BMTF, 3 mai – Marcată în fiecare an la 3 mai, Ziua mondială a libertăţii presei este celebrată în peste 100 de evenimente organizate pe întreg mapamondul. Reşiţa, nu face excepţie!

La ora 17, la Camera de Comerţ şi Industrie, jurnalista Dorina Sgaverdea îşi lansează volumul JOCURI ÎN IMPERIUL DE CENUŞĂ. TREI MINUTE LA RADIO ROMÂNIA REŞIŢA, apărut sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Dorina Sgaverdea este unul dintre jurnaliştii veterani ai acestui spaţiu care a publicat, de-a lungul anilor, interviuri care au marcat istoria presei din Banatul de Munte. Volumul ce va fi lansat astăzi cuprinde analize şi comentarii politice difuzate de studioul local al Postului Public de Radio, în perioada 2012 – 2014.

La Bucureşti, Preşedintele Klaus Iohannis a decis, joi, să retrimită Parlamentului pentru reexaminare Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi Societăţii Române de Televiziune (SRTv).

În Pakistan, considerat unul din cele mai periculoase locuri pentru presă, un grup de jurnalişti au mărşăluit în capitala Islamabad cu fotografii ale unor colegi decedaţi, alături de sloganul: „Ucis, dar nu redus la tăcere”.

La Londra, circa 100 de ziarişti s-au adunat în faţa sediului BBC şi au păstrat un moment de reculegere, arborînd fotografii ale reporterului BBC Ahmad Shah, în vîrstă de 29 de ani, ucis luni în Afghanistan.

Şi la Budapesta, mai mulţi ziarişti s-au reunit în faţa sediului instituţiilor publice de media, cerînd ca acestea să furnizeze informaţii obiective şi să acorde timp de antenă şi opoziţiei, în loc să se mulţumească să urmeze linia guvernamentală. Un raport al observatorilor OSCE a arătat că media publice au „favorizat” clar partidul Fidesz al premierului Viktor Orban în timpul campaniei în vederea alegerilor legislative care au avut loc luna trecut în Ungaria. Atingerile aduse libertăţii presei în Ungaria au ajuns pe prima pagină a celui mai mare cotidian din Finlanda, notează France Presse.

„Libertatea presei este elementul de bază al oricărei democraţii”, a declarat ministrul norvegian al afacerilor externe, Ine Eriksen Soreide, a cărei ţară se află în fruntea clasamentului pe 2018 al organizaţiei Reporteri fără frontiere (RSF) privind libertatea presei.

Potrivit RSF, în 2017 în lume au fost ucişi 50 de ziarişti profesionişti, cei mai mulţi în Siria – 12 – şi în Mexic – 11.

Bilanţul celor ucişi în 2018 a crescut deja dramatic, după dublul atentat sinucigaş revendicat de Statul Islamic produs luni la Kabul, soldat cu 25 de morţi, între care nouă ziarişti veniţi să acopere primul atac. Între cei ucişi se numără şi fotograful şef de la AFP Shah Marai. Corespondentul BBC Ahmad Shah a fost omorît în aceeaşi zi de indivizi înarmaţi neidentificaţi în estul Afghanistanului.

„Ziariştii din Afghanistan sînt printre cei mai curajoşi din lume”, a subliniat într-un comunicat Omar Waraich, director adjunct al organizaţiei neguvernamentale Amnesty International pentru Asia de sud.

Din 2016, 34 de ziarişti şi colaboratori ai media şi-au găsit sfîrşitul în această ţară, arată Reporteri fără frontiere.

În Filipine, producătorul de radio Edmund Sestoso a fost împuşcat luni de persoane înarmate la Dumaguete, în sudul ţării, şi a murit ziua următoare. „Moartea sa chiar înainte de ziua internaţională a libertăţii presei ne aminteşte că mai rămîn multe de făcut pentru libertatea presei în lume”, a notat Carlos Conde, cercetător pentru Human Rights Watch.

Prin mesajul său, pentru ediţia din 2018 a Zilei mondiale a libertăţii presei, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres, transmite celor aflaţi în funcţii de decizie să consolideze libertatea presei şi să protejeze jurnaliştii, subliniind că promovarea unei prese libere reprezintă dreptul nostru de a cunoaşte adevărul, potrivit www.un.org/en/events/pressfreedomday.

În 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) marchează cea de-a 25-a ediţie a Zilei mondiale a libertăţii presei la Accra, în Republica Ghana, în zilele de 2 mai şi 3 mai. Conferinţa organizată în comun de UNESCO şi guvernul Republicii Ghana este axată pe problemele mass-media şi transparenţa procesului politic, importanţa unui mediu juridic favorabil pentru libertatea presei, acordînd o atenţie deosebită rolului unei justiţii independente. De asemenea, pe agenda conferinţei sînt menţionate spre dezbatere şi provocările contemporane în a asigura libertatea presei online, urmînd să fie analizate lacunele legislative cu privire la libertatea de exprimare şi informare online.

Informaţia digitală este şi tema Forumului „Digital Transformation Forum, Governance x Watchdogs” desfăşurat între 3-4 mai, la Bucureşti. Organizat pentru prima dată în România, forumul se concentrează asupra modului în care tehnologiile informaţionale digitale contribuie la o mai bună guvernare şi ajută activitatea mass-media şi a societăţii civile, ca agenţi de pază ai democraţiei şi bunei guvernări, asigurîndu-se că politicile publice şi implementarea acestora servesc cu adevărat cetăţenii. Experţi guvernamentali, jurnalişti, reprezentanţi ai societăţii civile şi profesionişti în comunicare vor interacţiona cu omologii lor din peste 30 de ţări pe parcursul celor două zile ale forumului, care vor pune accent pe eficacitatea şi onestitatea guvernării, rolul mass-media şi contribuţia societăţii civile.

Ziua mondială a libertăţii presei reprezintă şi un prilej de a aduce un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesie.

În cadrul evenimentelor desfăşurate la Accra, la 2 mai, este acordat Premiul Mondial al Libertăţii Presei UNESCO/Guillermo Cano 2018, pentru a recunoaşte o contribuţie remarcabilă la apărarea sau promovarea libertăţii presei.

Fotojurnalistul egiptean Mahmoud Abu Zeid, cunoscut sub numele de Shawkan, a fost selectat de un juriu internaţional independent de profesionişti din domeniul mass-media ca laureat al Premiului Guillermo Cano pentru 2018. „Alegerea lui Mahmoud Abu Zeid aduce un omagiu curajului, rezistenţei şi angajamentului faţă de libertatea de exprimare”, a declarat Maria Ressa, preşedintele juriului, potrivit en.unesco.org/news/egyptian-photojournalist-mahmoud-abu-zeid-aka-shawkan-receive-2018.

Premiul, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an, din 1997, unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul este finanţat de Fundaţia Guillermo Cano Isaza (Columbia), Fundaţia Helsingin Sanomat (Finlanda) şi The Namibia Media Trust. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa. Juriul internaţional este alcătuit din 14 jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat ziua de 3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei – pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspîndi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat” dar şi ca un răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a produs Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă.