole de-a rîndul, Imperiul Otoman a folosit metoda costisitoare a războiului pentru a cuceri noi teritorii, însă, la un moment dat, a descoperit un mod mult mai eficient de folosire a resurselor: plasarea în vasalitate şi controlul regiunilor cucerite a devenit o „afacere” mult mai profitabilă – se percepea un bir, se folosea forţa de muncă, se obţineau produse şi servicii, dar nu se investea capital. Seamănă? România are deja statutul de vassal global! Dar, să revin la război!

Războiul hibrid este agresiunea care, ca o ciupercă, creşte pe un mediu deja carent pe care, treptat, îl ia în posesie. Doar că sămînţa e aruncată din exterior. Folosind modelul Otoman, poate fi simulat un scenariu prin care o entitate, statală sau nu!, şi-ar asigura controlul asupra unei alte entităţi, fără a-i schimba forma de organizare şi fără a prelua efectiv conducerea acesteia. Obiectivele sînt slăbirea statului prin scăderea încrederii populaţiei în decidenţi şi în instituţiile statului, stimularea unor sentimente de insecuritate, erodarea identităţii naţionale, crearea şi consolidarea controlului asupra actului decizional şi a proceselor care asigură buna funcţionare a administraţiei.

În războiul hibrid, efectele sînt înţelese ca o schimbare a stării unei entităţi. Deşi consecinţele ar trebui să fie predictibile, caracterul neliniar al acţiunilor face ca acestea să poată fi „văzute şi simţite” doar după ce s-au manifestat.

Referitor la agresiunea externă, chiar dacă pare greu de crezut, dar manualul nu minte!, există cîteva elemente care indică faptul că România este, în ultimii ani, „ţintă” prin:

– distrugerea imaginii în cadrul UE prin: accentuarea fenomenului corupţiei, incapacitatea clasei politice de a adopta măsuri eficiente;

– crearea unor situaţii conflictuale la frontiere: vezi Republica Moldova, Ucraina şi Rusia;

– acţiunile incoerente în plan economic ale liderilor politici;

– îndatorarea excesivă a ţării;

Un astfel de conflict hibrid, nedeclarat, care urmăreşte să atingă obiective strategice fără a încălca normele de drept internaţional, exploatează vulnerabilităţile actorului statal supus agresiunii într-o aşa numită „zonă gri”, aflată la intersecţia dintre starea de pace, criză şi război. Aceste vulnerabilităţi pot fi determinate de lipsa unor politici adecvate, de prevederi legislative imperfecte, lipsa de cooperare şi coordonare între instituţii.

Cu o situaţie economică precară, o economie fragilă, afectată de schimbările pe plan mondial şi un stat perceput ca avînd o atitudine ostilă, chiar duşmănoasă faţă de cetăţean, România şi societatea românească sînt, astăzi, mai vulnerabile ca oricînd. Pe acest fundal, în ultimele săptămîni, dar şi în ultimii ani, bombardamentul asupra României cu informaţie agresoare s-a intensificat. Terorismul politic a atins cote demne de 11 septembrie! De asemenea, terorismul cultural a luat, în ţara noastră, o amloare fără precedent.

Astfel de ameninţări hibride care urmăresc să exploateze vulnerabilităţile unui actor statal, de instituţii slab pregătite şi corupte, sau referitoare la tensiunile etnice existente într-un stat ţintă nu sînt noi. Presa joacă un rol în orice tip de război, dar într-un război hibrid, nedeclarat, rolul ei este şi mai semnificativ.

Potrivit Donei Tudor, agresarea mediatică, prin presă, radio şi televiziune, este concepută astfel încît să se declanşeze concomitent din interior şi din exterior şi să lase impresia că procesele dezorganizante se produc „natural”, de la sine şi nu sînt induse de centre de decizie agresoare. Astfel de acţiuni duc la ruperea capacităţii de protecţie naţională şi pot cuprinde: injectarea îndoielii cu privire la valorile culturii naţionale, negarea valorilor culturale autohtone, proliferarea kitch-ului, culturii de împrumut şi a subproducţiilor culturale, impunerea unui complex naţional de inferioritate culturală, crearea unei confuzii naţionale în ierarhia valorică, denigrarea personalităţilor şi valorilor culturale naţionale, promovarea neîncrederii generale şi a lipsei de respect faţă de instituţiile naţionale fundamentale, spolierea patrimoniului naţional, crearea unui sentiment de culpabilitate naţională, alimentarea şi declanşarea unor tensiuni interetnice, inducerea unui sentiment de inutilitate, ridiculizarea valorilor naţionale, a imnului naţional, a patriotismului şi naţionalismului, exacerbarea valorilor locale şi regionale în detrimentul conştiinţei naţionale.

Astăzi, aș complete eu, rețelele de socializare au o putere colosală în acest tip de conflict.

În loc de concluzie:

“Avem, însă, nevoie şi de o clasă politică sănătoasă şi curată care să înţeleagă întregul context şi să conştientizeze că dacă România nu va lua măsuri cât mai curând pentru a contracara efectele războiului hibrid şi pentru a se pregăti pentru ce poate fi mai rău, riscă să piardă meciul politicii externe regionale. Este timpul să ne trezim!”, a conchis Dan Barna, la dezbaterea găzduită și moderată în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor în octombrie 2018!

Zeci de morți în ultimele 24 de ore în confruntări şi atacuri teroriste în Afghanistan

BMTF, 5 mar – Cel puţin 90 de oameni au fost ucişi în confruntări directe şi atacuri teroriste în Afghanistan în ultimele 24 de ore, a anunţat vineri un grup independent de monitorizare a războiului, informează Xinhua, potrivit AGERPRES.

„În ultimele 24 de ore, echipa noastră a înregistrat 90 de morţi, inclusiv opt civili, cinci membri ai Forţelor naţionale afghane de apărare şi securitate (ANDSF) şi 77 de militanţi talibani”, a precizat grupul Reduction in Violence (RiV) pe contul său de Twitter.

Potrivit grupului de monitorizare, 33 de persoane, dintre care 31 de talibani şi doi civili, au fost de asemenea răniţi în aceeaşi perioadă.

Acest bilanţ a fost înregistrat în urma a opt incidente de securitate în cinci dintre cele 34 de provincii ale Afghanistanului și demonstrează continuarea atacurilor talibane asupra forțelor de securitate afghane, a membrilor Guvernului de la Kabul și a populației civile.

JURNALISTE UCISE LA JALALABAD DE TALIBANI

BMTF, 3 martie – Trei angajate ale unui post de televiziune au fost împuşcate mortal, marţi, de bărbaţi înarmaţi la Jalalabad, în estul Afghanistanului, la mai puţin de trei luni de la asasinarea în aceleaşi circumstanţe a unei prezentatoare, au anunţat colegii lor, scrie Agerpres.

„În această după-masă, trei dintre colegele noastre, tinere cu vîrste între 17 şi 20 de ani, au fost împuşcate mortal de bărbaţi înarmaţi în oraşul Jalalabad”, a declarat pentru AFP Zalmai Latifi, director al postului Enekaas TV.

Conform poliţiei, unul dintre atacatori, provenit din rîndul talibanilor, a fost arestat. Atacul nu a fost revendicat deocamdată.

Kayhan Safi, şeful departamentului de dublaj al Enekaas TV, unde lucrau cele trei victime, a confirmat atacul. El a precizat că cele trei tinere, ale căror prenume sînt Shahnaz, Sadia şi Mursal, au fost ucise în momentul în care plecau de la birou pentru a se întoarce pe jos acasă.

La începutul lui decembrie, o prezentatoare de televiziune şi activistă care lucra de asemenea pentru Enekaas TV, Malalai Maiwand, a fost împuşcată mortal împreună cu şoferul său la Jalalabad, în timp ce se ducea spre birou.

Potrivit purtătorului de cuvînt al spitalului din Nangarhar, alături de cele trei tinere ucise marţi au mai fost aduse şi alte două femei rănite.

Asasinatele care iau ca ţintă jurnalişti, judecători, medici, personalităţi politice sau religioase şi apărători ai drepturilor omului au devenit tot mai frecvente în ultimele luni în Afghanistan și coincide cu eliberarea din închisori a mii de militanți talibani.

Victimele sînt deseori împuşcate sau ucise în explozii ale unor bombe fixate pe maşinile lor, la ore de trafic intens pe străzile din marile oraşe.

Talibanii neagă orice responsabilitate în atentatele ţintite, iar organizaţia jihadistă Statul Islamic le-a revendicat pe cele mai multe. Însă guvernul afghan şi SUA continuă să îi acuze pe talibani.

OPT MORȚI ÎN ACEASTĂ DIMINEAȚĂ

BMTF, 9 feb – Patru angajaţi guvernamentali de la Kabul au fost împuşcaţi mortal marţi în vestul Capitalei Afghanistanului de bărbaţi necunoscuţi, transmite Agerpres.

Victimele erau angajaţi ai Ministerului pentru reabilitare şi dezvoltare rurală, a precizat purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdows Faramarz.

Conform unui purtător de cuvînt al ministerului, cei patru se îndreptau spre provincia Maidan Wardak, din centrul Afghanistanului, c]nd bărbaţi înarmaţi i-au oprit şi împuşcat.

O echipă comună de securitate a deschis o anchetă, a menţionat Faramarz, fără alte detalii.

Atacurile ţintite şi cele cu bombe magnetice s-au intensificat la Kabul în ultimele luni, fiind vizaţi responsabili guvernamentali, activişti şi jurnalişti, arată un raport trimestrial al Inspectorului general special al SUA pentru reconstrucţia Afghanistanului.

Într-un alt incident petrecut marţi dimineaţă, cel puțin patru membri ai Forței de Protecție Publică au fost uciși și un altul a fost rănit într-o explozie cauzată de o bombă plasată pe marginea drumului, pe autostrada Herat-Islam Qala, a declarat guvernatorul provincial Waheed Qatali.

„Membrii Forței de Protecție Publică patrulau cînd a avut loc explozia”, a spus Qatali, adăugînd că „bomba a fost plasată de talibani”.

Cele mai multe atacuri comise în capitala afghană nu sînt revendicate, însă în ţară sînt activi atît insurgenţi talibani, cît şi luptători ai Statului Islamic.

TEROARE LA KABUL

BMTF, 8 feb – Cel puţin şase persoane au fost ucise şi 19 rănite în 11 atacuri cu bombe comise în capitala afghană Kabul în ultima săptămînă, transmite Agerpres.

Cele mai multe au fost provocate de bombe magnetice ataşate unor vehicule aparţinînd forţelor de securitate afghane sau unor angajaţi guvernamentali.

Atacurile cu bombe magnetice s-au intensificat la Kabul în ultimele luni, avînd ca ţinte responsabili guvernamentali, activişti şi jurnalişti, arată un raport trimestrial al Inspectorului general special al SUA pentru reconstrucţia Afghanistanului.

Atacurile talibane au continuat în diferite zone din ţară în pofida negocierilor directe de pace care au loc în Qatar între guvern şi insurgenţi.

Discuţiile, care au avansat lent, au fost oprite pentru ca noua administraţie americană a preşedintelui Joe Biden să reexamineze acordul încheiat în urmă cu un an între Washington şi talibani.

Între timp, lideri talibani s-au deplasat în Iran, Rusia şi Turkmenistan în încercarea de a obţine sprijin regional.

Agerpres reamintește că Statele Unite au semnat un acord cu talibanii în februarie 2020 ce prevede retragerea graduală a tuturor forţelor NATO din Afghanistan, în schimbul angajamentului insurgenţilor de a renunţa la violenţe şi a începe negocieri de pace cu guvernul de la Kabul.

TALIBANII ATACĂ SUSȚINUT FOB-URILE FORȚELOR DE SECURITATE

BMTF, 4 feb – Cel puțin zece membri ai forțelor de securitate afghan au fost uciși și alți 11 au fost răniți în atacuri separate în provinciile Sar-e-Pul și Uruzgan, au declarat oficialii locali, citați de site-ul televiziunii afghan ToloNews.

Primul incident a avut loc marți seara în districtul Gosfandi din provincia Sar-e-Pul, a declarat Asadullah Khuram, membru al consiliului provincial, cînd talibanii au atacat un avanpost de securitate.

„Șase talibani au fost, de asemenea, uciși în ciocnire”, a spus el.

Ulterior, cel puțin patru membri ai forțelor de securitate au fost uciși și alți trei au fost răniți într-un atac cu mașină-capcană asupra unui avanpost de securitate din orașul Tarin Kot din provincia Uruzgan, în primele ore ale dimineții de miercuri, a declarat guvernatorul provincial Mohammad Omar Shirzad.

Atacurile armate ale talibanilor asupra forțelor de Securitate afghan, poliție și armată, demonstrează că insurgența dorește crearea unui ascendant strategic în negocierile purtate cu Guvernul de la Kabul, în vederea preluării puterii totale, cel puțin asupra unui teritoriu al Afghanistanului.

Be prepare…

La începutul acestui an, Campul de la Soceni a găzduit Atelierul ce a avut ca temă Pandemia. Un subiect dezbătut în aceste zile de mulți contractori cu notorietate şi companii private de implementare a legii: anxietatea irațională reprezintă, potrivit specialiștilor, unul dintre cele mai înalte niveluri de frică, și nu are nici o legătură cu măsura reală a amenințării în sine, dar este creată ad-hoc, pentru a împiedica societatea vizată să își desfășoare activitățile zilnice, menită să reducă principiile rezistenței sociale, paralizînd-o și făcînd-o să provoace daune economiei de stat și capacității de redresare și modului de viață, implicit a apărării naționale.

Aceasta este o strategie modernă, folosită astăzi de grupuri teroriste!

Anxietatea irațională, generată de Covid-19, obligă populația vizată să se comporte irațional, să suspende activitățile zilnice din cauza fricii extreme și contagiunea acesteia.

Conform definiției, Terorismul este o tactică de luptă neconvențională, asimetrică, folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii, cîteodată conducerea face acte de terorism asupra populației (stat, organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști – producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.

Seamănă? Sună cunoscut?

Proiectat pentru femei și bărbați care trăiesc sau lucrează în medii violente, inclusiv agresiune sexuală, Atelierul HEST include: analiza situaţiei preliminare în vederea evitării de a deveni ţintă, evaluarea și planificarea riscurilor, prim-ajutor de urgență, siguranța personală, situaţii de urgenţă şi revolte sociale.

Scopul atelierelor și boot-campurilor BMTF Risk AkDemy este de a-i învăţa pe jurnalişti să evalueze riscul şi să se comporte corespunzător în cazul conştientizării unui pericol. Se urmăreşte sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia! Am avut conferențiari din cadrul: BMTF, Academia Națională Bodyguard, UZPR, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații și a fost extrem de interesant!

Am promis că revenim cu o altă temă de actualitate ce se va întinde pe tot parcursul acestui an: Schimbarile climatice – factor de accelerare al violentelor si miscarilor sociale. Vorbim, analizăm, ne consultăm și ne instruim pentru inevitabilele schimbări de climă și efectele conexe ale acesteia: impactul asupra alimentației, migrației, forței de muncă, habitatului, transporturilor, energiei, sănătății. Important, pentru fiecare lucrător mass-media specializat este să proiecționeze aceste sectoare și să abordeze temele nu cu panică și breaking-news, ci systematic, cu calm și professionalism.

Pentru Vestul țării, întîlnirile și dezbaterile de acest gen sînt importante și pentru faptul că războiul din fosta Yugoslavie, din urmă cu 22 de ani, a generat o poluare masivă, agresivă și diversă, cu consecințe pe termen lung, în întreaga zonă a Balcanilor.

Mediul natural poate fi considerat ca obiectiv militar în cazul în care: prezintă importanţă economico-strategică, de exemplu mediul ce conţine instalaţii şi industrii de interes vital pentru ducerea războiului şi a căror distrugere, capturare sau neutralizare creeazăun avantaj military sau este folosit pentru comiterea unor acte de ostilitate, cum ar fi organizarea apărării tactice de către unul dintre beligeranţi într-o rezervaţie naturală.

Loviturile aeriene aplicate împotriva Yugoslaviei au generat, alături de pierderile materiale şi umane, un dezastru ecologic cu grave consecinţe atît pentru sănătatea umană, cît şi pentru calitatea mediului, inclusiv pentru unele ţări limitrofe. Potrivit constatărilor Echipei Speciale pentru Balcani a ONU, patru localităţi au fost afectate în mod special de poluare: Pancevo (la 20 km de Belgrad), Novi Sad (capitala Voivodinei), Kragujevac (în sudul Serbiei) şi Bor (aproape de frontiera cu Bulgaria). Pe cele de la Pancevo, le-am documentat personal în 1999, la fața locului, în calitate de correspondent de război.

