Frontline News

Negocierile cu talibanii se reiau marți, 5 ianuarie

BMTF, 4 ian – O nouă serie de negocieri între guvernul afghan şi talibani începe marţi în Qatar, într-un context marcat de violenţe în creştere şi de un val de asasinate, informează luni AFP, preluată de Agerpres.

Negocierile de pace interafghane, începute la 12 septembrie 2020 într-un hotel de lux din Doha, fuseseră suspendate pînă la 5 ianuarie şi, în stadiul în care se află, nu au înregistrat nici un progres notabil, chiar dacă cele două părţi au făcut cîţiva paşi în direcţia cea bună, în sensul că s-au pus de acord cu privire la conţinutul viitoarelor discuţii.

Negociatorii guvernului afghan pledează pentru o încetare a focului permanentă şi pentru menţinerea sistemului de guvernare actual, instalat în momentul alungării de la putere a talibanilor, după invazia condusă de SUA în 2001.

Hafiz Mansour, reprezentant al echipei guvernului afghan care negociază cu talibanii, a declarat că gruparea insurgentă nu este pregătită pentru o încetare a focului, în condiţiile în care cele două tabere se pregătesc să reia discuţiile. Majoritatea forţelor talibane crede că ar putea prelua puterea pe cale militară, „o atitudine periculoasă”, a avertizat oficialul guvernamental afghan.

Talibanii nu au făcut niciun comentariu înainte de reluarea discuţiilor.

La începutul lunii decembrie, negociatorii din ambele tabere au decis să ia o pauză după luni de întrevederi care se loveau de dezacorduri privind organizarea discuţiilor şi interpretări religioase.

Negocierile interafghane din Qatar au început la cîteva luni după ce talibanii au ajuns la un acord cu Statele Unite care prevedea retragerea trupelor americane din Afghanistan în schimbul unor garanţii de securitate din partea talibanilor. Însă, în ciuda negocierilor, în Afghanistan se înregistrează o recrudescenţă a violenţelor, în ultimele săptămîni talibanii lansînd atacuri aproape în fiecare zi împotriva forţelor guvernamentale.

Afghanistanul a fost scena unor asasinate care au vizat personalităţi, îndeosebi jurnalişti, oameni politici, lideri religioşi sau apărători ai drepturilor omului. Un viceguvernator al provinciei Kabul şi cinci reporteri au fost ucişi începînd din noiembrie. Autorităţile au pus aceste atacuri pe seama talibanilor, însă gruparea teroristă Stat Islamic a revendicat cîteva dintre ele.

Nishank Motwani, director adjunct al Unităţii de Cercetare şi Evaluare din Afghanistan, un grup de reflecţie independent, cu sediul la Kabul, a comentat că talibanii nu revendică niciodată aceste asasinate politice, dar că încearcă să le demonstreze membrilor lor că ”sînt mereu la fel şi că nu s-au schimbat”.

Responsabili ai talibanilor au spus întotdeauna că vor continua lupta pînă când se va institui ceea ce ei numesc „un guvern islamic pur”.

În 2020, talibanii au comis peste 18.000 de atacuri, i-a informat recent pe parlamentari şeful serviciilor de informaţii afghane, Ahmad Zia Siraj.

În cursul primelor nouă luni ale anului trecut, 2.177 de civili au fost ucişi şi 3.822 răniţi, potrivit Misiunii de asistenţă a ONU în Afghanistan, ţară unde puţini sînt cei care par a crede într-o îmbunătăţire a situaţiei, în pofida reluării negocierilor, conchide France Presse, preluată de agenția română de presă.

be prepare…

BMTF Risk Ak-Demy îşi propune să asigure sprijin şi să dezvolte programe pentru jurnalişti şi lucrători media, inclusiv corespondenţi independenţi, în special în regiunile de conflict, să organizeze cursuri de iniţiere în meseria de jurnalist şi de pregătire pentru jurnaliştii profesionişti care doresc să lucreze în medii ostile.

Scopul Atelierelor HEST este de a-i învăţa pe jurnalişti să evalueze riscul şi să se comporte corespunzător în cazul conştientizării unui pericol. Se urmăreşte sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia.

La acest început de an, mulțumim colaboratorilor noștri! Foști, actuali și viitori! Be prepare!

RESET

M-am trezit, într-o dimineață de 2021 mult mai tăcut ca de obicei. Gînduri, gînduri se ciocneau în spatele ochilor mei, spărgîndu-se în străfulgerări de lumină. Era o lumină caldă, prietenoasă, de vară, de viață… Ființa umană este o mașinărie extrem de complexă. Încă de la Facere este înzestrată cu un program de bază pe care încercăm să-l descifrăm de zeci de ani, dar pe care nu-l putem explica. Certitudinea există doar în legătură cu dragostea, element dovedit combustibil universal al evoluției speciei. Nu-mi iese din cap imaginea pruncului la sînul mamei. Sigur, proiectantul a amplasat sistemul de hrănire extrem de eficient, de fapt scopul proiectului îl reprezintă atingerea trupurilor, a inimilor, schimbul de informații wireless de modelare a programelor, de instalare a extensiilor cerebrale calibrate de undele inimii mamei. E fascinant! E fascinant cum îmbrățișările și atingerile redau forța de a merge mai departe, atunci cînd aceasta dispare (prin pierderi de program). E fascinant cum legăturile acestea între oameni au creat o istorie, prin colectivități tot mai extinse, cum legăturile acestea non-invazive au modelat mii de ani relația cu mediul înconjurător al planetei, cum legăturile acestea au fost extinse în societate, relația tandră între mamă și prunc reflectîndu-se în realitățile istorice dintre țară și națiune! Updatări de soft se fac mereu, prin emoții, și cred că teatrul reprezintă o astfel de updatare, atunci cînd emoția este transmisă direct, față în față, pentru că fără această conectare venală, chiar, teatrul, așa cum îl cunoaștem astăzi, va dispărea rapid…

Sigur, unele erori de soft au adus pe lume tirania umană fără chip, care încearcă să substituie rolul fundamental al legăturii umane, al undelor cerebrale și herțiene – cele ale herțului! – și, folosind pandemia, să schimbe sistemele politice și economice globale, să schimbe, în primul rînd, fundamental, societatea, credințele și tradițiile, să reseteze mamiferul uman lipsindu-l de fundamentul existenței sale: emoția, empatia, iubirea, practic motorul și sensul evoluției speciei umane.

RESETÁ, resetez, vb. I. A reinstala unul sau mai multe programe într-un calculator. – Din engl. reset. Despre asta este vorba! O resetare planetară, la nivel social, care transformă progresismul într-o nouă religie globală unică, pentru că globalizarea nu poate exista fără acțiunea mulţimilor.

Timp de aproape un an, copiii au fost despărțiți de prieteni și obligați să stea închiși în casă, părinții n-au dormit nopți la rînd cu gîndul la ce vor pune pe masă în săptămînile următoare, iar vîrstnicii s-au întrebat dacă nu cumva au ajuns la capătul vieții mai devreme decît le era destinat. Aceasta este prima imagine a reset-ului pandemic!

Sîntem informați de reprezentanții Forumului Global de la Davos că modelul economic de dezvoltare a societății umane nu mai este sustenabil. În consecință, teoriile economice ar trebui schimbate fundamental cu consecințele asumate pentru societăți. Sîntem convinși că civilizația umană nu are nici o șansă să salveze planeta atîta vreme cît creșterea populației nu se va plafona rapid și cît timp comportamentul nostru consumerist nu se va schimba fundamental! O obsesie permanentă a diriguitorilor lumii: creșterea demografică spectaculoasă care pune în pericol existența rasei umane și sistemul consumerist, o plagă reală a capitalismului, lăcomia și invidia generate de acesta.

2020 a arătat întregii omeniri cît de vulnerabile sînt sistemele construite în ultimii 30-40 de ani, cît de fragile sînt economiile, sistemele publice de sănătate, educație, infrastructură, care sînt riscurile externalizării producției de bunuri de importanță vitală, dar și inutilitatea unor politici economice care s-au axat pe consolidarea ofertei mondiale și au neglijat politicile sociale și de mediu, diminuînd cererea agregată.

Anul în care am intrat va continua bătălia pentru reîmpărţirea lumii, asta este clar. O bătălie între globalizare şi încercarea unor sisteme regionale, cum este Uniunea Europeană sau sistemele naţionale, de a opri acest lucru. Nu este numai de acum. Această bătălie este de 40-50 de ani. Ideea de mare resetare a revenit acum, dar cartea scrisă de un autor german, pe această temă, este de vreo 10-15 ani. Europa Unică este un proiect social care fost gîndit ca un “stat social” care să facă exact acelaşi lucru: să elimine diferenţele majore, să aducă la un standard de subzistenţă decent toată populaţia, păstrînd identităţile naţionale, să facă o piaţă care să fie reglată un pic mai bine decît piaţa haotică a capitalismului primitiv. În timp ce Europa de Vest se descreştinizează, statele din Europa Centrală şi de Est se recreştinizează, ca o măsură de autoapărare.

Directorul general al FMI a spus că lumea are de ales între Marea Resetare sau Marea Inversare (Marea Inversare însemnînd „mai multă sărăcie, mai multă fragmentare și mai puțin comerț”). WEF a prezentat lumii două potențiale rezultate. Primul este că Marea Resetare poate fi realizată relativ pașnic, cu națiuni care acceptă obiectivele împinse de planificatorii globali. Al doilea rezultat, avertizează, ar fi mult mai perturbator și mai dăunător. S-ar întîmpla prin țări care nu reușesc să abordeze „relele adînc înrădăcinate ale economiilor și societăților, care ar putea vedea o resetare”, impuse de șocuri violente precum conflicte și chiar revoluții.

Există doar o fereastră îngustă de oportunitate pentru Marea Resetare pe care slugile din România ale conceptului se străduiesc să o ţină larg deschisă cît mai mult timp, indiferent de consecințe.

