BMTF, 8 dec. – Presa internaţională acordă spaţii largi summitului online Biden-Putin, scrie în revista presei, Agenţia RADOR. Corriere della Sera reaminteşte că videoconferinţa survine într-un moment când relaţiile dintre SUA şi Rusia au atins un nivel scăzut fără precedent, în special din cauza Ucrainei. Preşedintele ucrainean, Volodymyr Zelenski, vrea ca ţara sa să intre în NATO, o ipoteză pur şi simplu inacceptabilă pentru Putin. Liderul rus vine la discuţii după ce a masat 175.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina; Biden, în schimb, are susţinerea celor patru mari ţări europene, precizează Corriere della Sera. Washington Post notează la rândul său că oficialii ucraineni nu au aşteptări prea mari legate de discuţiile Biden-Putin, dar speră ca preşedintele american să îşi declare sprijinul faţă de Ucraina.

Publicaţia ucraineană Korrespondent citează o declaraţie a ministrului apărării de la Kiev, Oleksi Reznikov, potrivit căreia, în cazul unei invazii ruse a Ucrainei, va avea loc un „masacru sângeros”, însă a subliniat că partea ucraineană are nevoie doar de arme din străinătate, nu şi de militari. “Opţiunile omnului Biden sunt limitate”, reaminteşte Le Monde. „Liderul de la Casa Albă nu doreşte să trimită trupe americane în luptă în numele Ucrainei”.

Presa internaţională urmăreşte tranziţia politică de la Berlin, punând reflectoarele pe succesorul Angelei Merkel. „Olaf Scholz, un cancelar care transmite încredere”, titrează Le Monde, care reaminteşte că, deşi prea puţin îndrăgit chiar în propria familie politică, acest pragmatic a reuşit să seducă alegătorii cu sobrietatea sa. De parcă nimeni nu şi-ar fi imaginat un destin naţional pentru cel care a fost membru al Bundestagului practic fără întrerupere, din 1998 până în 2011, de două ori ministru federal (al muncii, din 2007 până în 2009, şi al finanţelor, din 2018) şi primar al oraşului Hamburg (2011-2018), al doilea cel mai populat oraş german. „Germania se dotează cu un guvern ferm proeuropean”, observă o altă publicaţie franceză, Les Echos, care crede că alegerea lui Scholz reprezintă un motiv de optimism pentru Franţa. Provocările care aşteaptă noul guvern – format din opt femei şi opt bărbaţi – sunt imense. Depăşirea pandemiei, accelerarea tranziţiei energetice fără a pune la pământ motorul industrial german sau a spori decalajele de bogăţie, prevenirea unui nou val de refugiaţi la porţile UE, rezolvarea confruntării cu Rusia referitor la Ucraina, regândirea relaţiei cu China, redefinirea politicii de apărare. Rareori a avut un guvern german sarcini atât de importante de rezolvat simultan”, remarcă Les Echos.

Umbra corupţiei bântuie în continuare estul Europei. „Nici o ţară din Europa nu este curată. Niciuna”. Sub acest titlu, ziarul elveţian Neue Zurcher Zeitung publică un amplu interviu cu şefa Parchetului European, Laura Kövesi. „În prezent, mulţi bani ajung în sectorul sănătăţii şi riscul de fraudă este mare. Guvernele nu anunţă concursuri de licitaţii publice. Nu există suficient control, nu există transparenţă”, a spus şefa Parchetului European.