În România, în perioada bombardamentelor, în zonele de graniță (Moravița, Oravița, Naidăș) vegetația se uscase brusc în urma unor „ploi acide”. Autoritățile românești nu au dat însă publicității rezultatele studiilor privind poluarea României și afectarea populației în urma norilor radioactivi generați de bombardamentele cu uraniu sărăcit.

Majoritatea resurselor de apă ale Yugoslaviei au fost contaminate prin eliberarea în mod direct a substanțelor nocive precum clor lichid, clorura de vinil, acizi, sodă caustică, cianuri, fenoli, electroliti, benzen, toluen, săruri de potasiu, amoniac, uree și alți compuși chimici toxici în apa rîurilor. Apoi, distrugerea utilajelor industriei chimice, petroliere și farmaceutice din vecinătatea imediată a marilor orașe ca Belgrad, Novi Sad, Pristina, Pancevo, Subotica, Smedero, Cacak, Krusevac, a provocat eliberarea unor cantități uriașe de substanțe periculoase cum ar fi, compuși policarbonatici, dioxina, mercur, clor, amoniac, oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, benzen, hidrocarbonati, floruri de hidrogen, cloruri de hidrogen și a particulelor conținînd metale grele. Incendiile și arderea reziduurilor chimice folosite în industria materialelor plastice și îngrășăminte au emanat mari cantități de amoniu, nori toxici de gaze adunîndu-se asupra acestor orașe.

Bombardarea complexului petrochimic Pancevo a determinat arderea a circa 800 tone de clorură de vinil monomer, produs cancerigen. În urma arderii s-au degajat în aer, printre alţi compuşi toxici, acid clorhidric, dioxină, fosgen. Golirea la timp a rezervoarelor de amoniac a dus la evitarea generării unei grave poluări în oraş, însă a provocat prin deversare, distrugerea faunei Dunării pînă la 30 km în amonte. De asemenea, peste 1.000 tone de hidroxid de sodiu (sodă caustică) au fost aruncate în fluviu, consecinţa fiind poluarea gravă a acestuia.

Dupa bombardamentele de mai multe zile asupra complexului chimic de țiței din Pancevo (Rafinaria de țiței din Pancevo, HIP „Petrohemija”, HIP „Azotara”) nivelul de toxicitate în aer a atins cote incredibile, imediat după bombardament, de peste 18.000 ori peste norma admisă. Norul poluant care s-a format pe o întindere de zeci de km conținea materiile produse de arderea vinilhidromonomerilor, clorului, oxidantilor de clor, amoniacului, oxizilor de azot, produselor de la arderea țițeiului și a combustibililor si altor produse secundare și necontrolate. Evident, norul s-a miscat și spre România, afectînd locuitorii din orașele de la granița de vest.

La Novi Sad, în urma bombardamentelor succesive asupra rafinăriei, circa 73.000 tone de petrol brut şi produse derivate au ars sau au fost deversate în canalizare infiltrîndu-se în apa subterană. La Kragujevac, bombardarea uzinei de autovehicule „Zastava“ a provocat o poluare de mare amploare care a afectat solul, apele şi aerul. Bombardarea minelor de cupru, a centralei electrice şi a depozitului de hidrocarburi, situate în apropierea frontierei bulgare, a generat o poluare transfrontalieră. Efectele războiului asupra mediului sînt imense, dar nu spectaculoase şi nici imediate. Acestea se vor vedea în timp!

Acesta este doar un exemplu. De aceea ne întîlnim, discutăm, analizăm, oferim consultanță și training. Pentru a fi pregătiți pentru ziua de mîine!

KANDAHARUL APROAPE DE A CĂDEA ÎN MÎINILE TALIBANILOR

BMTF, 1 feb – Efectele planului de pace cu talibanii, inițiat de Administrația Trump, se fac simțite în Armata Națională Afghană, dezamăgite de perspectiva colaborării cu inamicul unei întregi generații. Forţele afghane au abandonat aproape 200 de puncte de control din provincia Kandahar (acolo unde acționează și militarii români de aproape 19 ani!), aflate acum în mîinile talibanilor, a anunţat luni, într-un raport trimestrial, Biroul inspectorului general special pentru reconstrucţia Afghanistanului (SIGAR), organizaţie oficială americană care desfăşoară audit şi investigaţii pentru a promova eficienţa programelor de reconstrucţie şi a preveni fraudele, transmite Agerpres.

Raportul SIGAR a fost prezentat într-o perioadă în care efectivele militare americane din Afghanistan au ajuns la cel mai redus nivel de după 2001.

În ultimele luni provincia Kandahar a fost scena unor lupte intense între forţele guvernamentale afghane şi insurgenţii talibani, ceea ce a cauzat părăsirea căminelor proprii de către mii de civili.

Afghanistanul are aproximativ 6.000 de puncte de control, deservite de 95.000 de soldaţi şi ofiţeri de poliţie, reprezentînd o treime din forţele de securitate afghane, indică SIGAR.

De la jumătatea lunii septembrie 2020, reprezentanţii guvernului recunoscut internaţional şi talibanii au purtat convorbiri de pace în Qatar, dar violenţele au continuat în Afghanistan.

SUA au semnat un acord cu talibanii în februarie 2020 care prevede o retragere graduală a tuturor forţelor NATO din Afghanistan. În schimb, talibanii s-au angajat să renunţe la violenţă şi să poarte tratative de pace cu guvernul de la Kabul.

Aproximativ 143,27 miliarde dolari au fost alocate pentru asistenţa şi reconstrucţia Afghanistanului începînd din 2002. Aceste fonduri sînt utilizate pentru a construi Forţele de securitate naţionale afghane, a promova buna guvernare, a desfăşura asistenţa pentru dezvoltare şi a susţine eforturile anticorupţie şi de combatere a drogurilor.

HEST 2021

Proiectat pentru femei și bărbați care trăiesc sau lucrează în medii violente, inclusiv agresiune sexuală, Boot-camp-ul HEST a inclus: analiza situaţiei preliminare în vederea evitării de a devein ţintă, evaluarea și planificarea riscurilor, prim-ajutor de urgență, siguranța personală, situaţii de urgenţă şi revolte sociale.

Scopul boot-camp-ului HEST este de a-i învăţa pe jurnalişti să evalueze riscul şi să se comporte corespunzător în cazul conştientizării unui pericol. S-a urmărit sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia.

TERORISMUL STATULUI CLIENTELAR

Este foarte răspîndită ideea că terorismul nu poate fi definit! Înlocuitor al romanticei guerilla (Che Guevara nu mai e la modă!), mijloc de exprimare al celor slabi, activitate alternativă la diplomaţiei, termenul îi denumeşte pe opozanţii oficiali ai unor regimuri. Ca şi „fascist”, „terorist” poate desemna pe oricine.

Eduardo Galeano scria în „Venele deschise ale Americii Latine” (Ed. Politică, 1983, pag. 329): „Dependenţa nu încetează, îşi schimbă doar substanţa şi strategiile… invazia modelelor culturale ale metropolei prin mass-media, transplantul cultural, asistenţa financiară sub mantia căreia se ascund multe pumnale strălucitoare, devin prioritare, cum prioritară devine organizarea internaţională a inegalităţii culturale şi economice. Subdezvoltarea latino-americană este o consecinţă a dezvoltării altora, că noi, latino-americanii sîntem săraci, deoarece pămîntul pe care călcăm este bogat şi că locurile binecuvîntate de natură au fost blestemate de istorie”. Galeano, un intelectual de marcă, cu acces la educaţie, ştiinţă şi cultură, la tiparniţe şi mass-media, la avantajele economice ale societăţii de consum, dă glas frustrărilor unei întregi naţiuni, mari cît un continent, cu un trecut şi o cultură puternică şi comune. Dar şi cu frustrări pe măsură născute din secole de colonialism, uneori sălbatic, care a lăsat în urmă state independente sărace şi îndatorate.

Această „reţetă de succes” a fost aplicată şi în alte colţuri ale lumii. Africa, pe care profesorul american Thomas Barnett o numeşte „centrul prăpastiei” (T. Barnett, „Where – Not When – Preemption Makes Sense”, Transformation Trends, nov. 18, www.nwc.navy.mil/newrulesets), este continentul cel mai devastat de colonialismul ultimelor două secole. Evident, Orientul Mijlociu suferă din aceleaşi cauze: sfîrşitul Primului Război Mondial a dus, invariabil la smulgerea „hălcilor mari şi suculente” din „trupul bolnavului Europei”, fostul Imperiu Otoman, fără a se ţine cont de interesele indigenilor. Acest asediu economic şi cultural a culminat, în 1948, cu înfiinţarea Statului Israel care a declanşat „rezistenţa generaţiilor” în Orientul Mijlociu.