„România are nevoie de resetare și de reconstrucție. Această pandemie ne-a afectat pe toți prin amploare și gravitate. Nu există sectoare ale economiei care să nu fi avut de suferit într-o proporție mai mare sau mai mică. Însă o abordare constructivă implică tratarea crizei și ca oportunitate, pentru a așeza România pe fundamente sănătoase. Este un uriaș pas înainte care în mod obligatoriu va trebui consolidat”, a spus Klaus Iohannis.

Marea Resetare va fi tema celei de-a 51-a reuniuni a Forumului Economic Mondial din Davos, în 2021. Agenda sa va exprima angajamentul de a orienta economia mondială spre „un viitor mai echitabil, sustenabil și rezilient.” Programul cere un „nou contract social” care să fie centrat pe egalitate rasială, justiție socială și protecția mediului. Schimbările climatice necesită din partea noastră „decarbonizarea economiei” și aducerea gîndirii și comportamentului uman „în armonie cu natura”. Scopul este construcția unor „economii mai egale, inclusive și sustenabile”. Promotorii FEM consideră că această nouă ordine mondială trebuie „urgent” implementată, subliniind că pandemia „a demonstrat nesustenabilitatea sistemului nostru actual”, căruia „îi lipsește coeziunea socială”.

Teoreticienii uită realitatea imediată și de aici, din Lumea bună a politicii globale, nu din Africa, nu din India, nu din România: aproape 24 de milioane de americani riscă să nu aibă ce mînca. Numărul a crescut cu un sfert, de la izbucnirea pandemiei de Covid-19. Cozile din fața băncilor de alimente și a cantinelor sociale sînt din ce în ce mai mari. Americanii spun că reușesc să își plătească facturile, dar nu le mai rămîn bani și pentru mîncare.

Pachetele cu mîncare includ alimente de bază precum cartofi, ceapă, ulei, făină, în total aproape 30 de kilograme de mîncare, dar și cîte un curcan. Nu se știe însă cît timp vor mai fi resurse pentru a susține atîția americani nevoiași, potrivit CBS News.

Am văzut așa ceva în Iraq-ul lui Saddam Hussein, supus sancțiunilor internaționale. Despre atingere, emoții, umanizare, nimic! Totul despre progresism, distanțare, digitalizare, transformare, tehnologizare.

KANDAHAR, PERLA COROANEI TALIBANE

BMTF, 30 dec – Confruntări armate au loc, neîntrerupt, de trei luni, în șase districte din Provincia Kandahar, avînd ca rezultat mii de familii strămutate, afirmă oficiali locali. Potrivit informațiilor, s-au făcut schimbări majore în conducerea armatei și a poliției din provincie, dar situația de securitate nu s-a îmbunătățit.

„Kandahar este pe punctul de a se prăbuși. Există corupție în Kandahar ”, a declarat Gul Ahmad Kamin, deputat.

Arghandab, Zherai, Argistan, Panjwai, Maiwand și Shah Wali Kot erau districte sigure, dar acum sînt cîmpuri de luptă, cu confruntări violente între forțele guvernamentale și talibani, au spus oficialii locali. Panjwai și Valea Kot sînt districte tradițional preferate de talibani, în care au avut loc lupte grele, periodic.

„Unii oficiali și politicieni au contactat oficialii districtului, au făcut apeluri telefonice și trupele au părăsit anumite zone și, în unele părți, au făcut unele compromisuri”, a declarat Hashim Alokozai, un senator decis să condamne corupția din structurile oficiale ale statului!

Guvernul l-a numit pe generalul Shafiqullah Rasulzai ca nou comandant al Corpului armatei Atal și pe Farid Mashal, un asistent apropiat al fostului șef de poliție, generalul Abdul Raziq, ca ofițer de securitate al sediului poliției provinciale. În urmă cu un an, general maior EMAM NAZAR era comandantul Corpului de Armată 205 din cadrul Armatei Naţionale Afghane, care în fiecare zi luptă cu forţele talibane în cele patru provincii din Sudul Afghanistanului. Corpul 205 al Armatei Naţionale Afghane şi Districtul 404 de poliţie luptă împreună pentru a respinge atacurile luptătorilor talibani şi a păstra zonele eliberate. Aceştia sînt consiliaţi de 10 militari români din cadrul TAAC-S, al căror obiectiv principal este generarea unei forte credibile în măsură să susţină reformele Guvernului afghan şi statul de drept.

„De asemenea, vor fi aduse mai multe schimbări în structurile de securitate din Kandahar, astfel încît să avem o conducere de securitate care va continua să facă treaba în mod responsabil”, a spus Hayatullah Hayat, guvernatorul Kandahar.

Oficialii locali au declarat că ciocnirile au strămutat cel puțin 6.000 de familii.

„Există 6.050 de familii care au fost strămutate în orașul Kandahar. Sînt înregistrați la Ministerul Refugiaților și Repatriării și au fost prezentați organizațiilor neguvernamentale ”, a declarat Dost Mohammad Nayab, șeful direcției refugiați și repatriere din provincie.

Kandaharul reprezintă perla coroanei pentru talibani, iar în această provincie acționează, cea mai mare parte a militarilor români dislocați în Afghanistan.

Militarii români din Afganistan care participă la operaţiunile Resolute Support ale NATO nu au misiunea de a lupta cu insurgenţii afghani, obiectivul principal al contingentului românesc dislocat în baza militară aeriană din Kandahar, dar şi din celelalte baze pe care NATO le deţine în Afghanistan fiind acela de a asigura instruirea, consilierea şi asistenţa forţelor de securitate afgane.

Principala misiune a structurii de tip batalion este securizarea unei arii de peste 300 de km pătraţi în jurul bazei de la Kandahar, indiferent că sînt angrenaţi în misiuni care implică patrularea în arie pentru interzicerea plantării de dispozitive explozive improvizate, securizarea principalului punct de acces în bază, asigurarea transportului şi protecţia echipelor de consiliere şi instruire a forţelor de securitate şi apărare afgane, majoritatea militarilor români interacţionează zi de zi cu membrii comunităţii afgane.

Situaţia de securitate în aria de operaţii rămîne, însă, deosebit de fragilă, studiile recente arătînd că talibanii au declanşat o ofensivă pe toate fronturile. Potrivit informaţiilor, luptătorii talibani sînt acum activi în 70% din Afghanistan, ofensiva declanşîndu-se în 2014, odată cu încheierea misiunii ISAF.

Aproximativ 15 milioane de persoane, jumătate din populaţia ţării, locuiesc în zone care sînt fie controlate de talibani, fie talibanii sînt prezenţi în mod deschis şi atacă în mod regulat. Aceştia au avansat, dincolo de zona tradiţională de sud, spre estul, vestul şi nordul ţării.

Talibanii au revenit în provinciile Helmand, Sangin, Musa Qala şi Nad-e Ali, din care au fost alungaţi în 2014 de către trupele ISAF. Kandaharul, fieful tradiţional al talibanilor, reprezintă pentru aceştia perla coroanei. În acest context, 600 de militari români încearcă să menţină securitatea la un nivel acceptabil, oferind o şansă la viaţă populaţiei locale.

JURNALISTĂ AFGHANĂ UCISĂ LA JALALABAD

BMTF, 10 dec – O jurnalistă de televiziune şi şoferul ei au fost asasinaţi de necunoscuţi care au deschis focul asupra maşinii lor, în provincia Nangarhar din estul Afghanistanului, au anunţat joi oficiali locali citaţi de agențiile internaționale de presă.

Cei doi au fost împuşcaţi mortal joi dimineaţa, cînd mergeau către muncă, în oraşul Jalalabad, capitala provinciei, a precizat un purtător de cuvînt al guvernatorului din Nangarhar.

Malalai Maiwand era prezentatoare de ştiri la postul privat de radio şi televiziune Enikass de circa patru ani, a declarat directorul postului, Zalmai Latifi.

Acesta a atribuit atacul „duşmanilor ţării”, menţionînd că, de-a lungul timpului, împotriva acestui post au fost adresate ameninţări cu moartea.

În 2017, mai multe persoane, între care un şofer al postului de televiziune au fost ucise într-o explozie în apropiere de sediul acestuia. În 2018, directorul canalului a fost răpit de necunoscuţi înarmaţi, dar a fost eliberat mai tîrziu.

Atacul de joi nu a fost deocamdată revendicat. În provincia afghană sunt activi atît talibanii cît şi militanţii Statului Islamic.

Conform organizaţiei Reporteri fără frontiere, Afghanistanul este una dintre cele mai periculoase ţări pentru ziarişti. În 2019, cel puţin 10 jurnalişti şi membri de personal din media au fost ucişi pe teritoriul acestei ţări. Anul precedent a fost însă şi mai sîngeros, cu 20 de reporteri şi lucrători din media ucişi în diferite atacuri violente.

Luna trecută, doi proeminenţi jurnalişti afghani şi-au pierdut viaţa în atentate cu bombă separate, în provincia sudică Helmand şi în capitala Kabul.

Pe de altă parte, cel puțin doi membri ai forțelor de securitate au fost uciși și alți trei au fost răniți în atacul taliban asupra bazei militare din districtul Andar din Ghazni, despre care relatam ieri.

Lupta a început la miezul nopții cu un sinucigaș taliban a condus spre bază un VBIED Humvee, dar a fost distrus înainte de a-și atinge ținta și apoi un număr de atacatori au început să lupte cu forțele de securitate, se spune în declarația forțelor de securitate, adăugînd că „atacul talibanilor a fost respins și au suferit și victime”.

O sursă din cadrul forțelor de securitate a declarat că ciocnirile au început la 24:00 dimineața înainte și au continuat miercuri dimineață.

Cel puțin 31 de persoane, majoritatea forțe de Securitate afghane, au fost ucise duminică într-un atac sinucigaș în provincia Ghazni, au declarat oficialii locali din domeniul sănătății.

În urmă cu zece zile, un atacator sinucigaș la volanul unui VBIED a detonat mașina capcană în apropierea unei unități de protecție publică din PD3 din Ghazni, ucigînd 31 de personae și rănind alte 24. Majoritatea victimelor erau militari, au spus oficialii.

