Etichetă: ATENTAT

DOSTUM – 9 VIEŢI

BMTF, 31 mar – Vicepreşedintele afghan Abdul Rashid Dostum a scăpat nevătămat sîmbătă după un atac în care unul din bodyguarzii săi a fost ucis, iar alţi doi răniţi, transmite Reuters, preluată e Agerpres. Atacatorii au organizat o ambuscadă pe traseul convoiului lui Dostum, pe drumul de la Mazar-i-Sharif către provincia Jawzjan din nordul Afghanistanului, a anunţat un purtător de cuvînt al partidului vicepreşedintelui. Generalul Dostum aflase despre planurile de atac, dar a decis să se deplaseze şi în aceste condiţii, a adăugat aceeaşi sursă.

Atentatul, revendicat de talibani, a fost al doilea atentat la viaţa vicepreşedintelui, după ce a revenit în ţară anul trecut. Printr-un mesaj pe Twitter un purtător de cuvînt taliban susţine că au ucis patru gărzi de corp şi au rănit şase.

În urmă cu opt luni, vicepreşedintele a supravieţuit unui atac sinucigaş cu bombă pe aeroportul din Kabul, la întoarcerea în Afghanistan după un an de exil în Turcia, în urma acuzaţiilor că şi-a torturat un adversar politic şi a presiunilor donatorilor internaţionali, inclusiv ale Statelor Unite. Statul Islamic şi-a asumat atacul respectiv, despre care site-ul nostru a relatat la acel moment.

După revenirea în ţară, Dostum – al cărui partid, Junbish, este susţinut în special de conaţionalii săi uzbeci – s-a alăturat echipei lui Abdullah Abdullah, şef al executivului afghan şi candidat la alegerile prezidenţiale programate în 28 septembrie.

Generalul Abdul Rashid Dostum, un războinic temut din nordul Afghanistanului şi primul vicepreşedinte al ţării, s-a aflat sîmbătă la Mazar-e-Sharif.

Partidul politic pe care la fondat, Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan, este, în ciuda numelui său, unul dintre partidele laice ale țării. Cu toate acestea, mulți dintre comandanții militari ai lui Dostum luptă acum alături de Statului Islamic și talibani chiar în fortificațiile din nord-vestul țării folosite chiar de Dostum!

Sub ocupația sovietică, în anii 1980, miliţiile lui Dostum şi-au extins treptat controlul de la un cîmp gazeifer pînă la exploatațiiile din nordul Afghanistanului. Rețeaua sa a fost în cele din urmă integrată în forțele armate, dar legăturile sale personale cu comandanții lui s-au păstrat, aceștia rămînînd loiali generalului indiferent de instituțiile în care au fost integrați! Astfel, cînd armata sovietică a părăsit Afghanistanul, generalul Dostum și comandanții săi s-au dezlănțuit, în 1992, împotriva reprezentanților guvernului sovietic și a colaboratorilor lor.

Ani de zile, pînă la momentul 11 septembrie, Dostum a locuit în Pakistan, mai ales în zona tribală pashtună. Gruparea sa militară, odată puternică, se dispersase. Statele Unite, care nu doreau să trimită un număr mare de trupe de sol, în invazia din 2001, au găsit un aliat entuziast în Dostum! Cu gențile doldora de dolari, SUA a remobilizat rapid luptătorii din nordul Afghanistanului pentru un nou război împotriva talibanilor. Odată ce talibanii au fost înlăturați de la putere, militiile lui Dostum au fost integrate, așa cum au fost în anii 1980, în armată, sau cel puțin în forțele anti-talibane de securitate, în absența unei armate naționale afghane la ora aceea. Și de data aceasta, oamenii lui Dostum au rămas, însă, loiali față de el, nu față de Ministerul Apărării de la Kabul.

În anii de după căderea talibanilor, accesul la resurse financiare s-a redus treptat pentru Dostum. El a fost extrem de nepopular în Kabul, iar cînd forțele militare afghane au fost demobilizate, din 2003 pînă în 2005, pentru a face loc unei armate noi, ANA, mai profesionistă, mulți dintre comandanții săi și-au găsit mai greu locuri de muncă, în comparație cu cei din alte facțiuni, chiar dacă Mișcarea Islamică Națională din Afghanistan era bine reprezentată atît în administrațiile locale din Faryab, cît și în administrațiile locale din Jowzjan. Mulți luptători nu au avut altă opțiune decît să meargă acasă și să aștepte vremuri mai bune.