Aceste frustrări, cumulate cu privaţiuni, activitate infracţională, temperament, dau naştere la terorism. Culturile împart valorile şi motivează indivizii să acţioneze într-un mod ce pare iraţional pentru observatorii externi. Alienarea vieţii este o caracteristică culturală care are un impact deosebit asupra terorismului. În societăţile în care indivizii se identifică unui grup, apare dorinţa de autosacrificare, rar întîlnită în altă parte.

Potrivit lui Simileanu (op.cit. pag.18), secolul 21 va fi secolul fragmentării statelor naţionale, al transformării lor instituţionale şi structurale, al regionalizării şi etnicizării lor, al recunoaşterii particularismelor. Odinioară, statul asimila. Astăzi, el purifică! Ca urmare a proceselor de dislocare socială şi naţională, determinate de globalizare şi de integrarea europeană (în cazul Europei!), majorităţile adoptă o atitudine defensivă, în timp ce minorităţile recurg la atitudini ofensive, chiar extremiste! Traseul extremist este cu un singur sens, sens unic!, şi conduce la: TERORISM, SECESIONISM şi, în cele din urmă, la FORMAREA DE NOI STATE!, o rearanjare pe harta globalistă a comunităţilor şi intereselor acestora.

Majoritatea cercetătorilor sînt de acord că: decizia oamenilor de a se angaja în extremism violent este aproape mereu precedată de o aşa-zisă „criză”, care îi îndeamnă către o reconsiderare a statutului lor în societate, a atitudinii politice şi religioase, şi chiar o reevaluare a sinelui; „evenimentele catalizatoare” sînt decisive în facilitarea tranziţiei de la membru al unei simple grupări nemulţumite, la statutul de extremist violent; potenţialii sinucigaşi cu bombă au avut cel puţin un prieten sau o rudă ucisă de presupusul duşman , şi că, acest eveniment – în majoritatea situaţiilor – l-a determinat pe cel în cauză să realizeze că „ceva” trebuie făcut.

Există un moment în care vine scadenţa. Acel moment a venit! Astăzi, plătim factura greşelilor trecutului. Copiii noştri vor plăti, în viitor, pentru erorile guvernării din prezent. Existenţa statului clientelar nu mai are nevoie să fie dovedită în justiţie, deşi personajele sînt reale, vieţuiesc printre noi, în posturi cheie! Din păcate, ce se întîmplă acum în România nu are darul de a creea un vînt de optimism. Poate doar vînturi! Ţara se prăbuşeşte şi, mai grav, în jurul nostru ţările se prăbuşesc!

Conform cărţii, terorismul este: 1980 James Adams (IRA) – ameninţarea cu violenţa în scopuri politice de către indivizi sau grupuri de indivizi, indiferent dacă acţionează pro sau contra autorităţii guvernamentale existente, cînd aceste acţiuni au intenţia de a şoca, intimida sau consterna un grup ţintă mai larg decît victimele imediate. Sau: Frank C. Carlucci III, Secretar al Apărării în timpul administraţiei lui G. Bush – terorismul este în mod esenţial o tactică, o formă de luptă politică destinată atingerii unor scopuri politice. Scurt pe doi şi, vă asigur, că nu se referea la manevrele din spatele lui Iohannis sau Ciolacu! Sau: Vasile Simileanu – terorismul naţional este exercitat, de la caz la caz, de grupuri teroriste formate din cetăţeni ai statului în cauză, care acţionează împotriva instituţiilor de stat, sau, dinpotrivă, de către sistemul de stat care acţionează împotriva propriilor cetăţeni. Fără comentarii! Recunoaşteţi situaţia? Pentru că terorismul este acea manifestare menită să provoace teroarea. Teroarea, conform cărţii, poate fi definită ca fiind starea de teamă şi angoasă continuă! Cum caracterizaţi ultimele luni din viaţa Dumneavoastră? România are toate semnalmentele unui stat eşuat! Cu o clasă politică rapace, ruptă total de realităţile din teren, cu instituţii inerte şi ostile cetăţeanului!

„Vezi asta? E pur şi simplu, ziua de mîine”!, îi spune Atto generalului Garisson, în celebrul film Elicopter la pămînt.

DUBLU ATENTAT SINUCIGAȘ LA BAGHDAD

BMTF, 21 ian – Cel puţin 28 de persoane au fost ucise şi alte peste 70 au fost rănite într-un dublu atentat sinucigaş cu bombă care a avut loc într-o piaţă din Baghdad, joi, primul atac de asemenea anvergură după ani de zile, informează Reuters, preluată de Agerpres. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat că este de aşteptat ca numărul să crească, în condiţiile în care unii dintre cei răniţi sînt în stare gravă.

Atacul nu a fost deocamdată revendicat.

Atentatele sinucigaşe cu bombă au fost rare în capitala iraqiană Baghdad după înfrîngerea grupării Statul Islamic în 2017. Ultimul asemenea atac a avut loc în ianuarie 2018.

Armata iraqiană a anunţat că doi atacatori care purtau veste cu explozivi s-au aruncat în aer printre cumpărători într-un loc aglomerat, Piaţa Tayaran din centrul Baghdadului.

Baghdadul aproape cu nu a mai fost scena unor astfel de atacuri de cînd forţele iraqiene susţinute de coaliţia condusă de SUA au alungat gruparea Statul Islamic de pe teritoriul pe care aceasta îl controla în Iraq, în 2017.

Cel mai recent atac sinucigaş soldat cu morţi a avut loc în capitala iraqiană în ianuarie 2018, tot în Piaţa Tayaran, ucigînd cel puţin 27 de oameni.

Peste 40 de membri ai forțelor de Securitate afghan uciși în 24 de ore

BMTF, 21 ian – Cel puțin trei soldați ai Armatei Naționale Afghane (ANA) au fost uciși și alți doi au fost răniți într-un atac asupra vehiculului lor, în provincia Herat, miercuri dimineață, au confirmat oficialii poliției locale.

Incidentul s-a petrecut în centrul orașului Herat, a declarat Abdul Ahad Walizada, purtător de cuvînt al șefului poliției provinciale.

Peste 40 de membri ai forțelor de securitate afghane au fost uciși în lupte cu talibanii în ultimele 24 de ore, majoritatea victimelor fiind raportate în zonele volatile din Kunduz, Baghlan și provincia Nimroz.

Între timp, Ministerul Apărării din Afganistan (MD) a declarat marți că forțele de securitate afgane au făcut progrese majore împotriva talibanilor din provincia Kunduz.

Peste 40 de talibani au fost uciși în ultimele ciocniri de la Kunduz, potrivit MD.

În districtele Dash-e-Arshi și Imam Sahib din Kunduz și unele zone din suburbiile orașului Kunduz s-au desfășurat lupte acerbe în ultimele două zile. Și provincia Baghlan, districtul Baghlan-e-Markazi și suburbiile capitalei provinciale Pul-e-Khumri au cunoscut o nouă perioadă de violență între forțele de securitate afghane și talibani. Lupte vioente între forțele de Securitate și grupări talibane s-au desfășurat și în Kandahar, Panjwai, Arghandab.și districtul Khashrud din provincia Nimroz.

Potrivit TOLONews, în cel puțin nouă provincii din Afghanistan s-au derulat atacuri, explozii și fapte criminale violente în ultimele 48 de ore.

FOS LA PACE

Sînt mîndru că am prieteni pompieri. Sînt mîndru că jumătatea mea ESTE pompier! Credeţi-mă! Am văzut cum e să trăieşti tot timpul la limita dintre viaţă şi moarte. Am văzut cum e să mori. Am văzut cum e să ai pe conştiinţă moartea sau viaţa unor oameni. Am văzut şi că românii sînt probabil singurul popor care dispreţuieşte pe cei ce le salvează viaţa.

Au trecut de mult zilele cînd pompierul era doar un luptător împotriva incendiilor. El este acum şi paramedic, şi scafandru, şi alpinist, şi descarcerator, iar pregătirea unui astfel de militar e extrem de complexă şi diversificată. E un SALVATOR COMPLET ŞI COMPLEX! I se mai spune, astăzi, “lucrător” ISU. Eu i-aş spune OPERATOR ISU, precum operatorilor din Forţele de Operaţii Speciale! Ceea ce şi sînt, la Pace!