Pacea de la Doha, pe teren

BMTF, 8 dec – O mașină capcană, VBIED, a explodat în apropierea Cartierului General al poliției din districtul Daman și a complexului guvernatorului din sudul Kandaharului, rănind peste 30 de persoane – dintre care cel puțin 22 de civili – precum și pe comandantul poliției, potrivit oficialilor locali. Districtul Daman, din Kandahar, se află în aria de responsabilitate a militarilor români dislocați în sudul Afghanistanului, în present Batalionul PF Lions Gate.

Cel puțin nouă polițiști, inclusiv comandantul Abdul Wadoud, doi angajați ai Direcției Naționale de Securitate (NDS), șapte angajați la sediul guvernatorului districtual și cel puțin alți 15 civili au fost răniți în explozie, a declarat Bahir Ahmadi, purtătorul de cuvînt al guvernatorului provincial.

Clădirea sediului poliției a fost deteriorată în explozie.

Nici un grup insurgent, inclusiv talibanii, nu și-a asumat încă responsabilitatea atentatului, însă zona este infiltrate periodic de forțele talibane.

Atacul survine după ce un atentator sinucigaș aflat la volanul unui Humvee, a fost ucis de forțele de Securitate afghane, în Districtul Zherai din Kandahar, luni după-amiază, înainte ca acesta să se detoneze la intrarea într-un complex al forțelor de Securitate.

Atacurile talibane și ale Statului Islamic au provocat sute de morți în rîndul civililor, în ultimii trei ani. În același timp, însă, și înteţirea atacurilor aeriene americane în Afghanistan în timpul mandatului lui Donald Trump a provocat o ”creştere masivă” a numărului de victime civile începînd cu 2017, potrivit unui studiu dat publicităţii luni, informează marţi AFP, preluată de Agerpres.

SUA au decis în 2017 să ridice restricţiile impuse pînă atunci forţelor americane din Afghanistan pentru întreprinderea de atacuri aeriene împotriva talibanilor, „ceea ce a dus la o creştere masivă a numărului de victime civile”, se arată în acest studiu al Institutului Watson pentru relaţii internaţionale din cadrul Universităţii Brown, statul Rhode Island.

Între 2016, ultimul an al administraţiei Obama, şi 2019, ultimul an complet al administraţiei Trump, numărul de civili ucişi în atacuri aeriene a crescut cu 330%, precizează documentul, care se bazează pe cifre ale misiunii ONU în Afghanistan.

Numai în 2019, circa 700 de civili au fost ucişi în bombardamente, cel mai ridicat bilanţ anual după 2001 şi 2002, primii ani de război în Afghanistan, potrivit studiului.

„SUA şi-au înteţit atacurile aeriene pentru că, pe de o parte, aveau mai puţine trupe pe teren, dar şi pentru că au considerat că aceasta este eficient pentru aducerea duşmanului la masa negocierilor”, a notat Neta Crawford, codirectoarea proiectului „Cost of War” de la Universitatea Brown.

Astfel, au fost mai multe bombe lansate în 2018 şi 2019 decît în vîrful prezenţei militare americane în Afghanistan în 2011, a adăugat ea.

După acordul de pace semnat între SUA şi talibani în februarie 2020, armata afghană este cea care şi-a sporit atacurile aeriene pentru a face presiuni asupra talibanilor. De atunci, forţele aeriene afghane au făcut „mai multe victime civile ca niciodată în istoria lor”, subliniază studiul.

În timpul primelor şase luni ale acestui an, 86 de civili afghani au fost ucişi şi 103 au fost răniţi în atacuri aeriene ale armatei afghane. În trimestrul trei, în timp ce guvernul afghan şi talibanii purtau negocieri la Doha, bilanţul a fost de 70 de morţi şi 90 de răniţi.

Lipsă de Securitate în Afghanistan. Populația e la capătul puterilor. Trump reduce prezența militară în Asia, după 20 de ani.

BMTF, 4 dec – După 20 de ani de prezență militară în Afghanistan, administrația republican de la Casa Albă continua reducerea numărului de militari americani cantonați în țară, în baza unui iluzoriu accord de pace semnat între Guvernul de la Kabul și Talibanii afghani.

În acest timp, violența, corupția și terorismul rămîn la cote maxime.

Joi, cel puțin 3 membri ai Direcției Naționale de Securitate (NDS) au fost uciși și 19 civili au fost răniți într-o explozie care a vizat o patrulă din orașul Gardez, au declarat oficiali locali din provincia de est.

Abdul Rahman Mangal, purtător de cuvînt al guvernatorului provincial, a declarat că o mașină-bombă care viza o patrulă comună a forțelor de securitate afghane din Gardez a explodat, lovind în plin forțele de Securitate și informații afghane.

Acesta a spus că au fost cauzate pierderi și daune majore piețelor și afacerilor din zonă.

Tot ieri, tîlhari înarmați au ucis joi un om de afaceri în districtul de poliție 1 (PD1) din Kabul și au rănit încă doi comercianți, la doi pași de Palatul Prezidențial, au declarat martori oculari, în timp ce locuitorii, obosiți de crime, au atacat agențiile de securitate afghane pentru eșecul lor de a stopa creșterea ratei criminalității.

Negustorii și martorii oculari au spus că tîlharii au reușit să scape de locul de faptei după ce l-au jefuit pe omul de afaceri.

Între timp, proprietarii de afaceri și comercianții din Kabul au organizat un protest în PD1 și au avertizat că astfel de proteste vor continua pînă cînd guvernul va asigura securitatea vieții și a bunurilor lor.

Comercianții au spus că există doar cîțiva metri distanță între PD1 și Palatul Prezidențial, cu toate acestea, poliția nu este capabilă să asigure securitatea publicului.

Comercianții au spus că, dacă guvernul nu asigură securitatea comunității de afaceri, atunci oamenii de afaceri vor fugi din țară.

KABUL: 10 EXPLOZII IED ÎN 10 ZILE

BMTF, 1 dec – Capitala afghan, Kabul, a avut parte de de 10 explozii ale unor dispositive explosive improvizate, magnetice, și un atac cu rachete, în 10 zile, între 20-30 noiembrie a.c., potrivit autorităților. Acestea au cauzat moartea a 14 persoane și rănirea a altor 70!

Au fost vizate, în special, vehicule militare, ale Poliției Naționale și cele ale Ministerului Justiției.

Pe de altă parte, cel puţin 26 de membri ai forţelor afghane de securitate au fost omorîţi într-un atentat sinucigaş cu maşină-capcană care a avut loc duminică dimineaţă la baza lor din provincia Ghazni din estul ţării, potrivit unor oficiali.

Potrivit purtătorului de cuvînt al Ministerului de Interne, Tareq Arian, atacatorul, un kamikaze, „a folosit o maşină umplută cu explozibili”, în districtul Deh Yak, la ora locală 07.30.

Ținta a fost o bază a armatei afghane.

Atentatul nu a fost revendicat pentru moment, dar provincia Ghazni este scena unor confruntări permanente între forţele afghane şi talibani.

Deşi au încetat să mai ia ca ţintă forţele americane în urma acordului dintre SUA şi talibani semnat în februarie la Doha, insurgenţii şi-au intensificat în schimb de atunci violenţele împotriva forţelor de securitate afghane.

ȘAPTE RĂNIȚI ÎN EXPLOZII, LA KABUL

BMTF, 28 nov – Cel puțin șapte persoane au fost rănite în două explozii provocate de dispositive explosive improvizate magnetice, separate, în Kabul sîmbătă dimineață, a confirmat poliția din Kabul.

Prima explozie a avut loc în jurul orei 7:10, ora locală, în zona Khair Khana din PD11 Kabul de un IED magnetic plasat pe un Land Cruiser. Patru persoane au fost rănite, a declarat poliția din Kabul într-o declarație separată.

A doua explozie a avut loc în jurul orei 7:40 în cartierul Omid-e- Sabz din PD6 din Kabul, cauzată de un IED magnetic plasat pe o mașină, a declarat poliția din Kabul într-un comunicat, adăugînd că „trei persoane au fost rănite în explozie”.

Poliția din Kabul nu a furnizat mai multe detalii despre explozii.

Nici un grup insurgent, inclusiv talibanii, nu și-a asumat responsabilitatea.

ATAC SINUCIGAȘ ÎN KANDAHAR

BMTF, 25 nov – Cel puțin șase polițiști au fost răniți miercuri dimineață într-un atac sinucigaș în provincia Kandahar, a declarat Ministerul de Interne într-un comunicat.

Incidentul s-a petrecut în orașul Aino Mina din PD11 al Kandaharului, cînd un sinucigaș a detonat un vehicul încărcat cu exploziv, se arată în comunicat.

Oficialii locali au declarat că incidentul s-a petrecut aproape de un punct de control de securitate.

Pînă în prezent, nici un grup nu și-a asumat responsabilitatea exploziei.

Ieri, alte cel puțin 17 persoane au fost ucise și alte 50 au fost rănite în două explozii în orașul Bamiyan, marți după-amiază. Oficialii locali au declarat că exploziile au avut loc într-o piață locală din orașul Bamiyan, centrul provinciei Bamiyan.

Nici un grup nu și-a revendicat pînă acum responsabilitatea pentru explozii.

Bamiyan este una dintre cele mai sigure provincii, care este vizitată de mii de turiști în fiecare an. Este pentru prima dată cînd astfel de explozii au loc în provincie.

14 RACHETE PESTE KABUL. CINCI CIVILI MORȚI!

BMTF, 21 nov – Cel puţin cinci persoane au murit şi alte 21 au fost rănite în această dimineața, într-o serie de atacuri cu rachete, în capitala afghană, Kabul, transmit agențiile de știri. 14 rachete au lovit diferite ținte din oraș, la doar o oră de la exploziile a două dispositive explosive improvizate IED în zonele Chehel Sutoon și Arzaan Qeemat. Explozia din Arzaan Qeemat a provocat un mort, în rîndul forței de Securitate, și încă trei răniți.

Atacurile, care nu au fost deocamdată revendicate, au avut loc în cel puţin patru districte din oraş, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne afghan, Tariq Arian. Rachetele au căzut în diferite părți ale Kabulului, inclusiv în zonele puternic protejate din Wazir Akbar Khan și Shahr-e-Naw.

Printre locurile vizate de atacuri sînt piaţa Sedarat, unde se află biroul vicepreşedintelui afghan Amrullah Saleh. Imagini postate pe social media arată zidurile avariate ale unui mare spital din Kabul. Rachetele au lovit în zonele Wazir Akbar Khan și Shahr-e-Naw din centrul orașului Kabul, Chahar Qala, sensul giratoriu, sensul giratoriu Gul-e-Surkh în PD4, sensul giratoriu Sedarat, drumul Spinzar în centrul orașului, în apropiere de Drumul Arhivei Naționale în PD2 și în piața Lysee Maryam și zonele familiei Panjsad din nordul Kabulului, potrivit ministerului.

De mai multe luni Afghanistanul este cuprins de un val de violenţe. Talibanii s-au angajat să nu atace zonele urbane, dar autorităţile de la Kabul au acuzat insurgenţii că au organizat mai multe atacuri în capitala afghană.

La începutul acestei săptămîni, Pentagonul a anunţat că va retrage 2.000 de soldaţi americani din Afghanistan, accelerînd astfel calendarul stabilit în cadrul acordului încheiat în februarie, la Doha, de SUA şi talibani. La rîndul său, Ministerul german apărării elaborează planuri privind retragerea tuturor trupelor sale din Afghanistan posibil în decurs de patru luni, a declarat vineri un purtător de cuvînt al ministerului de la Berlin, informează dpa.

Aceste opţiuni au fost luate în considerare înaintea deciziei din această săptămînă a preşedintelui american Donald Trump de a reduce numărul soldaţilor americani din Afghanistan la 2.500 pînă la jumătatea lunii ianuarie, a declarat purtătorul de cuvînt pentru ziarele Rheinsichen Post şi General-Anzeiger. În prezent, există aproximativ 1.250 de soldaţi germani în Afghanistan care desfăşoară programe de training pentru trupele afghane, ca parte a unei misiuni NATO.

În ultimele şase luni, talibanii au comis 53 de atentate sinucigaşe şi au declanşat 1.250 de explozii, violenţe soldate cu 1.210 morţi şi 2.500 răniţi în rîndul civililor, a adăugat Tariq Arian.

De la Vukovar la Kandahar și înapoi

Revoluția m-a găsit acasă, ca pe orice bănățean din afara Timișoarei. Venisem în învoire și eram la teatru împreună cu doi prieteni, locotenenții Bucur și Preotesoiu, pe care i-am cunoscut la „Cîntarea României”. Foc de talentați! Primul, poet pasionat de teatru, cel de-al doilea, poet și… revoluționar – s-a răzvrătit oficial într-o ședință de partid în care a cerut să se respecte statutul Partidului Comunist și prevederile Congresului al XII –lea al PCR! Era cercetat. Se simțea o tensiune în armată și nu numai. Era ca și cînd un vînt puternic urma să se iște. Îmi povesteau despre Armata a 5-cea, din care făceau parte ofițeri tineri din toată țara. Nu înțelegeam nimic!

În sala Casei de Cultură, sala teatrului, s-a vorbit de protestatarii de la Timișoara. Bucur și Preotesoiu au devenit neliniștiți. Am plecat toți trei cu un taxi, spre casă. În Triaj, am ocolit puțin pentru o confirmare. Da, era! Antenele Unității de rachete parcă înebuniseră. În acea noapte am plecat spre unitatea militară din Lugoj, unde îmi executam ultimele săptămîni de stagiu militar la școala de subofițeri. La sfîrșitul unei zile reci de octombrie, în cazarma UM 01008, din Timișoara, șeful Biroului Front, maiorul Mitroi, m-a convins să mă înscriu la acea școală. Aș fi avut concentrări mai ușoare în anii ce ar fi urmat. Camaradul meu, sergentul Dragoș Frîncu – astăzi, preot! – mi-a spus că, de fapt, ordinul venise de la comandantul Unității, lt.col. Gheorghe Borăscu, un zbir, cu uniformă impecabilă care-ți amintea de un ofițer SS.

Întors în unitate, la Lugoj, am încărcat tone de muniție în camioane pentru a contracara un atac de pe teritoriul Ungariei. Au urmat focurile de armă, deplasările cu TAB-urile la Timișoara – celebre, deja! -, asaltul asupra unității de securitate de la Lugoj, prizonierii, dezinformarea, psihoza, întoarcerea în Timișoara Liberă, paza de la PecoTim. Aceasta a fost, pentru mine, Revoluția română din 1989!

La Reșița, la începutul lui martie 1990, se năștea o lume nouă. Revoluționari, instituții noi, Garda 200, ziare… cu toții ne doream o lume mai bună. Cam, ca în Yugoslavia, ziceam eu, acolo unde, părinții mei mergeau anual și se întorceau cu blugi, gumă de mestecat, banane și ciocolată Cipi-Ripi.

În 1991 eram, deja, reporter la Ziarul Timpul și Yugoslavia dădea în clocot. Perfect, mi-am spus! Cineva trebuie să consemneze și, ar fi bine să fiu eu acela. Gheorghe Jurma, directorul ziarului, mi-a cerut o declarație pe propria răspundere, în caz că pățesc ceva să nu am pretenții financiare din partea ziarului. Nu mai auzisem așa ceva, dar am scris. Era vară. A doua zi, eram deja într-un autobuz spre Vîrșeț. Era perioada în care jumătate din Reșița se ocupa cu comerțul trans-frontalier. La Vîrșeț î-am cunoscut pe ziariștii de la Libertatea, ziarul românesc din Voivodina. Radomir Muncean mi-a rămas prieten, peste ani! În biroul lui Aleksander Putnik, corespondentul Politika Ekspress, doi colegi de la Televiziunea Novi Sad s-au oferit să mă ducă cu mașina în capitala Voivodinei. Minunat! Seara eram cazat la hotel Centar și mîncam o masă caldă. Ăsta era noroc!

A doua zi, un taximetrist s-a oferit să mă ducă la Bacika Palanka, de unde am luat un autobuz spre Baciko Novo Selo. Eram la cîțiva kilometri de Vukovar, orașul de pe malul Dunării, pe care ș-il disputau croații și sîrbii încă din 25 august. Soarele cald, ca un gălbenuș strălucea peste acoperișurile clădirilor din centru. Oamenii erau speriați și suspicioși. La Kafana, pe terasă, un individ m-a atras atenția. Era jurnalist, 100%. Jurnaliștii arată, peste tot, la fel. Poartă vestă și o geantă grea pe umăr, au o privire curioasă, mascată de o detașare de operetă. Am intrat în vorbă. Aveam 21 de ani, o vestă galbenă primită de la ACR și un rucsac de un albastru strident. David Steel era corespondent pentru o agenție de știri de care nu auzisem și locuia, în chirie, lîngă sediul Poliției Yugoslave. Eram ca picat din lună! Îmi povestea că plătea o taxă pentru fiecare informație primită de la polițiști, dar și din partea revoluționarilor croați. Am locuit trei zile în apartamentul lui Steel de pe strada Dunavska. Ziua mergeam pe malul Dunării și trăgeam cu urechea la sunetele ce păreau tiruri de arme și explozii. Pe 14 septembrie, revoluționarii croați au luat cu asalt depozitul de arme ale Armatei Yugoslave de la Sajniște, în sudul Vukovarului. Cîteva ore, aerul s-a umplut de un vuiet și tiruri de armă. Pe seară, militarii sîrbi au atacat suburbiile din sud-vestul orașului, dinspre Negoslavici. Era altceva, sunete metalice specifice șenilelor de tanc, ordine scurte, răcnite, larmă, focuri de armă. Steel mă cheamă la conferința de presă de la Sajniște. În fața cazărmii apare un autobuz verde, plin cu jurnaliști aduși de la Belgrad. La scurt timp, o Lada Breack a Televiziunii Novi Sad parchează lîngă autobuz. Liderii militari sîrbi susțin o conferință de presă în care ne spun despre multiplele asalturi ale croaților asupra depozitelor de arme ale Armatei Federale și asupra posturilor de poliție. Unele au căzut. Acum, revoluționarii croați au arme și muniții. Dintr-o clădire micuță aduc un prizonier croat, vizibil bătut. La gît purta un colier din degete, iar oficialii sîrbi ne-au asigurat că erau degete… sîrbești, tăiate de la cei uciși în Bătălia Cazărmilor. Mi-a ajuns! Experiența a fost intensă. Am plecat spre țară cu colegii de la Novi Sad, nedumerit de pasiunea cu care sîrbii și croații se omorau reciproc în intenția de a distruge o țară care m-a făcut să visez frumos în copilărie. Vukovarul a căzut pe 18 noiembrie!

Un an mai tîrziu, în 1992, într-o seară de sfîrșit de primăvară, regretații Nicolae Pîrvu și Bogdan Herzog, secretarul de redacție și directorul Radio Timișoara, al cărui corespondent devenisem, m-au chemat urgent la sediu. Urc în trenul de noapte și dimineață, la 7 eram deja în biroul de pe strada Cluj. Pleci în Transnistria, vrei?, mi-au spus. Dacă pățești ceva te facem președintele asociației handicapaților din Timișoara. Plec!