Și acestea au venit odată cu reluarea ofensivei talibanilor în nordul Afghanistanului, începînd cu anul 2008. Obligați să recruteze luptători și din alte etnii, din afara bazei lor pashtune, talibanii au găsit recruți în rîndul studenților arabi din madrasse dar și foști luptători împotriva talibanilor din anii 1990, între aceștia, mulți dintre membrii grupării lui Dostum, chiar comandanți fără ocupație, acum! În întreaga țară, comandanți și ai altor facțiuni, rămași fără mijloace de subzistență după demobilizare, urmau o cale similară. Deși evaluarea cifrelor este dificilă, este rezonabil să presupunem că, în fiecare provincie cu prezență talibană, unii, dacă nu mulți, comandanți insurgenți au făcut parte, la un moment dat, după 2001, din forțele pro-guvernamentale.

După alegerile prezidențiale din 2014 conturile fluctuante ale lui Dostum fac o nouă întoarcere spre bine. Dostum s-a aflat pe lista lui Ashraf Ghani și, cînd Ghani a devenit președinte, Dostum a devenit primul vicepreședinte! Acest lucru i-a dat ocazia de a recupera în sfera sa de influență polițiștii și auxiliarii locali, plătiți de stat, foști membrii ai partidului său. În 2015, aflat în vizită în provincia Jowzjan, generalul, acum prim-vicepreședinte al Afghanistanului, a anunțat remobilizarea a mii de comandanți și luptători în „Grupuri populare” pentru a lupta împotriva talibanilor în Faryab și Sar-i-Pul, învecinat. Mulți dintre cei recuperați, la arme, erau luptători și unii comandanți care au rămas fără venituri după eforturile Coaliției conduse de SUA, de dezarmare, demobilizare și reintegrare, cu un deceniu mai devreme!

Pentru că Dostum a cerut mai multe funcții pentru oamenii săi, amenințînd chiar cu folosirea forței, președintele Ghani l-a îndepărtat, treptat, în ciuda sprijinului esențial jucat de acesta în campania electorală prezidențială. În luna mai a acestui an, 2017, Dostum a plecat din Afghanistan, pe motiv de tratament medical, și nu s-a mai întors. El a fost acuzat că împreună cu oamenii săi au atăcat un rival la sfîrșitul anului 2016.

În absența lui Dostum, finanțarea pentru comandanții mobilizați de el să lupte împotriva talibanilor în Faryab, în 2015 și 2016, s-a oprit, din nou. Mulți dintre aceștia au trecut deja de partea talibanilor, cu care se luptau acum un an, contribuind la creșterea puterii acestora în provinciile de nord, potrivit localnicilor din Faryab, intervievați pentru raportul USIP. În cinci din districtele Faryab, foștii comandanți ai lui Dostum luptă acum în rîndurile talibanilor. În Qaysar, de exemplu, Mohammad Zaman, un binecunoscut fost comandant al Mișcării Islamice din zonă, luptă acum de partea insurgenței. În luna iunie a acestui an, în centrul districtului Kohistan Lolash, 130 de comandanți și luptători ai fostului general, rămași luni de zile cu salariile neplătite, s-au găsit fără sprijin împotriva unui inamic care cîștigă teren. În cele din urmă, au renunțat și au schimbat părțile! Comandantul Mohammad Ashraf din districtul Almar a condus un grup al Miliției Populare timp de un an și jumătate. Rămași fără salarii timp de șase luni, el și luptătorii săi au decis să se alăture talibanilor. Acum se numește Mullah Așraf!

ATAC SINUCIGAŞ LA JALALABAD

BMTF, 6 martie – Cel puțin 16 angajați ai unei companii de construcţii și cinci atacatori au fost uciși, alți patru angajați ai companiei au fost răniți și transportați la spital în stare critică, în urma unui atac, astăzi, la Jalalabad. Pînă acum, nici o grupare insurgentă nu a revendicat atacul.

Un atac sinucigaş urmat de schimburi de focuri a avut loc miercuri în Jalalabad, în estul Afghanistanului, a anunţat un oficial al provinciei Nangarhar. Atacul a vizat o companie privată în apropiere de aeroport, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Doi kamikaze şi-au detonat vestele cu explozibili, iar alţi doi au fost ucişi de forţele de securitate”, a declarat purtătorul de cuvînt al provinciei, Attaullah Khogyani, adăugînd că forţe speciale afghane au fost desfăşurate la faţa locului.

Jalalabad este capitala provinciei Nangarhar, situată la granița dintre Afghanistan și Pakistan.

Un jurnalist AFP aflat în zonă a confirmat exploziile. Atacul nu a fost revendicat încă şi survine în momentul în care Statele Unite şi talibanii poartă negocieri de pace la Doha de săptămîna trecută pentru a încerca să pună capăt conflictului care afectează Afghanistanul de aproape 18 ani.

Potrivit Departamentului de Stat al SUA, discuţiile se referă ”la patru subiecte comune care vor constitui un viitor acord”, şi anume „contraterorismul”, „retragerea trupelor” americane, „dialogul inter-afghan” şi ”încetarea focului”.

ATENTAT LA UN MECI DE VOLEI

BMTF, 26 ian – Patru persoane au fost ucise şi alte 20 au fost rănite într-o explozie produsă vineri în timpul unui meci de volei în districtul Tala-o-Barfak din provincia Baghlan, în nordul Afghanistanului, a declarat sîmbătă guvernatorul districtului, Abdul Ahad Barfaki, relatează Agenţia Chineză Xinhua, preluată de Agerpres.

„Sute de oameni urmăreau un meci de volei vineri seara cînd o explozie a zguduit terenul, provocînd moartea a patru persoane şi rănirea altor 20″, a declarat Barfaki pentru Xinhua.

Toate victimele sînt civili, între care şi copii, a adăugat oficialul.

La rîndul său, un purtător de cuvînt al armatei din provincia Baghlan, Mohammad Hanif Rezai, a declarat că explozia a avut loc vineri seara într-o zonă controlată de talibani, provocînd moartea a cinci persoane şi rănirea altor 11, unele aflate în stare critică.

Atacul nu a fost deocamdată revendicat.

Marţi, un militar american a fost ucis, al doilea de la începutul anului, a anunţat într-un comunicat misiunea NATO Resolute Support, după anunţarea vinerea trecută a morţii unui alt militar în Germania, unde fusese transportat pentru îngrijiri medicale.

Sergentul Cameron A. Meddock a murit ”din cauza rănilor suferite în luptă la 13 ianuarie în provincia Baghdish”, nord-vestul Afghanistanului, potrivit unui alt comunicat al Departamentului Apărării.

În 2018, 12 soldaţi americani au fost ucişi în Afghanistan.

Aceste incidente au loc în plin proces de negociere între SUA şi talibani. Administraţia americană a confirmat marţi discuţii în curs în Qatar între emisarul său pentru Afghanistan, Zalmay Khalilzad, şi reprezentanţi ai talibanilor.

Talibanii afghani au anunţat luni că s-au întîlnit cu reprezentanţi americani în această ţară de la Golful Persic, unde dispun de un birou politic, pentru o nouă rundă de negocieri vizînd să pună capăt războiului.

Statele Unite, care s-au abţinut mereu să confirme reuniuni specifice, recunoscînd, totuşi, că discută cu „toate părţile implicate, inclusiv cu talibanii”, nu au făcut pînă în prezent nici un comentariu.

ATENTAT SINUCIGAŞ ÎN LOGAR

BMTF, 20 ian – Cel puţin 15 membri ai personalului de securitate au fost ucişi şi răniţi duminică, atunci cînd un atentator sinucigaş a intrat în plin în convoiul guvernatorului provinciei centrale Logar, declară oficiali afghani. Cel puţin opt dintre aceştia au fost ucişi.

VBIED-ul a spulberat convoiul guvernatorului în zona Safid Sang, din cartierul Mohammad Aga, în jurul orei locale 10:30, într-o acţiune similară celei în care a fost atacat convoiul românesc, la Kandahar, în care şi-a pierdut viaţa sanitarul Mădălin Stoica. Şase autovehicule au fost avariate.

Forțele de securitate au închis autostrada pentru trafic. Guvernatorul a supraviețuit atacului.

Convoiul guvernatorului, în care se găsea şi şeful serviciului de informaţii se îndrepta spre Kabul.

Atentatul a fost revendicat de talibanii afghani la o zi după ce aceştia au respins informaţiile mass-media pakistaneze că sînt pregătiţi să reia întîlnirile cu emisarul special al Statelor Unite Zalmay Khalilzad la Islamabad şi au repetat refuzul lor de a discuta direct cu guvernul afghan.

Statele Unite afirmă că orice reglementare a conflictului afghan trebuie să aibă loc între guvernul de la Kabul recunoscut pe plan internaţional şi talibani, care pînă acum au refuzat să discute cu o administraţie pe care o descriu ca un regim de marionetă ilegitim.