VAL DE ATACURI TALIBANE ÎN ULTIMELE ZILE

BMTF, 19 ian – Un val de atacuri talibane s-au abătut în ultimele zile asupra forțelor de securitate afghane, ceea ce dovedește că retragerea forțelor internaționale de pe teritoriul țării va arunca Afghanistanul într-o nouă eră a violențelor și răzbunărilor extreme.

Cel puțin patru membri ai forțelor de securitate și 15 talibani au fost uciși luni noaptea în ciocnirile din provincia nordică Kunduz, a declarat Ministerul Apărării (MD) într-un comunicat.

Ciocnirile au avut loc în districtul Dasht-e-Archi și în zona Bagh-e-Sherkat din orașul Kunduzy. Talibanii au atacat un avanpost de securitate din mai multe direcții, a spus Ministerul Ministerului, adăugînd că atacurile talibanilor au fost împinse înapoi de forțele de securitate. 12 soldați ANA și patru forțe de poliție publică au fost uciși și alți doi au fost răniți. Sursele au mai spus că alți opt soldați ANA au fost uciși și alți trei au fost răniți în zona Bagh-e-Sherkat în timpul ciocnirilor.

Cel puțin opt membri ai forțelor de securitate au fost uciși, iar alți doi au fost răniți, într-un atac taliban, duminică seara, în provincia nordică Baghlan, au declarat surse locale și de securitate.Talibanii au atacat un avanpost de securitate de pe autostrada Baghlan-Samangan din Pul-e-Khumri, capitala provinciei, potrivit unor surse.

Un SUV care transporta un oficial al Ministerului Telecomunicațiilor și IT a fost lovit de o bombă magnetică în Kabul, luni, a spus o sursă. Poliția din Kabul a declarat că incidentul s-a petrecut în jurul orei 8:37, ora locală, în PD6 din Kabul, după ce o mină a explodat distrugînd vehiculului ministerului.

DEEP INSIDE IN POLITICAL CORRECTNESS

Președintele american ales, Joe Biden, a calificat mulțimea care a asaltat Capitolul SUA drept teroriști domestici, referindu-se la aceasta drept „una dintre cele mai întunecate zile din istoria națiunii noastre”. „Nu îndrăznesc să-i numesc protestatari”, a spus Biden. „Erau o mulțime revoltătoare. Insurecționisti. Teroriști domestici. Este atît de simplu. Este atat de simplu”.

Astfel, Biden a spus că intenționează să facă o prioritate în adoptarea unei legi împotriva terorismului intern și că a fost îndemnat să creeze un post la Casa Albă care să supravegheze lupta împotriva extremiștilor violenți inspirați ideologic și să sporească finanțarea pentru combaterea lor ”, a relatat The Wall Street Journal.

Legea federală definește terorismul intern ca fiind acte periculoase și ilegale menite să constrîngă o populație sau să influențeze guvernul. Deși pot exista acuzații în unele state, nu există nici o infracțiune federală generică.

Filmul regizat de deep state urmărește doar să impună pe retina publicului că Trump este vinovat! Mă umple de furie aserțiunea rostită apăsat de diverși comentatori și agenți de influență – și preluată ad-literam de universitari în comunicare! – cum că Donald Trump a divizat națiunea americană în cei patru ani de mandat la Casa Albă. Aceasta, amestecată cu adevăruri clare despre comportamentul politic de show-man de televiziune al fostului președinte, are menirea de a manipula o opinie publică ce stă prost cu memoria colectivă și a crea imaginea de monstru politic al lui Donald Trump. De aici și pînă la comercializarea de hîrtie igienică avînd tipărit portretul lui Trump pe fiecare pătrățel, precum Saddam Hussein în 1991, nu mai e decît un pas! Demonizarea adversarului politic se face după manual!

Iluzia corectitudinii politice crede că poate fugi de realitate prin cuvinte, irigă abundent canalele imposturii universal și duce, de multe ori, la pierderea simțului realității.

Din păcate, opinia publică uită anul de grație 2016 atunci cînd Donald Trump a învins-o pe Hillary Clinton! Uită de protestele, multe violente, care au generat #rezist în Estul american și în România. Dar, nu numai! Uită de faptul că New York Times a publicat o scrisoare prin care își cere scuze cititorilor că a fost portavocea lui Clinton și și-a uitat menirea jurnalistică de bază, uită că Washington Post și-a cerut scuze public pentru fake-news-ul potrivit căruia Rusia s-ar fi amestecat în campania electorală americană – subiect reluat și amplificat de echipa lui Trump inclusiv acum, în 2020! – . Uită de polarizarea societății americane din urmă cu patru ani!

Totul este doar o supapă menită să creeze iluzia egalitarismului, nu să modifice polii de putere!

În 2016, Anne Trujillo, prezentatoarea Alegerilor la un post american de televiziune spunea: Cred că în cazul de faţă, cel puţin dacă vorbim de alegerile prezidenţiale, pare din ce în ce mai rău, pare că nivelul este din ce în ce mai jos în privinţa limbajului folosit, din cauza insultelor şi cred că asta a provocat o nelinişte în rândul alegătorilor. Cred că în acest caz, ţara noastră este divizată între republicani şi democraţi, suntem un fel de ţară jumătate-jumătate, dar cred că sunt oameni care nu sunt mulţumiţi de niciunul dintre candidaţi, aşa că se găsesc undeva la mijloc, fără un loc anume în care să meargă. La rîndul său, Shannon Ogden, prezentatorla postul Denver 7, spune: Nu am văzut aşa ceva în 23 de ani în care fac acest lucru. Aş fi pierdut atât de mulţi bani, dacă aş fi pariat cine vor fi nominalizaţii de data aceasta. Cred că i-am intervievat pe majoritatea candidaţilor republicani şi nimeni nu s-ar fi gândit că Trump va fi cel nominalizat. Eu credeam că va fi Jeb Bush sau Marco Rubio, probabil, sau chiar Ted Cruz . Am crezut că ştiu câte ceva despre politică până la aceste alegeri când mi-am dat seama că nu ştiu nimic. Ce credeam că e sus e jos, în acest an, ce părea negru este alb, astfel încât nu ştiu ce o să se întâmple. Donald Trump a exploatat o furie, sentimentul de naţiune înstrăinată, pe care îl au foarte mulţi oameni din această ţară, aşa că totul va trebui dat pe faţă şi au sentimentul că acel individ o să îi asculte şi de aceea cred că s-a ajuns la situaţia imprevizibilă, pentru că nimeni nu mai este pe culoarele deja stabilite. Au mers după instinct şi este foarte multă pasiune în acest an şi aceşti doi candidaţi au venit să reprezinte polii opuşi ai acestei ţări. Este o nebunie!

După victoria lui Trump, presa democrată s-a dezlănțuit cu furie, o furie care nu a scăzut în intensitate pe întreg mandatul. Publicațiile anti-Trump s-au dezlănțuit după alegerea candidatului republican, după o campanie în care presa americană de orientare democrată sau republicană a dat dovada unui partizanat fără limite. Unul din comentatorii Fox News, televiziune care l-a susținut pe candidatul republican, constata că “lucrurile au devenit urîte după alegeri”, notînd faptul că o serie de jurnaliști din tabăra Clinton și-au exprimat fără reținere furia în public după înfrîngerea candidatului preferat. “Imaginați-vă cum acești jurnaliști liberali ar fi reacționat dacă Clinton, care a ținut un discurs elegant ieri, ar fi cîștigat iar suporterii lui Trump ar fi numit-o în continuare o mincinoasă și o infractoare care trebuie închisă”, scrie, în 2016, comentatorul FoxNews, Howard Kurtz. Acesta susține în comentariul său că Trump a atins în campanie coarda sensibilă a americanului alb, plătitor de facturi, care este furios și frustrat de un sistem politic care face prea puțin pentru el. “Iar cei mai mulți jurnaliști care lucrează pentru organizații media naționale pur și simplu au pierdut contactul cu acești oameni”, scrie comentatorul Fox, potrivit News.ro.

De cealaltă parte, un comentator Huffington Post ridiculizează “era omului alb” pe care America o va traversa sub președinția lui Donald Trump. “Numiți (victoria lui Trump) triumful omului alb furios de pretutindeni. Milioane de americani sînt pe cale să alfle ce înseamnă să fie condus de echivalentul unchiului beat care, la masa de Thanksgiving day, refuză să respecte regulile de politețe și ale corectitudinii politice”, scrie Chris Weigant în editorialul intitulat “Triumful omului alb furios”. Tot în 2016!