Cu Trenul foamei pînă la Iași și cu autobuzul pînă la Chișinău. Ajung la Radio Moldova unde mă așteaptă Arcadie Gherasim, Valeriu Săhărnean și Sandu Dorogan. În Radio Moldova l-am cunoscut, pentru prima dată, pe Gabriel Ionescu, corespondentul Radio România. Regretatul Eugen Preda se afla în tranșee, lîngă podul peste Nistru, urmărea cu binoclul, întreaga noapte, mișcările gardiștilor și relata fabulos în matinalul lui Paul Grigoriu. Mergeam cu un GAZ al Ministerului Apărării din Moldova, la Coșnița și pe Platoul Cocieri, în plasa Corjova din Raionul Dubăsari. Acolo se afla Grupul Răzeșii și polițiști aduși din toată Moldova care se schimbau la cîteva zile. Muniția lipsea, în livezi erau săpate tranșee, țăranii erau disperați. Seara mă întorceam la Chișinău, la Hotel Ecran, unde locuiam. Într-un astfel de drum am cunoscut-o pe Valentina Ursu, viitoare jurnalistă extrem de cunoscută pe malul Bîcului. Pe 21 iulie 1992 războiul de pe Nistru se încheia. Moldova sîngera…

Sîngera și Bosnia-Herțegovina în următorii ani. Presa occidentală a publicat, la un moment dat, fotografii cu sute de morminte ale bosniacilor uciși de sîrbi. Toți aveau cruce la cap! Am fost în zonă și am făcut propriile fotografii, împreună cu regretatul Gabi Ștefănescu. Dar, atît!

În 1999 m-am întors în spațiul ex-yugoslav, odată cu Operațiunea Forțele Aliate a NATO. Adică, cu bombardarea Serbiei, între 24 martie și 10 iunie 1999, a obiectivelor cu dublă utilizare: fabrici, centrale electrice, transformatoare, căi ferate… Clădiri superbe, construite cu dragoste şi devotament –sîrbii și muntenegrenii îşi iubesc casele –au devenit ruine. În războaiele secesioniste, beligeranții şi-au distrus ceea ce iubesc cel mai mult: casele. NATO le distruge tot ceea ce sîrbii iubesc cel mai mult: casele. 25 martie nu este o zi de primăvară, ci una de război. Ea trece, în tristețea sârbilor şi în revolta oamenilor, ca un blestem. Frunzele crude au încă pe ele fumul exploziilor. Focul mai arde. În orașele dunărene, sîrbii mîndri, pe cai albi, fac scut uman pe poduri. Degeaba! Sirenele sună. Tensiunea creşte. Aerul este puternic fîlfîit de aripa morţii. Lupta începe. Sînt bombardate, cu mare precizie, obiective din apropierea oraşului Belgrad, iar la ora 23.25 este vizat Pancevo. Locuiam, practic, într-un fost wc public din parcul central, din Pancevo, transformat în bar și, acum, în adăpost, împreună cu colegi de la Televiziunea Serbija. Mă deplasam cu ei, mîncam împreună. Erau profund și mereu revoltați. Odată cu ei, o mare parte a populaţiei Yugoslaviei. Toată lumea ştia că NATO slujește anumite interese şi, în urma spargerii bipolarității îşi caută o nouă filosofie în timp ce exodul populaţiei de etnie albaneză din Kosovo continuă. Pentru că bombardamentele şi războiul instituie nesiguranţa clipei şi a vieţii. Iar oamenii fug totdeauna din calea prăpădului, a pîrjolului. Kosovo se afla însă sub două amurguri, unul care venea din cer, celălalt, pe pămînt. Sîrbii cîntă Tamo Daleko…

23 aprilie. Sînt cam nedormit. La ora 03.00, la Novi Sad, s-au auzit zece explozii. La aceeaşi oră, uzina chimică din Lucani, un pod de la Mramor şi un depozit de carburanţi de la Bogutovac au fost ţinta aceloraşi bombardamente, ca şi alte obiective din zona Sremska Mitrovica. La ora 03.05, aviaţia NATO a lovit sediul televiziunii sîrbe din Belgrad, ca obiectiv legitim. Colegii sîrbi sînt șocați. Cu toții sîntem revoltați. Pragul fusese trecut. Jurnaliștii deveneau combatanți!

În1999, celebrul scriitor dizident, PAUL GOMA, publica la Paris, BUTELII ARUNCATE ÎN MARE, jurnal. Paul Goma publică, sub titlul AU VENIT AMERICANII, în 3 mai 1999, pag.55: „Sare din pagină corespondenţa din Belgrad semnată Mario Balint, deplasat-sponsorizat, cum sîntem înştiinţaţi. „”Nici un post de TV occidental nu a spus că majoritatea refugiaţilor care au umplut Macedonia şi Albania fug din calea bombelor NATO şi nu din cale represiunii sîrbe””. Evident, posturile de televiziune occidentale sînt cu toate mincinoase, spre deosebire de TV Koşava, proprietatea fiicei lui Miloşevici. Spre deosebire de TV Beograd, cea ascultînd te tovarăşa de viaţă a tovarăşului cu acelaşi nume. Apoi: deplasarea sponsorizată de Banatera, Rescom Reşiţa, Eurosat Bavaria Caransebeş trebuie onorată, nu? Ba bine că nu. (…) Taman aşa: Sîrbii nu numai că nu-i alungă pe Albanezi de pe pămîntul lor, unde se aflau cu cel puţin 18 secole înaintea invadatorilor slavi, dar îi roagă în genunchi să rămînă pe loc – că aşa-s ei, Sîrbii (au dovedit-o în Croaţia şi în Bosnia): buuuni…; şi ortodooocşi… ” În pagina următoare, scriitorul revine cu citatele mele din COTIDIANUL: „În p.3 cunoscutul sponsorizat Mario Balint cîntă pentru Dvs. melodia îndrăgită: „”NATO vrea să-i lasă pe sîrbi şi fără istorie””” După care, Goma îi acoperă cu invective pe toţi cei care, în presa de atunci, jurnalişti, editorialişti şi scriitori, au ţinut partea sîrbilor conduşi de „demonul-tovarăş Miloşevici”!

În 2001 eram de serviciu, în tura de știri la Radio Timișoara cînd Turnurile Gemene cădeau. Pe 12 octombrie, la Cercul military Timișoara se lansa prima carte dedicată evenimentelor de la 11 septembrie, scrisă în timp record împreună cu colegul și prietenul Raico Cornea, publicată la Editura Ancăi Augusta. Un an mai tîrziu, o vizită a ministrului apărării, Ioan Mircea Pașcu, la Timișoara îmi deschidea drumul spre Orient! Într-o zi de octombrie aterizam în Valea Arghandab din Afghanistan.

As-salamu-alaykum! Sîntem la Kandahar. Anul 1380 după Sharia, Legea islamică. E cald, deşi e numai ora 2, Zulu. Sau 8, ora României, sau 10,30, ora Afganistanului. Ora Zulu este ora de coordonare a trupelor americane din întreaga lume. Kandahar este un loc fierbinte al istoriei moderne. Fierbinte şi pentru că soarele de octombrie încălzeşte oceanul de praf la 35 de grade, ziua. Vara, aici este iadul: 50 de grade! Metalul frige şi nu poţi să-l atingi fără să capeţi o arsură urîtă. Periplul meu este în spaţiu şi timp. Spaţiul… fixat geografic pe hartă dar, nemărginit. Timpul… prelungindu-se şi răsucindu-se în spirale de sute de ani. Un loc sterp, dominat de praf şi de… nimic. Amar experiment de început de mileniu…

Ne cazăm în tabăra de tranzit, exact în spatele clădirii aeroportului, vecini cu EOD-iştii iordanieni. Cortul este uriaş, noaptea, frigul pătrunzător. Nu cred că în anii 60, textele lui Walter Lippman, un monstru sacru al presei americane, de care Casa Albă ţinea cont necondiţionat, aveau nevoie de îndemnul coranic: „citeşte”! Lippman scria, în btreacăt că, la acea dată, doar trei erau ţările lumii cu adevărat libere şi trăiau fără nici o constrîngere din afară: Cambodgia, Libanul şi Afganistanul. Peste Cambodgia s-a abătut teroarea kmerilor roşii şi a „tovarăşilor copii”, Libanul, Elveţia Orientului, ţara unde şeicii îşi trimiteau soţiile şi îşi depuneau banii s-a spulberat în ura războiului civil. Afganistanul, care nu a contractat niciodată un împrumut internaţional, condus de un rege care administra modernitatea cu linguriţa şi domnea peste supuşi mulţumiţi, mari admiratori ai filmelor indiene, dar şi a lui John Weine, care aveau în case mobilă din lemn de nuc, biblioteci uriaşe, şcoli, case luxoase în Wazir Akbar Khan, picnicuri la Paghman şi automobile Ford, a căzut pradă urii de neînţeles. La preluarea conducerii Kabulului de către Alianţa Nordului, între 1992 şi 1996, de exemplu, diferite facţiuni au emis pretenţii asupra unor părţi din oraş. Dacă mergeai din Shar-e-Nau în Kereth-Perwan, ca să cumperi ceva, riscai să fii împuşcat sau aruncat în aer de o rachetă. Practic, aveai nevoie de viză ca să treci dintr-un cartier în altul.

În 1989 am fost părtaş la Revoluţia română cu arma în mînă. Eram o gloată de ţopîrlani care tăiau frunze la cîini şi aşteptam să treacă zilele să scăpăm de disciplină şi de hainele verzi. După 12 ani, am descoperit o altă armată română. La Kandahar am întîlnit profesionişti ai războiului, mulţi dintre ei aflîndu-se la a 2-a sau a 3-a misiune de luptă. Veterani! Cei mai buni dintre cei buni! Am fost lîngă Gen. dr. Mihail Popescu, şeful Statului Major General al Armatei Române, cînd a citit Ordinul de Zi cu ocazia Zilei Armatei Române. Emoţii. I-am privit în ochi şi mi-am zis: „sînt o altă armată”! Mă simţeam legat de băieţii noştri. Senatorul Sergiu Nicolaescu, preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, spunea la Kandahar acelaşi lucru: „Am demonstrat că sîntem mai buni decît cea mai bună armată din lume”!

Ne întoarcem spre bază. La periferie zac mii de maşini dezmembrate. Transformate în piese de schimb. Afară din oraş se face cărămidă crudă. Afganii îşi reconstruiesc viaţa şi speră că va fi pace. Nu-i interesează nici de talibani, nici de „riusii”, nici de americani.

