BMTF, 3 iul – Zilele acestea, logoul Wagner a fost demontat de pe clădirea din oțel și sticlă de pe strada Zolnaya din Sankt Petersbusrg. Birourile au fost eliberate. Clădirea abandonată. După ce timp de 14 ani a funcționat fără un sediu social fastuos, în 4 noiembrie 2022, conducerea companiei care a devenit un simbol al războiului din Ukraina a decis că e timpul să-și etaleze grandoarea. Împreună cu sediul luxos au fost deschise zeci de centre de recrutare a voluntarilor, pe tot cuprinsul Rusiei. De cîteva zile, centrele și-au suspendat activitatea, sediul a fost părăsit, iar 8000 de mercenari care l-au însoțit pe liderul lor speră să primească cetățenie belarusă printr-un decret prezidențial semnat de Lukașenko.

Conducerea politică și militară a Rusiei a decis să taie toate legăturile cu compania de mercenari. Ministerul Apărării a anunțat că suspendă toate contractele cu companiile lui Prigojin care finanțau, indirect, Wagner. Aproape 860 de miliarde de ruble (9 miliarde de euro) s-au dus, în baza contractelor guvernamentale, către firmele controlate de Evgheni Viktorovici, a declarat Dmitri Kiselev, prezentator și realizator al televiziunii de stat ruse, în emisiunea programului Vesti Nedeli de pe postul Rusia 1, a informat agenția RIA Novosti, preluată de Radio Svoboda. În plus, potrivit lui Kiselev, în cadrul altor contracte, holdingul lui Prigojin, Concord, a furnizat servicii de alimentație în valoare de 845 de miliarde de ruble, circa 8,8 miliarde de euro. În total, pentru Wagner și Concord, Progojin a încasat 17,8 miliarde de euro. De la statul rus!

Pe 27 iunie, după tentativa de rebeliune, președintele Vladimir Putin declara că statul și Ministerul rus al Apărării au „finanțat în totalitate” compania militară privată condusă și înființată de Evgheni Prigojin. 86 de miliarde de ruble (circa 900.000 de euro) pentru „plăți de întreținere și stimulente” pentru Wagner numai în perioada cuprinsă între lunile mai 2022 și mai 2023 și alte 80 de miliarde de ruble (aproximativ 830.000 de dolari) de la stat pentru grupul Concord.

Înainte de războiul din Ukraina, timp de mai mulți ani, autoritățile au încercat să păstreze secrete existența și finanțarea companiilor militare private, interzise pe teritoriul țării. După începutul războiului, compania a devenit cunoscută și populară, angajată în mod deschis în recrutarea de mercenari pe teritoriul Rusiei. Succesul Wagner a schimbat și optica politică. E de bon-ton să te asociezi cu mercenarii lui Prigojin, care au transformat Bahmut-ul/Artemovsk într-o mașină de tocat carne, pierderile suferite – dintr-o ambiție prostească și aroganță oarbă! – de armata ukraineană fiind uriașe! În aceste condiții, chiar și politicienii ruși din vîrful ierarhiei, prin declarațiile făcute, au încercat să-și asume o părticică din victoriile mercenarilor.

Pe frontul din Ukraina, Wagner a fost considerată una dintre cele mai pregătite unități de luptă. După rebeliunea lui Evgheni Prigojin împotriva a ceea ce el a pretins că este conducerea militară a Rusiei, autoritățile ruse par să încerce să neutralizeze influența „wagneriților”. Mercenarilor li s-a cerut să încheie contract cu Ministerul Apărării. Liderul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a refuzat să semneze orice contract cu Kremlinul, potrivit șefului comisiei de apărare din Duma de Stat, relatează Sky News. Agenția de știri Tass îl citează pe Andrey Kartapolov, care a declarat că, în urma acestui refuz, Prigojin a fost informat că luptătorii săi nu vor mai participa la războiul din Ukraina. RIA mai relatează că „chiar înainte de evenimentele din 24 iunie, el (Prigojin) a fost informat că Wagner nu va mai participa la operațiunea specială”.

În timp ce în Europa se petrece o //naționalizare// a Grupului Wagner, în Africa loviturile împotriva mercenarilor par mai aplicate. Cum ar fi atacul cu dronă asupra unei baze din Lybia. Baza aeriană lybiană Al-Kharruba, situată la 90 de mile sud-vest de Benghazi, găzduiește unitățile grupului de mercenari ruși, care au fost lovite de un UAV necunoscut. Astfel, după cum precizează mai multe agențiii de presă occidentale, grupul Wagner a fost lovit de drone în Lybia, fără a fi semnalate victime la baza aeriană, a declarat pentru AFP o sursă militară.