Donald Trump a cîștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite în anul 2016 printr-o frază simplă: „Să facem America Grozavă din nou”. În cei patru ani petrecuți la Casa Albă, Trump a militat pentru principii de tipul „America în primul rînd” și a luptat pentru aducerea locurilor de muncă și a lanțurilor de producție înapoi în Statele Unite. O parte dintre aceste lucruri le-a și făcut. Din ianuarie 2017, Statele Unite au creat peste 480.000 de locuri de muncă în producție, deși analiștii consideră că per total, creșterea în acest domeniu s-a diminuat în ultima perioadă. În ceea ce privește comerțul, Donald Trump a luat o poziție dură față de China și a lansat mai multe politici care să protejeze producătorii americani de competiția străină, iar acestea rămîn principalele aspecte ale planului său pentru comerțul celei mai mari economii mondiale. În mandatul său, președintele a pus acentul pe renegocierea unor acorduri comerciale pe care le considera nedrepte pentru Statele Unite, precum Nafta (între SUA, Canada și Mexic) sau părăsirea lor (Parteneriatul Trans-Pacific).

În campania din 2016, Trump a promis că va repara deficitul comercial al Statelor Unite (diferența dintre importuri și exporturi), care, pentru prima dată în șase ani, s-a micșorat în 2019. Cu toate acestea, nu toți economiștii sînt de acord că acest lucru sugerează o îmbunătățire a economiei. În luna august 2020, Trump a spus că vrea să ofere credite fiscale pentru a determina companiile americane să își mute fabricile din China înapoi în SUA, astfel „finalizînd dependența de China”. Trump a impus de asemenea taxe asupra mai multor bunuri din Uniunea Europeană, de la oțel la vinuri franțuzești, amenință cu taxe asupra oțelului și aluminiului din Brazilia și Argentina și a reimpus taxe asupra unor produse din aluminiu canadiene.

Printre promisiunile din campania electorală din 2016 a lui Donald Trump se numără și anularea Affordable Care Act, cunoscută sub numele de Obamacare și creată de fostul președinte american Barack Obama. În cei patru ani petrecuți la Casa Albă, Donald Trump nu a reușit să elimine Obamacare, considerată în general bună pentru americani, dar a reușit să aducă anumite modificări. Președintele a promis și reducerea prețurilor la medicamente în Statele Unite. În luna iulie 2020, Trump a luat o serie de măsuri care vor permite reduceri și importarea unor medicamente mai ieftine, deși analiștii din domeniu nu consideră că aceste măsuri vor avea un impact major. În domeniul sănătății, Trump a declarat criza opioidelor o urgență de sănătate națională în anul 2017 și a oferit un buget de 1,8 miliarde de dolari statelor pentru prevenție, tratament și măsuri de recuperare. De asemenea, a făcut pași spre restricționarea prescripțiilor de opioide.

Donald Trump a lăudat în mai multe rînduri First Step Act, lege implementată pe durata mandatului său, drept un pas cheie pentru o reformă în justiție. Actul aprobat în 2018 a fost semnificativ și a reformat legi la nivel federal, a oferit judecătorilor mai multă discreție în ceea ce privește condamnările și a întărit eforturile pentru reabilitarea prizonierilor. Trump a promis și Second Step Act, care urma să se adreseze dificultăților de angajare a foștilor prizonieri, dar nu a fost propusă nici o lege în acest sens.

În timpul campaniei din 2016, Trump s-a prezentat drept un susținător ferm al poliției și a rămas așa pe durata celor patru ani, chiar și în ultima perioadă, cînd țara a fost cuprinsă de proteste împotriva nedreptăților rasiale realizate de polițiști. În luna iunie 2020, Trump a semnat un ordin executiv prin care a introdus mai multe reforme în poliție, oferind granturi pentru îmbunătățirea practicilor, precum și pentru crearea unei baze de date care să cuprindă abuzurile realizate de ofițeri.

Donald Trump a avut aproape 80 de milioane de voturi. Mulți tineri l-au susținut. A creat pentru milenariști peste 300.000 de locuri de muncă. America Great Again s-a simțit în buzunarele oamenilor. A stîrnit apetitul pentru prosperitate și asta a deranjat. Tinerii din familiile tradiționale doresc să ducă o viață mai bună. Să aibă un loc de muncă. Și să-și întemeieze o familie.

Înainte era lupta de clasă, acum e lupta cu valorile, cu perenitatea vieții creștine și cu normalitatea! Cei aproape 75 de milioane de votanți ai lui Trump nu vor ca SUA să cadă în mîinile globaliștilor!

În Marea divizare, Joseph E. Stiglitz propune modalități de contracarare a problemei cu care America se confruntă din ce în ce mai mult. Stiglitz afirmă că inegalitatea este o chestiune de alegere: rezultatul cumulat al politicilor injuste și al priorităților prost gîndite. Începînd cu politicile publice din era Reagan si continuînd cu Marea Recesiune si îndelungatul ei siaj, politicile iresponsabile – dereglementarea, reducerile de taxe, scutirile fiscale pentru grupul de 1% al celor mai bogați americani – care îi lasă în urmă pe mulți americani și transformă visul american într-un mit tot mai irealizabil. Ca și Trump, Stiglitz îndeamnă la soluții reale: creșterea taxelor pentru corporații și oamenii bogați; mai mult ajutor pentru copiii oamenilor săraci; investiții în educație, știință și infrastructură; ajutor pentru proprietarii de locuințe îndatorați, nu pentru bănci; și, mai important decît orice, redresarea economiei.

Ca și în cazul comerțului, Donald Trump a promis să pună Statele Unite pe primul loc și în ceea ce privește politica externă. În formularea oficială de la Casa Albă, acest lucru înseamnă „reafirmarea suveranității Americii și dreptul tuturor națiunilor să își determine propriul viitor”, cu un focus pe asigurarea securității și prosperității.

În practică, aceste principii au dus la retragerea din mai multe acorduri internaționale, cum ar fi Acordul Climatic de la Paris, sau retragerea din unele instituții internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății. De asemenea, Trump a intrat în conflict cu mai multe alianțe internaționale. În cazul NATO, Trump a cerut membrilor săi să crească bugetul alocat Apărării. O altă promisiune făcută de Donald Trump de-a lungul primului mandat a fost reducerea numărului de militari americani staționați în alte țări, în special în Germania și Afghanistan. Cu toate acestea, numărul trupelor este la aproximativ același nivel ca în momentul în care Trump a preluat funcția.

Criticii președintelui au declarat în numeroase rînduri că Trump a creat tensiuni cu aliații apropiați ai Statelor Unite și a încercat să se apropie de adversari, precum Coreea de Nord și Rusia. Printre „reușitele” din politica externă din primul mandat al lui Donald Trump se numără facilitarea acordului dintre Israel și Emiratele Arabe Unite pentru normalizarea relațiilor, precum și uciderea lui Abu Bakr al-Baghdadi (liderul Statului Islamic) și al generalului Qasem Soleimani, lider militar iranian.

Potrivit raportului Analiza alegerilor americane: media, alegători și campanie editat de Darren Lilleker, Daniel Jackson, Einar Thorsen și Anastasia Veneti și publicat în 2017, la scurt timp după alegeri, obiectivitatea media a fost doar o amintire frumoasă! Jim Rutenberg își punea întrebarea cum ar putea un jurnalist care îl consideră pe Trump un demagog rasist și cu tendințe naționaliste să relateze despre el respectînd normele obiectivității. Concluzia raportului este că jurnaliștii nu au reușit să facă acest lucru.

Media și-a dovedit inabilitatea de a face față provocărilor alegerii unui președinte precum Donald Trump în cadrul paradigmelor de obiectivitate jurnalistică, echilibru și corectitudine. Rețelele sociale au declanșat un război informațional fără reguli împotriva președintelui Trump. E pentru prima oară cînd giganții tehnologici intră cu bocancii în treburile politice, ceea ce ne confirmă încă o dată supoziția că Joe Biden nu e decît o marionetă în războiul mondial pentru globalizare.