Mă întorc în Timișoara cu o grămadă de fotografii. Jeni și Mircea Tonenchi hotărăsc pe loc publicarea lor într-un album. Primul. La expoziția foto și lansare – asezonată cu carne de oaie cu mentă, nan și iaurt – directorul Radio Timișoara, Mihai Anghel, prevestea viitorul: ce urmează? Evident, Iraq-ul!

Ajutat de medici și oameni de afaceri sirieni din Timișoara, în februarie 2003 începe aventura irakiană care se încheia în 2010! Un taxi mă duce de la Damasc la Bagdad în primele zile din februarie în plină eră Saddam Hussein. Ajung la Hotel Mansour, pe malul Tigrului. Acolo îl cunosc pe Doctor, cel mai oltean dintre irakieni și pe Dragoș Tăbăran, corespondentul TVR, care mă pun în temă. Pe 6 februarie începeam relatările la RRA. Viața în Bagdad era destul de liniștită iar noi nu aveam altceva mai bun de făcut decît să o cunoaștem. Locuiam într-un hotel de stat, pe Strada Haifa, foarte aproape de viitoarea Zonă Verde – în care ajungeai făcînd stînga pe Strada Yafa – , vis-à-vis de Ministerul Informațiilor și aproape de Cinematografia iraqiană. Pe unul din geamurile camerei mele se vedea Podul Sinak scăldat în lumină. Al-Mansour era un cartier select, la Vest de Tigru, învecinat cu Kadhimiya. Peste pod, în Est, era Adhamiyah și Karadah, locuri pe care aveam să le cunosc foarte bine. Pe 8 februarie 2003, transmiteam din Baghdad: “În ciuda optimismului afişat de locuitorii Baghdadului, tonul vehement al discursului rostit aseară de preşedintele american G. W. Bush, nu mai lasă loc îndoielilor: va fi război în Iraq! Astăzi, a fost zi de rugăciune, dar şi de cumpărături. Cei cu dare de mînă au cumpărat mai multe provizii alimentare decît de obicei. S-au cumpărat, însă, în cantităţi mai mari, detergenţi şi lumînări. În urmă cu aproape o săptămînă, Guvernul iraqian a distribuit raţiile alimentare în avans, pe două luni, iar zilele acestea se pregăteşte distribuirea raţiilor pe încă trei luni.

Mîine, se aşteaptă sosirea la Baghdad a şefului inspectorilor ONU, dr. Hans Blix, şi a directorului AIEA, Mohammed El-Baradey, pentru lămurirea unor puncte din raportul ONU, considerate de Iraq a fi ambigue. Vizita celor doi înalţi oficiali se face la iniţiativa Guvernului Iraqian. Ce se ştie sigur ese că preşedintele Saddam Hussein nu se va întîlni cu inspectorii ONU, aşa cum au cerut aceştia. Preşedintele iraqian a spus că personal, este foarte ocupat, dar că toate aspectele pot fi clarificate de către consilierii săi şi reprezentanţii guvernului. Surse din cadrul Ministerului Informaţiilor cred că inspectorii ONU vor prezenta în data de 14 februarie un nou raport, în ciuda nerăbdării afişate de Washington, un atac împotriva Iraqului fiind posibil oricînd, începînd din 15 februarie”.

Dincolo de acţiunile pacifiste şi negocierile cu inspectorii internaţionali, iraqienii ştiu că va fi război. Ali Al-Saad, unul din însoţitorii mei din Baghdad, spunea că poporul iraqian este prea mic să oprească războiul. În aceste condiţii, Partidul Baas pregăteşte rezistenţa populaţiei civile. Întreprinderile de stat au plătit salariile în avans, pe şase luni, salariul mediu al unui angajat la o firmă de stat fiind de aproximativ 25.000 de dinari, adică 10 USD! Şi pensiile au fost achitate pe şase luni înainte. Astăzi a început distribuirea raţiilor alimentare pe încă trei luni, în avans. Lista unei astfel de raţii, distribuită prin cele 73.000 de centre din ţară, pe o lună, pentru o persoană, arată astfel: 2 kg de zahăr, 9 kg de făină, 2,5 kg de orez, 1,250 kg de ulei, cîte 500 g de fasole şi hummus, 300 g de ceai, sare şi două săpunuri şi 300 g de detergent. Populaţia spune că Saddam Hussein a redat poporului iraqian demnitatea. Viaţa este foarte ieftină. Energia electrică pe care o familie o consumă timp de două luni costă 1 USD. Apa, la fel. Benzina costă 2 USD/100 litri, iar o masă copioasă la un restaurant bun nu depăşeşte 2 USD. Construcţia unei vile cu 4 camere şi anexe costă, în Baghdad, 15.000 USD. Din pricina embargoului de mai bine de 10 ani, multe familii au sărăcit şi stau cu chirie în apartamente de bloc, majoritatea construite după 1991. Chiria unei vile cu 4 camere ajunge, însă, şi la 100 USD pe lună!

În acest timp, Partidul Baas a pregătit şi rezistenţa armată în marile oraşe. Fiecare familie a fost dotată cu un AK-47 şi 500 de cartuşe, iar fiecare cartier de locuinţe a primit în dotare un tun anti-aerian. De două zile, pe clădirea Ministerului Informaţiilor a fost montată o mitralieră AA.

Seara de 19 martie este caldă. Tigrul curge pe sub fereastră și luminile podului Sinak se oglindesc în apă. Noaptea, clădirea se cutremură și geamurile sar de pereți. A început! 40 de rachete de croazieră și bombe bunker buster, de 900 kg, lovesc Dara Farms, din sudul capitalei. Pun salteaua patului în dreptul ferestrei dinspre Strada Haifa și las geamul deschis spre Tigru. Mă așez pe mochetă și număr: 2… 3… 4…26 … 32… 40… Sirene și tropotul sacadat al tunurilor AA. Dimineața, bătăi puternice în ușă mă trezesc. Am ațipit. Un minut, poate. Prin fum și miros de sulf ajung la telefonul de la recepție. Președintele Radioului, Dragoș Șleuleanu îmi cerea impoerativ să părăsesc Baghdadul. Am plecat spre Damasc și, apoi spre Amman, dar aveam să revin curînd. Pe 9 aprilie, Baghdadul era cucerit de trupele americane.

1991 – sau 1989! – 2018. Yugoslavia, Transnistria, Iraq și Afghanistan. Lumi în mișcare și spulberate. Ani în care am transmis istoria în plină ebulație. De la Vukovar, cel mai vestic punct pe harta războiului personal, pînă la Kabul, cel mai estic element geografic al carierei de jurnalist de război. De la prostia naivă din 1991, la experiența din 2018, anul ultimei misiuni în Kandahar. Am fost martor la destrămarea unor lumi și crearea unor destine. O dorință? În 2022, la 20 de ani de la începutul războiului meu din Afghanistan, îmi doresc să fiu prezent, din nou, alături de militarii români și americani, ca să pot pune stiloul războiului în cui!

Ca reporter, sînt martor ocular. Daca nu sînt acolo nu pot să miros sau să simt. Cel mai important rol al unui jurnalist este să fie acolo! S-a împămîntenit o vorbă între corespondenţi, atunci cînd sîntem întrebaţi ce facem, cu ce ne ocupăm… Răspunsul este, de cele mai multe ori: „facem ceea ce facem”. Dedesuptul acestor cuvinte stau, însă, îngrijorări multiple: jurnalismul nu pregăteşte o viitoare generaţie, jurnalismul se transformă din cauza tehnologiei, jurnalismul public dispare. În România, cel puţin, asta e percepţia! Personal, am încercat să fac ceva, să sprijin confrații, să-mi pun întreaga experiență, pricepere și expertiză în scopul siguranței jurnaliștilor ce acționează în medii ostile și a decriptării informațiilor dușmănoase. NEWS IN A HOSTILE WORLD e mai mult decît un slogan, iar SECURITY NEWS & SAFETY JOURNALISM e mai mult decît o misiune asdumată.

BALINT MERCENARY TASK FORCE a fost înființată în 2005 ca un birou specializat în monitorizarea presei, producerea de analize, ştiri şi imagini din medii ostile, dar şi în vederea acordării de servicii CAT: consultanţă, analiză şi training. BMTF are în componenţă jurnalişti veterani, porofesionişti în domeniul comunicării şi securităţii, angajaţi în respectarea libertăţii de exprimare şi promovarea profesionalismului. BMTF sprijină prin toate mijloacele jurnaliştii şi lucrătorii umanitari pentru consolidarea fluxului liber de informaţii credibile şi nemanipulate. Pentru acest deziderat asigurăm transferul de cunoştinţe şi abilităţi elevilor, studenţilor şi jurnaliştilor, organizaţiilor care operează în medii ostile violente sau repressive. Scopul nostru este de a ajuta aceste personae să poată lua deciziile cele mai bune pentru propria lor Securitate. Se urmăreşte sporirea capacităţii jurnaliştilor de a lua decizii, nu substituirea acesteia. De 15 ani!

La mulți ani, nouă!

PACE ÎN AFGHANISTAN: 21 DE MORȚI ÎN TREI ZILE!

BMTF, 19 noi – Cel puțin șapte civili, inclusiv femei și copii, au fost uciși și alți șase au fost răniți într-un atac cu mortiere, „taliban”, în orașul Kunduz din nord-estul miercuri seară, a declarat Ministerul Apărării (MD) într-un comunicat.

Incidentul s-a petrecut în zona Taloka din orașul Kunduz, unde o bombă de mortier a lovit „case civile”, se arată în comunicat.

În ultimele zile, districtul Dasht-e-Archi și orașul Kunduz sînt martorii unor ciocniri grele între forțele de securitate afghane și talibani.

Doi soldați ai ANA au fost uciși și alți patru au fost răniți într-un atac taliban asupra unui avanpost de securitate din provincia nordică Baghlan, marți seara, au declarat surse de securitate.

Atacul a avut loc asupra unui avanpost al armatei în zona Saif Khan din orașul Pul-e-Khumri, centrul Baghlanului, au spus sursele.

Sursele au declarat că „talibanii au incendiat un vehicul al armatei și au luat în captivitate cinci soldați”.