Talibanii au mai declarat că discuţiile de pace cu delegaţia americană ar putea fi reluate dacă ei vor fi asiguraţi că doar trei probleme vor fi abordate – retragerea SUA din Afghanistan, un schimb de deţinuţi şi ridicarea interdicţiei privind deplasarea liderilor talibani.

Recent, preşedintele american Donald Trump a afirmat că SUA vor retrage jumătate din cei 14.000 de militari americani de pe teritoriul Afghanistanului. România va suplimenta, în acest an, trupele existente deja cu aproximativ o companie.

CEL PUŢIN 4 MORŢI, ÎN ACEASTĂ SEARĂ, ÎN ZONA VERDE DIN KABUL

 

BMTF, 14 ian – O maşină-capcană a explodat în această seară în estul capitalei afghane Kabul, lîngă un complex unde îşi au locuinţele angajaţii mai multor agenţii şi organizaţii internaţionale, provocînd moartea a cel puţin 4 persoane şi rănirea altor 90, dintre care 10 copii, informează agenţiile de presă internaţionale.

Vehiculul-capcană a vizat un complex ce găzduia angajaţi străini, dar care era în parte gol în momentul exploziei.

Acest complex puternic securizat, denumit Green Village, a fost timp de mai mulţi ani ocupat de angajaţi ai diferitelor agenţii ale Naţiunilor Unite, dintre care cei mai mulţi s-au mutat în locuri mai puţin expuse atacurilor.

O sursă de securitate afghană a declarat că explozia a avut loc pe şoseaua Jalalabad, lîngă Green Village, complex care are ziduri antiexplozie şi posturi de securitate.

Potrivit purtătorului de cuvînt al poliţiei afghane, Basir Mujahid, vehiculul plin cu explozivi a fost detonat. „Zona a fost izolată şi este în curs o operaţiune pentru găsirea suspecţilor şi atacatorilor”, a spus el.

Talibanii au revendicat responsabilitatea atentatului cu maşină-capcană. Zabihullah Mujahid, un purtător de cuvînt al militanţilor islamişti, a declarat că „Cinci atacatori, inclusiv atacatorul sinucigaş cu bombă, la bordul unui vehicul încărcat cu explozivi, au fost implicaţi în atac”. Zona Verde din Kabul a mai fost în trecut ţinta unui atac al militanţilor islamişti.

În primele zile ale anului militanţii talibani au organizat un atac asupra unei baze a armatei afghane, prin săparea unui tunel subteran şi detonarea explozibililor. Oficialii transmit că 6 membri ai forţelor de securitate au murit. Corespondenţii BBC transmit că nu este prima dată cînd talibanii au folosit tuneluri pentru a ataca, dar acesta este cel lung, avînd 800 de metri. Se pare că le-a trebuit cel puţin o lună pentru a-l realiza şi nu este clar cum de trupele afghane nu au suspectat nimic.

Două zile mai tîrziu a fost ucis de talibani primul jurnalist în acest an, 2019: Javid Noori, 27 de ani, colaborator al postului de radio NESHAT, din Provincia Farah. Student la psihologie la Universitatea din Kabul, Noori a fost ucis pe 5 ianuarie într-un post de control al talibanilor.

Noul atentat, însă, are loc într-un moment în care s-au intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt conflictului afghan, în care foţele guvernamentale, susţinute de comunitatea internaţională, luptă împotriva insurgenţilor talibani. După cum arată situaţia de fapt, speranţele pentru ca în anul 2019 să se producă o schimbare majoră, în bine, a situaţiei din Afghanistan, rămîn reduse. Cu toate că luptătorii talibani şi celelalte grupări insurgente trec printr-un proces de uzură, au suferit importante pierderi şi sînt dispuşi să facă unele compromisuri, atîta timp cît controlează peste jumătate din teritoriul afghan, au asigurată finanţarea şi îşi menţin libertatea de mişcare, atît pe teritoriul Afghanistanului, cît şi în Pakistan, liderii Mişcării Talibane nu vor face concesii şi vor fi tentaţi să încheie acorduri de pace numai în condiţiile impuse de ei.

Cel mai recent atentat împotriva străinilor la Kabul a avut loc la sfîrşitul lui noiembrie, printr-un atac multiplu revendicat de talibani împotriva companiei de securitate britanice G4S, ucigînd 10 persoane, dintre care 4 membri G4S.

Acest prim atentat din noul an a fost comis la Kabul în timp ce emisarul american pentru pace în Afghanistan, Zalmay Khalilzad, efectuează de o săptămînă un turneu în Asia, care după India urmează să-l conducă în China, Pakistan şi Afghanistan.