În campania din 2016, dar și pe parcursul mandatului său, Donald Trump a folosit social media pentru a-și trimite eficient mesajele. Nu numai că a atins audiențe uriașe într-un timp foarte scurt, dar s-a folosit de social media pentru a-și crea brandul într-un mod emoțional. Astăzi, social media este cea care l-a blocat pe Trump în transmiterea mesajelor! Asta în timp ce, de ani de zile grupările teroriste din întreaga lume se bucură de o libertate greu de înțeles…

Blocarea conturilor președintelui american Donald Trump și a susținătorilor săi pe rețelele sociale este o manifestare a cenzurii și a totalitarismului digital. După suspendarea conturilor lui Donald Trump de pe twitter și facebook, comunitatea suporterilor săi s-a mutat pe aplicația Parler. Printr-un alt abuz și aceasta a fost scoasă din Apple Store și de pe Google Play.

Ca răspuns la presiunile din toate direcțiile, inclusiv ale propriului personal, Twitter a urmat exemplul Facebook și a eliminat contul lui Donald Trump. Și nu a fost doar Trump. Conturile au dispărut rapid, inclusiv unele conturi populare ale susținătorilor luiTrump, remarcă jurnaliștii de la consortiumnews.com.

Toate acestea se întâmplă exact la timp pentru administrația Biden, despre care criticii își exprimaseră deja îngrijorări grave cu privire la viitorul cenzurii pe internet.

Dezvăluirea a fost făcută de jurnaliștii de la consortiumnews.com, platforma media de investigații înființată de jurnalistul de renume Robert Parry – cel carr a acoperit afacerea Contra-Iran pentru Associated Press și Newsweek.

Corectitudinea politică este limbajul ce reprezintă preșul sub care trebuie acoperită mizeria realității!

Pentru că, da, libertatea de exprimare este relativă! Bombardarea televiziunii sîrbe – principalul mijloc de comunicare al președintelui Slobodan Miloșevici! – pentru a împiedica transmiterea altor opinii, a fost un moment important în clădirea acestei noi doctrine a libertății de exprimare, sub mandat Clinton, într-o societate deschisă care a introdus în dreptul internațional Dreptul individului este mai presus decît dreptul statului!

MILITARII – SCRISOARE DESCHISĂ AVOCATULUI POPORULUI

CĂTRE

INSTITUȚIA AVOCATULUI POPORULUI,

DOAMNEI AVOCAT AL POPORULUI

RENATE WEBER

Stimată doamnă,

În urma înghețării/plafonării soldelor militarilor activi din Ministerul Apărării Naționale și a pensiilor militarilor rezerviști pensionari pe tot parcursul anului 2021, prin adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial nr.1332/31.12.2020 a O.U.G. nr. 226 din 30.12.2020, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații, asociație reprezentativă a veteranilor activi și rezerviști, a emis un punct de vedere pe care îl comunică oficial, instituțiilor cu atribuțiuni în domeniul apărării și siguranței naționale, Avocatului Poporului precum și mass-mediei.

În acest sens, invocând rolul de Protector al demnității și al tradițiilor militarilor veterani – asumat prin Statut, precum și dreptul la opinie și liberă exprimare așa cum sunt ele definite prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații sesizează și vă comunică următoarele aspecte pe care vă rugăm să le analizați și să dispuneți de urgență sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstitutionalitatea:

art I alin (1) din OUG 226/2020 – “Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”
art. I alin. (5) din OUG 226/2020 – “În anul 2021, începând cu luna ianuarie, instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională acordă cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.”
art. VIII alin. (7) din OUG 226/30 decembrie 2020 : „Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021 pensiile militare de stat stabilite în condițiile legii nu se indexează cu rata medie anuală a inflației”
art. 29 lit. e) din Legea nr. 80/1995: “Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel: e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare.”

În sprijinul acestor aspecte de neconstituționalitate sesizate, venim cu următoarele argumente:

Personalul activ al M.Ap.N. este plătit și la ora actuală la nivelul anului 2009, din cauza tăierilor cu 25% din soldă și normei de hrană, de către guvernul de atunci al României; nerespectarea prevederilor legii salarizarii unitare nr. 153/2017 , prin care urma să se ajungă la o creștere treptată, până la atingerea maximelor prevăzute, este o încălcare gravă a art. 16 din Constituție (egalitatea în drepturi), în condițiile în care prin Legea nr. 42/2020 care modifică Legea-cadru nr. 153/2017, alte categorii socio-profesionale au beneficiat deja de aceste creșteri (art.II / L 42/2020, personalul din cadrul Institutului pentru studierea problemelor minorităților naționale, o creștere salarială de 100%; art. III / L42/2020, personalul din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Rutier, o creștere salarială de 20%; art. IV / L42/2020, personalul din cadrul bibliotecilor naționale și al muzeelor de importanță națională, o creștere salarială de 30%).

“Art. 16 (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

Aceeași încălcare a art. 16 din Constituția României, o constatăm și în cazul pensionarilor militari, care din cauza modificării Legii nr. 223/2015 prin OUG 59 din 2017 art. VII pct. 2, nu au beneficiat de nici o indexare a pensiei în anul 2020 în mod discriminatoriu, în timp ce pensionarii civili au beneficiat de o indexare de 14%, ba mai mult, prin efectele OUG 226/2020 nu beneficiază de indexarea cu rata medie anuală a inflației, în timp ce magistrații sunt exceptați de la această plafonare.

Deși art. 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului recomandă statelor semnatare să acorde cetățenilor săi libertatea de asociere, inclusiv în organizații sindicale, statul român prin instituțiile sale în drept, nu acordă militarilor activi dreptul la organizare sindicală, încălcând astfel prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, dar și ale art. 53 din Constituția României:

“Art. 53. (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

Mai mult, în mod abuziv și cu bună-știință că militarii nu sunt reprezentați sindical, li s-a impus această plafonare, în baza faptului că militarii activi nu pot protesta sau lua o poziție oficială legală.

Nu în ultimul rând, nerespectarea și încălcarea legislației în vigoare, prin plafonarea și neplata drepturilor salariale și a pensiilor militarilor, tensiunile create astfel în mod artificial în rândul acestei categorii socio-profesionale a militarilor, poate deveni o problemă de siguranță națională.

Astfel, în cazul OUG 226/2020, dar și în cazul OUG 59/2017 se încalcă art. 63 din Legea nr. 24/2002: o ordonanță de urgență nu poate deroga niște prevederi stabilite într-o lege, legea fiind o norma juridică superioară ordonanței de urgență).

Cu convingerea că veți sesiza Curții Constituționale a României punctul de vedere al unei organizații reprezentative a veteranilor din teatrele de operații, vă mulțumim anticipat!

Prim vicepreședinte al

Ordinului Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații,

Manuel VLĂDUȚ

FOST JURNALIST, UCIS

BMTF, 11 ian – Forțele de comando afghane au anihilat „punctele de control” talibane ampalsate pe autostrada Baghlan-Balkh, în cadrul unei operațiuni săptămîna trecută, au declarat oficiali de Securitate afghani.

Talibanii extorcau oameni pe autostradă, „cîștigând milioane de afghani” pe zi, au spus reprezentanți ai forțelor armatei afghane.

„În ultimele două zile, am avut operațiuni de succes pe „Autostrada 1 ”, precum și în zona Kelagai (în Baghlan). Avanposturile inamicului au fost îndepărtate și cel puțin 17 talibani au fost uciși ”, a declarat Mohammad Ali Yazdani, comandantul Corpului 217 Shaheen.

Forțele de comando care au participat la operațiune au declarat că își vor continua eforturile de a bloca astfel de încercări ale militanților.

Unii negustori au spus că „extorcarea” șoferilor de camioane de către talibani de-a lungul autostrăzii Baghlan-Balkh le afecta afacerea. Vama ”lor de la 15.000 AFS la 20.000 AFS pe fiecare vehicul a avut un impact negativ asupra prețurilor (mărfurilor)”, a spus Feroz, un rezident din Baghlan. „Cu„ taxa vamală ”, Afs10 se adaugă la fiecare pungă (cu mărfuri)”, a spus Baryalai, un rezident din Baghlan.

Autostrada Baghlan-Balkh este una dintre rutele cheie care leagă nordul țării de Kabul și de alte provincii din centrul și estul Afghanistanului.

Pe de altă parte, un fost jurnalist afghan, devenit purtător de cuvînt al Forţei de protecţie publică din Afghanistan (APPF), a murit duminică, la Kabul, alături de doi colegi de-ai săi din cauza exploziei unei bombe care a vizat vehiculul lor, a anunţat o sursă oficială afghană, potrivit AFP.

