BMTF, 22 ian – Președintele Ukrainei, Volodimir Zelenski, a lansat în cadrul Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) de la Davos, un nou apel pentru un sprijin mai puternic din partea țărilor occidentale, subliniind necesitatea unor livrări urgente de echipamente militare și discutînd posibilitatea trimiterii unui contingent de aproximativ 200.000 de soldați NATO pentru a asigura stabilitatea și a descuraja Rusia, scrie BetaNews.

Apelul survine la puțin timp după ce președintele francez, belicosul Macron, a declarat că pacea în Ukraina va fi cînd doresc europenii, nu cînd propune Trump!

Potrivit unei analize realizate de portalul ukrainean Militarnyi, Ukraina a pierdut controlul asupra a peste 3.600 de kilometri pătrați de teritoriu în cursul anului 2024.

În discursul său în fața elitei globalismului progresist la Davos, potrivit BetaNews, Zelenski a reluat că Ukraina are nevoie de:

• Armament modern și muniție: Tancuri, vehicule blindate, sisteme de apărare antiaeriană și rachete cu rază mai lungă de acțiune, pentru a contracara atacurile forțelor ruse.

• Sprijin cibernetic și tehnologic: Sisteme avansate de comunicații și echipamente electronice care să ajute la protejarea infrastructurii critice și la monitorizarea mișcărilor inamice.

• Asistență umanitară suplimentară: Pe lîngă nevoile militare, Zelenski a subliniat consecințele umanitare ale conflictului, inclusiv situația dificilă a refugiaților interni și a comunităților afectate de bombardamente.

„Avem nevoie de un răspuns ferm din partea lumii democratice, pentru a garanta securitatea și suveranitatea Ukrainei, dar și pentru a proteja stabilitatea întregii Europe,” a spus Zelenski în discursul său difuzat online și transmis pe canalele oficiale ale forumului.

Zelensky a cerut imperativ constituirea unei forțe NATO de menținere a păcii, formată din aproximativ 200.000 de soldați. Scopul acestui contingent ar fi:

• Prevenirea escaladării și descurajarea oricărei extinderi a conflictului dincolo de granițele Ukrainei.

• Asigurarea stabilității în zonele eliberate sau intens disputate, unde civilele și infrastructura critică sînt în continuare vulnerabile.

• Supravegherea unui posibil acord de încetare a focului ori a unor demersuri diplomatice, care ar putea apărea în următoarele luni.

Oficiali NATO prezenți la Davos (!?) au confirmat că există discuții neoficiale cu guvernul de la Kiev, dar nu au oferit date precise despre o eventuală mobilizare a unui asemenea număr de militari. Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a declarat că „este necesară o analiză minuțioasă” înainte de orice decizie, subliniind că nici un plan nu este încă definitivat.

Franța și Marea Britanie, principalii actori din istoricul Război al Crimeei, sînt principalele inițiatoare și susținătoare ale trimiterii de trupe pe teritoriul ukrianiean. În ultimul an, Franța s-a trezit pe teritoriul continental cu mii de soldați – în mare parte, legionari! –  repatriați după alungarea trupelor franceze din Africa de Vest, iar Marea Britanie tocmai a semnat un parteneriat strategic cu Ukraina pe … 100 de ani!

Preşedintele francez Emmanuel Macron spune că „nu se va încheia mîine şi nici poimîine”, conflictul din Ukraina, făcînd referire la declarația lui Donald Trump care a promis un sfîrşit rapid al războiului. „Nu poate exista pace şi securitate în Europa fără europeni şi fără ca ele să fie negociate de europeni”.

• Statele Unite: Deși n-au anunțat o decizie fermă privind prezența unei forțe multinaționale în Ukraina, oficialii americani au salutat eforturile diplomatice și au promis sprijin militar suplimentar.

• Uniunea Europeană: Mai multe state membre, în frunte cu Polonia și țările baltice, susțin nevoia de a intensifica eforturile de apărare a Ukrainei, însă subliniază că orice inițiativă trebuie coordonată cu NATO și cu restul partenerilor europeni.

• Rusia: Moscova a criticat deja inițiativa, descriind-o drept o „provocare” și susținînd că suplimentarea prezenței militare occidentale în regiune ar conduce la o tensionare și mai mare a situației.

Contextul forumului de la Davos

Cu un număr record de participanți din sfera politică, economică și a societății civile, ediția din acest an a WEF s-a concentrat pe teme precum criza energetică, reconstrucția post-pandemică și securitatea globală. Cu toate că au existat și subiecte economice de interes general, conflictul din Ukraina a dominat o mare parte din dezbateri, reflectînd semnificația geopolitică majoră pe care acesta o are asupra stabilității regionale și globale și interesul major al elitei globalist-progresiste pentru menținerea războiului în Europa.

Ce urmează? Potrivit BetaNews:

• Sprijin suplimentar: Potrivit unor surse diplomatice, o serie de țări ar putea anunța pachete suplimentare de asistență militară pentru Kiev în următoarele săptămîni, incluzînd echipamente ofensive și defensive de ultimă generație.

• Diplomație intensificată: Se așteaptă un nou val de consultări între liderii occidentali și cei din țările aflate la frontiera estică a NATO pentru a evalua fezabilitatea unei misiuni de menținere a păcii.

• Posibile reacții din partea Rusiei: Analiștii avertizează că retorica dură de la Moscova ar putea fi urmată de măsuri de consolidare militară în zonele ocupate sau de noi acțiuni de intimidare la granițele Ukrainei.

Discursul președintelui Zelenski de la Davos reiterează, pe tonul deja consacrat, că Ukraina va rămîne problema Occidentului pe termen lung.