De asemenea, atentatul are loc la puţin timp după ce preşedintele american Donald Trump, pierzîndu-şi răbdarea în faţa acestui conflict interminabil, şi-a făcut publică în decembrie intenţia de a retrage jumătate din cei 14.000 de soldaţi americani desfăşuraţi în Afghanistan. Decizia preşedintelui american, de retragere a jumătate din trupele americane, fără consultarea Pentagonului, schimbă fundamental fosta strategie propusă tot de Administraţia Trump pentru Afghanistan, prin care SUA îşi făceau cunoscute intenţiile de a rămîne implicate militar, pînă cînd cele 20 de organizaţii teroriste, desemnate de SUA, active în Afghanistan şi Pakistan vor fi învinse. Vechea strategie nu prevedea un calendar sau o limită de timp pentru asta.

Este posibil ca plecarea a jumătate din efectivele americane să producă o reacţie în lanţ şi alte state, din cele 39 participante la Misiunea „Resolute Support”, să-şi revizuiască politica de participare la această misiune şi să considere că efortul menţinerii în teatrul de operaţii a unui anumit număr de militari este prea mare comparativ cu avantajele aduse. Din acest punct de vedere, este foarte probabil ca în anul 2019 să se producă mutaţii majore la nivelul implicării militare internaţionale în Afghanistan, care în contextul de securitate existent şi al stării precare de operaţionalizare a forţelor de securitate afghane, să crească pericolul extinderii ameninţării teroriste din regiunea care găzduieşte cea mai mare densitate de organizaţii teroriste de pe Glob către alte zone ale lumii. Deocamdată, în acest an, numărul militarilor români dislocaţi în Afghanistan va creşte cu aproximativ o companie.

În paralel, Rusia şi Iranul au organizat în ultimele luni întrevederi cu talibanii pe teritoriul lor. China, care vrea să-şi extindă influenţa în Asia prin strategia sa de „noi drumuri ale mătăsii”, i-a invitat la discuţii.

68 de morţi într-un atentat în Nangarhar. Confruntări în Kandahar

BMTF, 11 sep – Cel puţin 68 de persoane au fost ucise şi alte 165 rănite într-un atentat sinucigaş care a avut loc cu puţin timp în urmă, în provincia estică afghană Nangarhar, împotriva unui grup de protestatari. Manifestanţii erau reuniţi în apropiere de frontiera cu Pakistanul, blocînd accesul, pentru a protesta faţă de numirea unui nou şef al poliţiei, cînd atacatorul şi-a detonat încărcătura cu explozibili.

Purtătorul de cuvînt al guvernatorului, aytollahul Khogyani, a declarat pentru Pajhwok Afghan News că incidentul a avut loc pe autostrada Jalalabad-Torkham, în zona Daki din districtul Momandara, în jurul orei 14:00, ora României.

Khogyani a spus că locuitorii din regiunea Shinwari au organizat un protest și au ridicat în această dimineață un cort în zonă, blocînd traficul pe autostrada Jalalabad – Torkham.

Din informațiile inițiale, 19 persoane au fost ucise și alte 35 au fost rănite în atac. Directorul de sănătate publică din Nangarhar, dr. Najibullah Kamawal, a declarat că aproximativ 40 de persoane care au fost ucise sau rănite în incident au fost transferate la Spitalul Civil Nangarhar.

Rapoarte neconfirmate spun că mai mult de 20 de persoane au fost ucise și în jur de 80 de persoane au fost rănite în atac.

Locuitorii din regiunea Shinwari au organizat protestele împotriva unui lider militar care a fost acuzat de localnici de uciderea civililor, iar protestatarii au închis autostrada Jalalabad-Torkham.

În acelaşi timp, cel puțin 67 de insurgenți talibani și patru polițiști au fost uciși și cîțiva răniți, astăzi, în două confruntări separate în provincia sudică Kandahar.

Marţi dimineaţa, la Jalalabad, un dublu atac, care a vizat o şcoală de fete, s-a soldat printre altele cu un mort şi patru răniţi.

O primă explozie a survenit în faţa şcolii de fete Malika Omaira. Cea de-a doua s-a produs cînd elevi ai unei şcoli vecine de băieţi s-au grăbit să ajungă la faţa locului.

Nici o grupare insurgentă nu a revendicat pentru moment aceste atacuri, în timp ce organizaţia Statul Islamic şi talibanii sînt activi în această regiune a Afghanistanului.

Cele două grupări se opun de mult timp educaţiei femeilor. Ei au impus închiderea a numeroase şcoli de fete în Afghanistan.