Zia Wadan, care a lucrat pentru mai multe media afghane, şi cei doi colegi au fost ucişi duminică dimineaţa în estul capitalei Afghanistanului, a anunţat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Tariq Arian. ”Un vehicul care îl transporta pe Zia Wadan a fost vizat de o încărcătură explozivă improvizată. Wadan şi doi colegi de-ai săi au fost ucişi”, iar o altă persoană a fost rănită, a declarat Tariq Arian.

Zia Wadan era purtător de cuvînt al APPF, o organizaţie care lucrează în strînsă legătură cu Ministerul de Interne afghan şi furnizează servicii de securitate companiilor internaţionale desfăşurate în Afghanistan. Atacul nu a fost deocamdată revendicat.

Asasinatele contra jurnaliştilor, personalităţilor politice şi apărătorilor drepturilor omului au devenit tot mai frecvente în ultimele luni în Afghanistan, ţară unde se înregistrează o recrudescenţă a violenţelor, mai ales în Kabul.

Începînd din luna noiembrie au fost ucişi, printre alţii, un viceguvernator al provinciei Kabul, cinci jurnalişti şi şeful unei organizaţii independente de observare a alegerilor. Autorităţile afghane şi SUA le-au imputat aceste atacuri talibanilor, deşi organizaţia jihadistă Stat Islamic a revendicat unele atentate.

AMERICA FIRST

Miercuri, 6 ianuarie, întreaga planetă a asistat la un spectacol greu de crezut în urmă cu puţin timp, care seamănă izbitor cu Mineriada din 13-15 iunie, de la București: mii de susţinători ai unui preşedinte care a pierdut alegerile atacînd simbolul democraţiei americane. Patru persoane au decedat şi 52 au fost arestate în timpul protestelor violente desfăşurate la Capitoliu, unde manifestanţi pro-Trump au reuşit să intre în clădirea care găzduieşte Congresul Statelor Unite. Șeful poliţiei din Washington DC, Robert Contee a declarat că cel puţin 14 ofiţeri de poliţie au fost răniţi, dintre care doi grav, în confruntările cu manifestanţii.

Acesta este rezultatul unei confruntări pe viață și pe moarte, la propriu, din scrutinul American, bătălia între Republicani și Democrați, între un personaj care “nu e cu toate țiglele pe casă” și unul care “nu știe unde le-a pus”, ca să citez o glumă de peste ocean. Acesta este, însă și rezultatul mişcărilor BLM şi tuturor mizeriilor promovate de „apostolatul politic corect”.

Statele Unite sînt zguduite din temelii. Nu Trump e principalul vinovat, ci toţi adepţii politicii promovate de Soros şi de proiecţiile sale planetare ale societăților deschise.

Seminţele violenţei extreme în SUA au fost plantate cel puțin cu un scrutin în urmă, atunci cînd democrații lui Hillary Clinton zguduiau lumea cu protestele îndreptate împotriva lui Trump, permanentizîndu-le acum, înaintea acestei campanii electorale, cînd bande de negri au devastat magazine, restaurante, clădiri administrative și o campanie media anti-Trump întreținută permanent. Totul, în numele democraţiei și a drepturilor omului, duse la extrem!

Dacă stau și mă gîndesc bine,doctrina dreptului individului în fața dreptului statului, promovată în perioada Bill Clinton, a dus la bombardarea sălbatică a Serbiei și la declarația secretarului de stat Madeline Albright, referitoare la bombardarea Iraqului, potrivit căreia un popor care nu mai produce plus-valoare culturală trebuie eliminate (aproximativ!).

Senatorul republican Mitt Romney a afirmat miercuri seară că atacul împotriva Capitoliului a fost o „insurecţie”. Preşedintele american în exerciţiu, Donald Trump, i-a numit pe protestatari „mari patrioţi” şi a repetat falsele afirmaţii că a cîştigat alegerile prezidenţiale de la 3 noiembrie. Primul şef de personal al preşedintelui în exerciţiu, Reince Priebus, a scris pe Twitter că „mulţi dintre oamenii aceştia nu sînt altceva decît terorişti interni. Şi mulţi criminali şi indivizi care creează probleme, toţi acţionînd într-o manieră opusă patriotismului”. Alții nu s-au sfiit să-I catalogheze drept insurgenți!

Cît de fragile e granița între patrioți și insurgenți…

A existat mereu o doză de scepticism printre comentatorii politici că Trump chiar va merge atît de departe cu delirul contestării alegerilor din ultimele luni şi că-şi va lăsa susţinătorii să arunce în haos Washingtonul. Un puci ratat. O tentativă de lovitură de stat desfăşurată ca un spectacol ridicol care a lăsat în urmă morţi şi răniţi, o groază generală faţă de vulnerabilitatea unui eveniment democratic minimal – tranziţia paşnică a puterii – şi o reputaţie profund pătată a Statelor Unite ca primă democraţie liberală a lumii.

Drapele cu sloganul AMERICA FIRST fluturau pe scările Capitoliului. Problema e că fiecare a tradus acest slogan în interesul propriu. Unii în susținerea globalismului, ceilalți, în sprijinul acordat americanului de rind! Două falii abrupte ale politicilor americane.

Apariția tenebrosului politician Donald Trump a fost posibilă tocmai datorită existenței acestor falii profunde! Lupta, pe viață și pe moarte – la propriu -, este între două sisteme, între două concepte. Pe de o parte, tradiționalismul – izolaționist, și pe de cealaltă, neo-marxismul – progresist – globalist. Pentru că, oricît am vrea să abstractizăm, nu-l putem dezlega pe Trump de imaginea americanului fundamental, și nici pe Biden de societățile deschise sorosiste.

Românul obișnuit cînd vorbește de America folosește aceleași stereotipii – țara tuturor posibilităților – și poate enumera 10 orașe mari și importante. Dincolo de acestea, însă, există o Americă profundă, fundamentalistă, în care își duc viața sute de milioane de oameni. Finanțele, băncile, bursa, avocații, tehnologia, mass-media, universitățile, corporațiile, viețile de film se regăsesc în marile metropole, care înfierbîntă imaginația și care germinează democrația americană și bazinul electoral al lui Joe Biden. America ogarului cenușiu este complet diferită. Este America armelor, a proprietăților mici, a trudei necontenite, a fermelor apăsate de datorii, a muncitorilor din oțelării, a falimentelor și eșecurilor, a simplității, a celor care vorbesc puțin, a mîndriei de a reuși pe cont propriu în lupta cu viața și cu un sistem nu totdeauna corect. Este America celor ce se înrolează în US Army din datorie față de țară, a drapelului cu stele și dungi, a Republicanilor. Ei sînt cei care l-au votat pe Donald Trump, crezînd într-o administrație cu reguli simple, ușor de înțeles și pus în aplicare, favorabilă americanului de rînd, în detrimentul corporațiilor, a companiilor străine pe care le acuză de șomaj și sărăcie. Spiritul business pe care s-a clădit America îl face pe americanul fundamental(ist) să nu aștepte din partea statului ajutor social sau asigurări de sănătate speciale. Pentru mulți dintre ei, statul nu există. America sînt eu! Altfel stau lucrurile în marile orașe, acolo unde milioanele de noi imigranți, născuți într-un alt tip de sistem, pun presiune pe sistemul de asigurări sociale și de sănătate, unde legile simple sînt fluidizate de armate de avocați, unde visul american se citește în cotațiile la bursă.

Înfrîngerea lui Trump este privită ca o înfrîngere a Americii fundamentale, iar victoria lui Biden ca pe relansarea asaltului corporațiilor împotriva micului american sărăcit nu într-o dispută dreaptă, de tip win-win, ci prin jonglerii bursiere și avocățești.

Membri ai guvernului american au analizat posibilitatea înlăturării de la putere a lui Donald Trump după lovitura în forţă a partizanilor săi în Congres, au raportat miercuri seară mai multe media, notează AFP.

Discuţiile s-au centrat asupra celui de-al 25-lea amendament la Constituţia americană, care îi autorizează pe vicepreşedinte şi o majoritate a cabinetului să îl declare pe preşedinte „inapt” să îşi exercite funcţiile, potrivit canalelor CNN, CBS şi ABC, care se sprijină pe surse anonime.

Trump iese din scenă, momentan, extrem de șifonat, dar cu o aura mistică în fața a milioane de americani. Nu este exclus ca această aura mesianică să-l determine să construiască un nou partid, al Poporului (?), după ce și Republicanii conservatori s-au dezis de el. Asta dacă nu va avea mari problem în justiție… correct politice!