De o importanță deosebită este implicarea mercenarilor Wagner în Lybia, unde de la sfîrșitul anului 2018 luptă de partea Armatei Naționale Lybiene a mareșalului rebel Khalifa Haftar, care controlează în primul rînd estul țării. Cyrenaica. Acolo, numărul lor ajunge la 2.000 de luptători cu baze în Sirte și Jufra. În 2019, cîteva sute de membri ai grupului au participat la asediul orașului Sabha, în jurul căruia se află cele mai mari cîmpuri petroliere din Lybia. Din aprilie 2019 pînă în iunie 2020, Khalifa Haftar, omul forte din estul Lybiei, a folosit luptători ciadieni, sudanezi, nigerieni şi syrieni, dar mai ales mercenari Wagner, în încercarea sa eşuată de a captura capitala Tripoli.

Mercenarii Wagner din Libia se concentrează în principal pe desfășurarea de operațiuni de luptă efective, activități de consiliere militară și, mai recent, pe furnizarea de apărare aeriană specializată împotriva dronelor de luptă turcești Bayraktar TB2, care s-au dovedit extrem de eficiente.

Problema Moscovei nu este să-i retragă pe acești mercenari, pentru că nu are cu cine să-i înlocuiască, ci să-i determine să treacă în subordinea statului și să semneze contracte cu Ministerul Apărării. Dacă forțele locale le oferă contracte mai bune pot alege să nu mai reprezinte interesele Rusiei în regiune.

Lybia este pradă război civil generalizat de la răsturnarea regimului lui Muammar Gaddafi, în 2011, de către o coaliție occidentală. Țara este măcinată de diviziuni între est şi vest, precum şi de ingerinţe străine.

Tentativa de preluare a contractele mercenarilor Wagner se derulează și în Syria, Republica Centrafricană și Mali. În acest scop, oficiali de rang înalt din Ministerul rus al Afacerilor Externe au contactat guvernele din Syria, Republica Centrafricană și Mali. Adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Verșinin a zburat la Damasc pentru a stabili un contact direct cu președintele Bashar al-Assad, cerîndu-i să oprească forțele Wagner să părăsească Syria fără supravegherea Moscovei. O declarație emisă de biroul lui Assad după întîlnire spunea că evoluțiile privind prezența Wagner în Syria au fost discutate „în lumina evenimentelor recente”.

Forțele Wagner, care acționează în mare parte independent în Syria, au primit ordin să meargă la o bază aeriană din portul Latakia, aflată sub controlul Ministerului rus al Apărării și au urmat această instrucțiune.

Oficialii Ministerului rus de Externe au purtat conversații telefonice și cu președintele Republicii Centrafricane, Faustin-Archange Touadera, ale cărui gărzi de corp personale includ mercenari Wagner.

În aceste discuții, oficialii ruși au dat asigurări că interesele Rusiei rămîn aceleași, iar consilierul prezidențial pentru securitate, Fidele Gouandjika, a precizat că problema Wagner este o chestiune internă a Rusiei și că „evoluțiile” privind grupul de mercenari nu sînt de mare importanță pentru țara sa.

Avioanele aparținînd Ministerului rus pentru Situații de Urgență au făcut navetă între Syria și Mali, unde forțele Wagner, sprijinite de avioane de război și elicoptere rusești, au contribuit la lupta împotriva insurgenței din 2012.

Peste 6.000 de angajați Wagner desfășoară activități în afara Rusiei și Ukrainei, de la securitate privată și deminare în Republica Centrafricană, al cărei război civil datează de peste zece ani, pînă la apărarea zonelor petroliere și a zonelor deținute de guvern în Syria.

După ce era foarte aproape de a decreta Compania Wagner LUPTĂTOARE PENTRU LIBERTATE, SUA au anunțat sancțiuni împotriva exploatărilor de aur din Africa pe care Wagner le-ar fi folosit pentru a-și finanța operațiunile în Ukraina, potrivit Anadolu, deși Wagner are interdicție de a mai lupta în Ukraina. Oficialii americani au subliniat că în zilele următoare vor fi anunțate sancțiuni suplimentare împotriva grupului rusesc.