Oficialii locali din domeniul sănătății au declarat că șase răniți au fost duși la spitalul Baghlan în urma atacului.

Cel puțin 12 membri ai poliției locale afghane au fost uciși și alți 10 au fost răniți într-un atac taliban în provincia Badakhshan din nord-estul luni seară, a declarat marți o sursă de securitate.

Sursa a declarat că talibanii au atacat luni un avanpost de securitate din districtul Jurm, provincia Badakhshan, iar patru membri ai poliției locale au fost luați captivi de militanți.

„Talibanii au incendiat două vehicule militare și au luat echipament militar în avanpost”, a spus sursa.

Dar poliția din Badakhshan a declarat că cel puțin 10 membri ai forțelor de securitate au fost fie uciși, fie răniți în urma atacului.

Poliția a spus că atacul talibanilor a fost „respins” de forțele de securitate.

Talibanii și-au asumat responsabilitatea pentru atac

Violența rămîne ridicată în țară, în ciuda eforturilor continue de pace de la Doha. Oficialii afghani și străini au declarat că nivelul de violență din țară este inacceptabil.

Și totuși, Administrația Trump a anunțat retragerea totală a trupelor americane din Afghanistan și Iraq, în ciuda protestelor aliaților săi.

NATO îşi menţine angajamentul faţă de misiunea în Afghanistan, în ciuda anunţului privind reducerea efectivelor americane la nivelul de 2.500 înainte de jumătatea lui ianuarie 2021, a anunţat miercuri purtătoarea de cuvînt a alianţei, Oana Lungescu.

NATO îşi va continua misiunea de instruire, consiliere şi asistenţă pentru forţele de securitate afghane. Ne menţinem de asemenea angajamentul de finanţare a acestora până în 2024, a afirmat Lungescu.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ţinut legătura cu Statele Unite şi ceilalţi aliaţi, se mai arată în declaraţie.

Stoltenberg avertizase deja despre retragerea militară prematură, avertizînd că Afghanistanul ar putea redeveni o platformă pentru teroriştii internaţionali care atacă ţări occidentale.

Secretarul american interimar al apărării, Christopher Miller, a anunţat marţi că din Iraq şi Afghanistan vor fi retraşi cîte 2.500 de soldaţi. Conform presei americane, în prezent Statele Unite au circa 4.500 de militari în Afghanistan şi 3.000 în Iraq.

Preşedintele Donald Trump a promis încetarea angajamentelor împovărătoare în străinătate şi a implicării SUA în aşa-numite războaie fără sfîrşit. Forţele americane sînt prezente în Afghanistan din 2001, cînd au invadat ţara în urma atacurilor de la 11 septembrie. NATO şi-a asumat conducerea eforturilor internaţionale de securitate în Afghanistan din 2003.

Anul acesta, Washingtonul a ajuns la un acord cu talibanii privind retragerea cu anumite condiţii a militarilor americani în 2021, după 19 ani de război.

CRONICA UNEI ZILE DE 11 NOIEMBRIE

BMTF, 11 nov – Cel puțin patru membri ai forțelor de securitate afghan au fost uciși în două atacuri separate în Kabul în ultimele 12 ore. Unul dintre incidente a avut loc marți seara, în zona Qala-e-Wazir, din Kabul, potrivit poliției locale.

Doi membri ai forțelor de poliție au fost uciși și încă unul a fost rănit într-o explozie de IED, miercuri dimineață, a declarat poliția din Kabul într-un comunicat. Incidentul s-a petrecut în jurul orei 06:30 în zona Lab-e-Jar din PD11 din Kabul.

Nici un grup nu și-a asumat responsabilitatea pentru atac.

Între timp, poliția din Kabul a mai informat că doi membri ai armatei afghane au fost uciși, marți seara, într-un atac de către oameni armați necunoscuți în zona Qala-e-Wazir din Kabul.

Violența a rămas la cote înalte în țară, în ciuda compromisurilor și eforturilor de pace ale guvernului și ale aliaților săi internaționali.

Pe de altă parte, doi militari afghani și-au pierdut viața, în urma prăbușirii unui elicopter military. Accidentul elicopterului MI-17 al armatei afghane s-a prăbușit din cauza unor „probleme tehnice” în districtul Hisarak din estul provinciei Nangarhar, marți seara, omorînd două persoane, inclusiv un polițist, și rănind încă două, a declarat Ministerul Apărării (MD) într-un comunicat.

Incidentul s-a petrecut în jurul orei 12:00, ora locală, cînd elicopterul decola din Hisarak, se spune în declarație.

MoD nu a furnizat mai multe detalii despre incident.

Zi tristă, astăzi, și pentru militarii români dislocați în Teatrul de Operații Afghanistan. La 11 noiembrie 2003, sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi a căzut la datorie în teatrul de operaţii din Afghanistan.

Camaradul nostru a fost împuşcat, în urma unui atac asupra transportorului amfibiu blindat în care se afla, în timpul desfăşurării unei misiuni.

Pentru faptele sale de arme, sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, cu însemn de război.

În memoria lui şi a camarazilor căzuţi în teatrele de operaţii, ziua de 11 noiembrie a fost declarată “Ziua Veteranilor din teatrele de operaţii”. Este ziua în care onorăm faptele de vitejie ale colegilor noștri, veterani ai teatrelor de operații, cei care, prin curajul și tenacitatea dovedite în misiuni, în cele mai fierbinți zone ale lumii, au făcut ca Armata României să fie apreciată pretutindeni.

Astăzi, în semn de respect şi preţuire, camarazii de arme vor da onorul tuturor eroilor căzuţi în teatrele de operaţii, prin desfăşurarea unor ceremonii militare la mormintele acestora.

Aproximativ 50.000 de militari români au fost rotiți, în ultimele decenii, în misiuni internaționale în cele mai dure războaie ale zilelelor noastre.

În acest moment, peste 1.300 de militari sînt la datorie în misiuni externe.

De-a lungul anilor, 30 de militari au făcut sacrificiul suprem şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

Ziua Veteranilor a fost instituită prin Legea nr.150/2014, privind modificarea şi completarea OUG nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celor decedaţi.

Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei – intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11.00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Semnificaţia acestei zile pentru Armata României este legată şi de faptul că, pe data de 11 noiembrie 2003, a căzut la datorie sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar român decedat în teatrul de operaţii din Afghanistan.

CINSTE ŞI ONOARE MEMORIEI LOR!

JURNALIST AFGHAN UCIS ÎN ACEASTĂ DIMINEAȚĂ

BMTF, 7 NOV – Un cunoscut jurnalist afghan, Yama Siawush, a fost ucis sîmbătă la Kabul într-un atentat cu bombă care a făcut alte două victime, a confirmat poliţia afghană.

Conform purtătorului de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdaws Farmarz, o bombă magnetică plasată pe un vehicul a explodat într-un district din capitală, omorînd trei civili, printre care şi jurnalistul Yama Siawush.

Postul local de televiziune TOLOnews, pentru care a lucrat jurnalistul, a confirmat decesul acestuia, citînd membri ai familiei.

Moartea lui Siawus a declanşat reacţii de revoltă pe reţelele sociale afghane, mulţi activişti şi jurnalişti condamnînd atentatul.

În cariera sa, Siawush a prezentat buletine de ştiri şi a moderat emisiuni politice precum Fara Khabar (Dincolo de ştiri) la TOLOnews. El era cunoscut pentru întrebările dure puse invitaţilor şi pentru criticarea corupţiei şi altor nereguli ale guvernului.

Atentatul nu a fost revendicat deocamdată.

Afghanistanul este una din ţările cele mai periculoase pentru jurnalişti. Potrivit unei organizaţii de sprijin al media locale (NAI), cel puţin zece jurnalişti şi alţi angajaţi media au fost ucişi în 2019.

Cel mai negru an din acest punct de vedere a fost 2018, cînd 20 de reporteri şi alţi angajaţi de presă au fost ucişi în diferite incidente violente în Afghanistan.

Pe de altă parte, comandantul armatei afghane, generalul Mohammad Yasin Zia, a declarat vineri că Forțele Naționale Afghane de Apărare și Securitate (ANDSF) au preluat districtul Arghandab din sudul provinciei Kandahar de la talibani, la cîteva zile după ce grupul de luptători talibani a atacat unele zone din district.

Zia a declarat pentru TOLOnews că cel puțin 200 de militanți talibani au fost uciși în operațiunea împotriva grupului din district.

Arghandab este unul dintre cele mai apropiate suburbii de orașul Kandahar, centrul provinciei. A fost, de asemenea, unul dintre cele mai sigure districte din sud, înainte ca talibanii să lanseze o ofensivă în urmă cu două săptămîni.

Cu toate acestea, forțele de securitate au declarat că civilii care au fost strămutați din casele lor se confruntă cu unele probleme din cauza minelor terestre plantate de insurgenți.

În ciuda eșecului talibanilor în Arghandab, Panjwai și Zherai, Kandaharul se confruntă, în continuare, cu amenințări iminente din partea talibanilor.

22 de morți la Kabul

BMTF, 3 nov – Gruparea Statul Islamic (SI) a revendicat responsabilitatea pentru atacul de luni de la Universitatea din Kabul, soldat cu 22 de morţi, în majoritate studenţi, şi 22 de răniţi, relatează Agerpres.

Gruparea teroristă susţine că doi dintre combatanţii săi au pătruns în campusul universităţii, unde se desfăşura o ceremonie de absolvire pentru judecători şi anchetatori, potrivit agenţiei de ştiri Amaq legată de SI. Ambii combatanţi ai săi au fost ucişi, potrivit grupării.

Guvernul afghan a informat pe de altă parte că au existat trei atacatori.

„Trei atacatori sînt implicaţi. Unul dintre ei a detonat încărcătura pe care o purta asupra lui la începutul atacului, iar doi au fost împuşcaţi mortal de forţele de securitate”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Tariq Arian.

Purtătorul de cuvînt al poliţiei din Kabul, Ferdaws Faramerz, a declarat pentru AFP că majoritatea celor ucişi erau studenţi.

În acelaşi timp, un purtător de cuvînt al Ministerului Învăţământului Superior a afirmat anterior că atacul a fost lansat cînd responsabili ai guvernului au ajuns în campus pentru a inaugura un tîrg de carte iranian.

ATACURI TALIBANE ÎN 22 DE PROVINCII ÎN 24 DE ORE

BMTF, 28 oct – Talibanii au organizat atacuri și alte „activități violente” în cel puțin 22 de provincii în ultimele 24 de ore, a declarat Ministerul Apărării de la Kabul, perspectivele de a pune capăt conflictului din țară rămînînd incerte.

Talibanii au organizat atacuri asupra avanposturilor de securitate (FOB) și a punctelor de control ale forțelor de securitate afghane din 22 de provincii în ultimele 24 de ore, dar curajoșii membri ai Forțelor Naționale Afghane de Securitate și Apărare au respins toate atacurile. Forțele de securitate au provocat pierderi grele insurgenților ”, a declarat Rohullah Ahmadzai, un purtător de cuvînt al Ministerului Apărării.

Referindu-se la violența talibanilor, ministrul interimar al afacerilor interne, Massoud Andarabi, a declarat că talibanii pierd oportunitatea oferită de poporul afghan pentru pace.”Aceste atacuri pe care talibanii le-au lansat în Afghanistan indică faptul că talibanii nu folosesc oportunitatea pe care le-o oferă poporul din Afghanistan pentru pace și reconciliere”, a spus Andarabi.

Parlamentarii afghani au avertizat că violența continuă a părților în conflict va afecta eforturile de pace afghane în curs. „Din păcate, atacurile sporite schimbă speranțele oamenilor în dezamăgire”, a declarat Gul Ahmad Noorzad, deputat.

Dar un purtător de cuvînt al talibanilor a spus că „niciodată” forțele talibane nu și-au luat angajamentul de a opri lupta împotriva forțelor de securitate afghane!

Mai multe zone din districtele Nawa și Nad Ali, din sudul provinciei Helmand, au fost eliberate de talibani, într-o operațiune aflată în desfășurare, de către forțele afghane, a declarat miercuri Ministerul Apărării.

Operațiunea a fost lansată luni în districtele Nad Ali și Nawa, precum și în orașul Lashkargah, centrul Helmand-ului, pentru a relua zonele recuperate de talibani în urmă cu două săptămîni, se arată într-o declarație a Ministerului Apărării.

„Peste 100 de luptători talibani au fost uciși și răniți în operațiune”, a spus ministerul.

MASACRU LA KABUL

BMTF, 26 oct – Trei civili au fost răniți, în această dimineață, în jurul orei 7:35, ora locală, la Kabul, în explozia unei bombe magnetice, în Haji Nabi Township, PD6, la trecerea unei Toyota Land Cruiser Prado, informează sursele noastre locale.

Incidentul are loc la mai puțin de 24 de ore de la un atac sinucigaș. Cel puţin 24 de oameni, inclusiv adolescenţi, au fost ucişi într-un atentat sinucigaş produs la sfîrșitul acestei săptămîni într-un centru de învăţămînt din capitala afghană Kabul, au anunţat oficiali afghani citaţi de Reuters, scrie Agerpres.

Atacatorul şi-a detonat încărcăturile explozive pe stradă, în faţa centrului Kawsar-e Danish din vestul capitalei afghane, a precizat un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne.

Majoritatea victimelor sînt tineri cu vârsta între 15 şi 26 de ani. Alte 57 de persoane au fost rănite în atac, a menţionat ministerul.

Atacul a fost revendicat de Statul Islamic într-un comunicat difuzat pe Instagram, fără însă a aduce dovezi în acest sens.

Un purtător de cuvînt al talibanilor a respins implicarea acestora în atentat, într-un mesaj postat pe Twitter.

Atacul, condamnat de NATO şi de guvernul afghan, a survenit într-o zonă locuită în mare parte de comunitatea şiită din Afghanistan, minoritate care a fost în trecut ţinta mai multor atacuri din partea unor grupări cum este şi Statul Islamic.

Zeci de tineri au fost ucişi în aceeaşi zonă din Kabul în 2018, într-un alt atentat asupra unui centru educaţional, iar în mai 24 de oameni, inclusiv mame şi bebeluşi, au murit într-un atac la o maternitate.

Emisarul special al SUA pentru Afghanistan, Zalmay Khalilzad, a făcut apel pe Twitter la îngrădirea violenţelor şi accelerarea procesului de pace, evocînd o intensificare a violenţelor în ultimele săptămîni, inclusiv concluzia Comisiei independente pentru drepturile omului din Afghanistan conform căreia un raid aerian al guvernului afghan s-a soldat cu moartea a 12 copii.

20 de militari ai ANA uciși într-un atac taliban în Nimroz

BMTF, 23 oct – Cel puțin 20 de membri ai Armatei Naționale Afghane (ANA) au fost uciși joi seară într-un atac taliban asupra avanpostului (FOB) lor din districtul Khashrod, provincia Nimroz, a declarat Jalil Ahmad Watandost, guvernatorul districtului Khashrod, potrivit surselor noastre din capital afghan.

Guvernatorul districtului a spus că alți șase militari afghani au fost luați ostatici de talibani.

Oficialul nu a furnizat mai multe detalii despre atac. Fotografiile de pe rețelele de socializare îi arată pe unii dintre soldații care ar fi fost luați ostatici de talibani.

Ministerul Apărării nu a comentat pînă acum incidentul.

Acest nou atac împotriva forțelor de securitate afghane are loc pe fondul unei creșteri accentuate a violenței în toată țara, în ciuda negocierilor de pace în curs de desfășurare la Doha.

Joi, Ministerul Apărării din Afghanistan a comunicat că militanții talibani și-au extins atacurile în 24 de provincii în ultimele 24 de ore, inclusiv Takhar, Helmand, Uruzgan, Kunduz, Baghlan, Laghman, Paktia, Paktika, Ghazni, Logar, Maidan Wardak, Kandahar , Provinciile Zabul, Herat, Farah, Badghis, Faryab, Sar-e-Pul și Badakhshan.

Potrivit Ministerului Apărării, cel puțin patru civili au fost uciși și alți 10 au fost răniți într-un atac cu mortier, în nordul provinciei Faryab, joi dimineață. În jurul orei 11:00, ora locală, o bombă de aruncător a aterizat într-o piață din districtul Shareen Tagab din provincie.

Talibanii au distrus miercuri un pilon electric care aduce energie în provincia Herat, a declarat într-un comunicat biroul Da Afghanistan Breshna Sherkat (DABS) din Herat.

Incidentul a avut loc miercuri seara în satul Kalat-e-Ghazi din districtul Ghoryan. Talibanii au distrus un pilon care importă electricitate din Iran în Herat, se arată în raport.

Șeful adjunct al poliției din Takhar, Raz Mohammad Doorandish, și aproape 50 de membri ai forțelor de securitate au fost uciși marți seara în ciocniri cu talibanii din provincie, au declarat miercuri oficialii locali. „47 de persoane (membri ai forțelor de securitate) au fost ucise, iar alte trei sau patru au fost rănite”, a declarat Amir Mohammad Khaksar, deputat de Takhar, adăugând că „victimele vor crește”.

47 de morți și zeci de răniți, între care doi militari români, ieri, în Afghanistan.

BMTF, 22 oct – Doi militari din cadrul Batalionului 191 Protecția Forței „Golden Lions”, din Arad, au fost răniți miercuri, 21 octombrie, în Afghanistan, în jurul orei 19:32, ora României, în timpul unei misiuni de patrulare în zona de responsabilitate, în urma unui atac cu dispozitiv exploziv improvizat, transmite MapN, într-un comunicat.

Militarii români se deplasau cu un convoi de autovehicule MRAP (Mine Resistant Ambush Protected / autovehicule rezistente la mine și protejate împotriva ambuscadelor), în regiunea Kandahar. Dispozitivul exploziv s-a declanșat la trecerea ultimului autovehicul din coloană. În urma exploziei, au fost răniți sergentul Adrian Ioan Czifrak și caporalul clasa a II-a Iosif Ioan Reman.

Militarii din patrulă au aplicat procedurile standard prevăzute de regulile de angajare, asigurând zona și acționând de urgență pentru acordarea primului ajutor militarilor răniți și evacuarea întregului echipaj al vehiculului afectat de explozie către Spitalul Militar ROL-2 din Baza Aeriană Kandahar, unde cei doi militari răniți, aflați în stare stabilă, beneficiază de tratament medical de specialitate. Ceilalți trei membri ai echipajului sunt evaluați medical, conform cerințelor standard aplicabile în aceste situații.

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, sunt în legătură permanentă cu comanda Batalionului 191 Protecția Forței și urmăresc evoluția stării de sănătate a militarilor răniți.

Militarii arădeni au fost dislocați în teatrul de operații din Afghanistan în luna august, pentru o misiune de șase luni.

* * *

Tot ieri, 47 de membri ai forței de securitate au fost uciși în luptele de la Takhar, între care 20 de operatori ai FOS afghane. Luptele au început cu atacurile talibanilor asupra forțelor de securitate din satul Masjid-e-Safid din districtul Baharak, potrivit oficialilor locali. Baharak este la aproximativ 15 km distanță de capitala Takhar.

Cîteva ore mai tîrziu, doisprezece copii au fost ucişi şi alţi cîţiva răniţi într-un raid aerian împotriva unei moschei în provincia Takhar din nordul Afghanistanului, Atacul aerian a avut loc după-amiază în districtul Baharak, unde luptători talibani omorîseră în cursul dimineţii peste 40 de membri ai forţelor de securitate afghan.

Un avion a bombardat moscheea după ce s-a primit informaţia că luptători talibani care fuseseră implicaţi cu cîteva ore mai devreme într-un atac sîngeros asupra forţelor de securitate erau ascunşi în moschee, a explicat Afzali. În realitate însă, talibanii plecaseră deja din moschee, au indicat Afzali şi o altă sursă de securitate.